2026 vine cu o hartă online cu aparate RMN, CT sau mamograf așa cum sunt distribuite în spitalele publice


În România anului 2026, „haosul” din sistemul medical nu mai este doar un termen de expresie folosit în presă, ci o percepție larg împărtășită de pacienți și profesioniști din sănătate. Adevărul este că, după ani de promisiuni, reforme neterminate și resurse insuficiente, mulți români încă se confruntă cu un sistem greoi, inaccesibil și birocratic — iar efectele se văd în fiecare pas al pacientului. Ministrul Alexandru Rogobete susține implementarea: o hartă online cu aparate RMN, CT sau mamograf, așa cum sunt distribuite în spitalele de stat

Ministrul Alexandru Rogobete se gândește la o hartă online, interactivă, cu distribuția aparatelor de tip RMN, CT sau mamograf. ,,Astfel încât pacienții să vadă și să știe în ce unitate sanitară publică își pot face programare”, a explicat pentru Adevărul Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune. 

De la cozi și incertitudine la promisiuni de transparență digitală

Într-o analiză publicată de Adevărul pe 29 ianuarie 2026, pacienții și asociațiile care îi reprezintă au atras atenția asupra dificultăților reale prin care trec românii care au nevoie de investigații imagistice precum RMN, CT sau mamografii. În prezent, este comun ca pacienții să stea luni de zile pe liste de așteptare pentru aceste investigații esențiale — în timp ce aparatele respective există în spitale publice, dar nu sunt cunoscute sau accesibile simplu.

Această hartă va indica exact unde se află aceste aparate și va permite programări directe. Ideea e simplă: în loc să dai zeci de telefoane, să te bazezi pe „pile” sau să mergi dus-întors între spitale, să verifici online disponibilitatea și să te programezi eficient. Inițiativa, susținută de fonduri din PNRR, ar putea fi funcțională în 2026, dacă etapele de digitalizare se vor accelera cu adevărat.

,,Ceea ce ne-a spus este că în ultimii ani s-a cumpărat foarte multă aparatură medicală pentru spitale. Sunt sute de aparate cumpărate și distribuite în toată țara, în spitalele publice, și pacienții nu știu de ele. Pornind de aici, și-a dat seama că e o problemă: degeaba aprobă achizițiile acestea dacă oamenii nu au acces la ele. Pentru că nu știu că ele există sau pentru că nu există un sistem de programare. Una dintre probleme este că tu nu știi unde mai sunt fonduri disponibile și unde nu sunt. Și ai tendința să te duci într-un loc unde fondurile sunt consumate pe următoarele două-trei luni, dar două străzi mai încolo să fie o o instituție care are fonduri, dar tu nu știi că au aparat„, a detaliat Rozalina Lăpădatu după discuția cu ministrul Sănătății. 

Nemulțumirea pacienților: cifre care vorbesc de la sine

Datele recente arată că situația percepută de români reflectă realitatea din teren. Potrivit studiului Ipsos Health Monitor 2025, doar unul din patru români consideră că sistemul oferă servicii de calitate, în timp ce majoritatea consideră sistemul suprasolicitat și inaccesibil — aproximativ 70% cred că serviciile medicale sunt greu de accesat, iar 76% consideră că mulți cetățeni nu își permit asistență medicală de calitate.

Alte date arată că trei sferturi dintre cetățeni evaluează sistemul ca fiind „slab”, iar peste jumătate dintre români spun că starea generală a sistemului medical este nesatisfăcătoare, sub media altor țări din Uniunea Europeană. Prin urmare, o hartă online cu aparate RMN, CT sau de mamografie va fi mai mult decât binevenită.

Probleme structurale care îngreunează accesul la tratament

Nemulțumirea populației nu e surprinzătoare dacă privim la datele care arată provocările sistemului în profunzime. România se confruntă cu:

  • Finanțare scăzută, lângă ultimele din Uniunea Europeană, atât ca procent din PIB, cât și ca cheltuială pe cap de locuitor.
  • Personal insuficient și supranormare care generează burnout și epuizare în rândul medicilor și asistentelor.
  • Ratios mari de mortalitate evitabilă, sugerând că multe decizii care ar putea preveni decese nu sunt încă implementate eficient.
  • Digitalizare incompletă, deși există proiecte pentru conectarea furnizorilor de servicii medicale și pentru o administrație digitală mai eficientă în sănătate.

Aceste aspecte structurale explică de ce problema nu este doar una punctuală legată de programe sau echipamente, ci una profundă, care afectează tot parcursul pacientului: de la stabilirea diagnosticului până la tratament și urmărire medicală.

„Digitalizarea în sănătate nu mai este o promisiune şi nici un proiect izolat. Devine, clar şi asumat, politică de sistem. Punem în consultare publică Strategia Naţională de Digitalizare în Sănătate 2026–2030 şi spunem limpede cum scoatem pixul şi hârtiile din spitale şi cum integrăm tehnologia în modul real de funcţionare al sistemului sanitar”, a transmis pe 21 ianuarie 2026 ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.

Soluții posibile – dar cât de repede ajung la pacient?

Inițiative precum hărțile interactive sau sistemele de programare online sunt binevenite, dar ele ating doar vârful icebergului. Pentru ca schimbările să fie resimțite real de pacienți, reformele trebuie să includă:

  • o finanțare sustenabilă și orientată spre prevenție;
  • investiții în formarea, retenția și motivarea personalului medical;
  • digitalizare reală a întregului parcurs medical, de la dosarul electronic de sănătate la comunicare transparentă între instituții.

Fără un pachet integrat de măsuri, chiar și cele mai bune soluții digitale riscă să rămână „o hartă online cu aparate RMN doar de fațadă” fără impact real.

Sistemul medical românesc rămâne sub presiune în 2026 — cu pacienți care încă navighează prin liste de așteptare, birocrație și resurse limitate. O hartă online cu aparate RMN, CT și de mamografie este drumul României spre digitalizarea sistemului medical românesc, spre direcția bună. Dar schimbarea reală va veni doar dintr-un efort susținut și coerent de reformă structurală — un obiectiv care depășește o singură hartă sau aplicație.

Surse: