Peștera cu propriul sistem de vreme: cum funcționează respirația naturală a pământului
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Ai auzit vreodată de o peșteră care „respiră”? Sau de una atât de mare încât are propriul sistem de vreme? Pare desprins dintr-un film SF, dar realitatea este chiar mai fascinantă. În adâncurile Pământului, există peșteri care generează vânturi, nori și chiar ploi. Totul se datorează diferențelor de presiune atmosferică și temperatură. Aceste fenomene naturale uimitoare sunt exemple perfecte de „sistem de vreme” subteran.
Ce este un „sistem de vreme” într-o peșteră
Un „sistem de vreme” într-o peșteră se referă la fenomenele meteorologice interne, precum formarea norilor, ploii sau vântului. Acestea sunt cauzate de interacțiunea dintre aerul din peșteră și cel de la suprafață. Aceste fenomene apar în peșteri mari, cu deschideri către exterior. Aici, diferențele de temperatură și presiune creează curenți de aer și condens.
”Înțelegerea tiparelor fluxului de aer în peșteri este esențială pentru înțelegerea proprietăților atmosferei subterane și a interacțiunilor chimice dintre aer, apă și rocă.”, arată cercetătorul Franci Gabrovsek de la Research Centre of the Slovenian Academy of Sciences and Arts
Exemplul impresionant al Peșterii Son Doong
Situată în Parcul Național Phong Nha-Ke Bang din Vietnam, Peștera Son Doong este considerată cea mai mare peșteră din lume. Descoperită în 1990 de localnicul Ho Khanh și explorată în detaliu abia în 2009, această peșteră este atât de vastă încât găzduiește o pădure tropicală subterană și are propriul sistem de vreme.
„Când am intrat în peșteră în timpul explorării noastre din 2009, nu aveam idee că am descoperit cea mai mare peșteră din lume. Ce am realizat a fost că Son Doong era foarte diferită de orice altă peșteră pe care o explorasem înainte.”, a declarat Howard Limbert, expert în speologie.
În interiorul peșterii, temperatura se menține constantă în jur de 23°C, în timp ce afară poate atinge peste 38°C în sezonul cald. Când aerul cald și umed de la suprafață pătrunde în peșteră prin deschiderile mari și se întâlnește cu aerul mai rece din interior, are loc un proces numit răcire adiabatică. Acest fenomen determină condensarea vaporilor de apă și formarea norilor în interiorul peșterii.
În timpul sezonului ploios, apele de ploaie pătrund prin deschiderile din tavanul peșterii, formând cascade subterane spectaculoase și bazine adânci de până la 100 de metri. Aceste condiții creează microclimate distincte în diferite zone ale peșterii.
Peșteri care „respiră”: Wind Cave și Jewel Cave
În Statele Unite, Wind Cave și Jewel Cave din Dakota de Sud sunt cunoscute pentru fenomenul de „respirație”. Un flux de aer care intră și iese din peșteră în funcție de schimbările de presiune atmosferică la suprafață.
„Când există un sistem de presiune scăzută la suprafață, presiunea ridicată din peșteră forțează aerul să iasă, astfel încât peștera va avea și ea un sistem de presiune scăzută”, explică specialiștii de la National Park Service.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de „efectul hornului”, este cauzat de diferențele de densitate a aerului între interiorul și exteriorul peșterii. Peșterile mari, cu deschideri mici, precum Wind Cave, manifestă acest efect în mod pronunțat.
Peșteri cu sisteme de vreme în România
Deși în România nu s-au documentat peșteri cu sisteme de vreme la scară comparabilă cu Son Doong, există formațiuni carstice impresionante care pot prezenta microclimate interesante. Peștera Ghețarul de la Scărișoara, de exemplu, adăpostește al doilea cel mai mare ghețar subteran din sud-estul Europei, cu o vechime de peste 4.000 de ani.
În plus, cercetări recente în această peșteră au implicat scanări 3D și monitorizarea climatului subteran, evidențiind interesul pentru înțelegerea microclimatelor din peșterile românești.
De ce contează aceste descoperiri
Studiul acestor peșteri cu sisteme de vreme proprii oferă informații valoroase despre climatul subteran, formarea speleotemelor și adaptarea ecosistemelor la condiții extreme. În plus, înțelegerea acestor fenomene poate avea aplicații în diverse domenii, de la geologie și biologie până la turism și sănătate.
De exemplu, în Turcia, Peștera Gökgöl este cunoscută pentru climatul său benefic în tratarea afecțiunilor respiratorii, datorită temperaturii constante și umidității ridicate.
Peșterile cu sisteme de vreme proprii sunt exemple remarcabile ale complexității și diversității naturii. Aceste fenomene subterane ne amintesc că planeta noastră ascunde încă multe secrete, așteptând să fie descoperite și înțelese.
Surse:
- https://www.msn.com/en-my/news/other/the-cave-with-its-own-weather-system-how-air-pressure-creates-natural-breathing/ss-AA1EjSOn#image=1
- https://www.atlys.com/blog/exploring-son-doong-cave?utm_source=chatgpt.com
- https://www.researchgate.net/publication/369760961_How_do_caves_breathe_The_airflow_patterns_in_karst_underground