despre astm

Ce să știi despre astm: informații esențiale pentru tine

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Cu siguranță ai auzit despre astm. Poate ai un prieten care are inhalator sau poate chiar tu te confrunți cu respirație șuierătoare după alergare ori tuse nocturnă persistentă. Dar ce să știi despre astm cu adevărat? Nu este doar o alergie la frig sau o simplă lipsă de aer. Este o boală respiratorie cronică, care afectează milioane de oameni, cu declanșatori diferiți, simptome variabile și mecanisme complexe.

Acest lucru înseamnă că nu există o singură formă de astm, nici un singur tratament universal. Este o boală personală. Influențată de gene, dar și de mediul în care trăiești, de stilul de viață, de istoricul tău medical. Și da, poate apărea oricând, chiar și la adulți perfect sănătoși până atunci.

„Există într-adevăr predispoziții genetice de bază, dar astmul este o boală complexă. Nu e ca alte boli în care dacă ai o mutație a unei gene, automat o vei face. Există o varietate de trăsături și factori care influențează diagnosticul”, explică dr. Jeremy Weinberger, specialist în boli respiratorii la Tufts Medical Center.

Hai să vedem concret ce să știi despre astm și ce poți face pentru a-l înțelege și controla.

Ce este astmul și cum funcționează

Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin episoade de obstrucție reversibilă, constricție musculară și hipersecreție de mucus. Aceste reacții fac respirația dificilă și pot duce la tuse, senzație de presiune în piept și wheezing (respirație șuierătoare).

De-a lungul timpului, inflamația repetată poate duce la remodelarea căilor aeriene, ceea ce face simptomele mai persistente și greu de controlat – mai ales dacă boala nu este diagnosticată sau tratată corect.

Ce cauzează astmul?

Un element esențial când vrei să afli ce să știi despre astm este că nu există un singur factor declanșator. Boala apare dintr-o interacțiune complexă între predispoziția genetică și factorii de mediu.

„Aici intervin influențele din jurul nostru – fie că e vorba de poluare, fie că o persoană a fost expusă la o infecție respiratorie virală severă care declanșează un lanț inflamator. Toate acestea pot duce la astm cu debut la vârsta adultă”, explică dr. Weinberger.

Printre factorii de risc se numără:

  • moștenirea genetică (părinți cu astm sau alergii)
  • infecții respiratorii severe în copilărie
  • fumatul pasiv sau activ
  • poluarea aerului și expunerea la substanțe iritante (inclusiv la locul de muncă)
  • alergeni (praf, păr de animale, polen)
  • obezitatea

Studiile arată că și expunerea la ozon în copilărie sau anumite viruși pot favoriza apariția astmului mai târziu în viață.

Cum recunoști astmul?

Simptomele pot fi ușoare sau severe, constante sau intermitente:

  • tuse uscată (mai ales noaptea sau dimineața)
  • dificultăți de respirație (în repaus sau la efort)
  • senzație de constricție toracică
  • wheezing (sunete șuierătoare în piept)

Diagnosticul începe cu spirometria – un test neinvaziv de măsurare a funcției pulmonare.

„Aproape toți pacienții care ajung în clinica mea au făcut deja spirometrie. Dar problema cu astmul este că nu poți pune diagnosticul doar pe baza acesteia. Totul se rezumă, de fapt, la istoricul pacientului”, subliniază Weinberger.

Alte teste pot include: testarea nivelului de oxid nitric în aerul expirat, teste de provocare cu metacolină, teste alergologice sau chiar CT toracic pentru excluderea altor afecțiuni.

Tipuri de astm și inflamația Th2

Cel mai frecvent tip diagnosticat este astmul Th2, asociat cu răspunsuri alergice și o inflamație de tip eozinofilic.

„Este tipul de astm legat de IgE crescut și eozinofile. Când acești markeri apar în sânge, declanșează un lanț inflamator care produce inflamație în căile respiratorii și simptomele clasice de astm”, explică Weinberger.

Copiii care au eczeme, alergii alimentare sau rinită alergică sunt mai predispuși la astm Th2.

„Din motive genetice, corpul acestor copii produce anticorpi care stimulează inflamația. Asta duce nu doar la simptome de astm, ci și la o sensibilizare crescută la diverși alergeni”, adaugă el.

Alte tipuri de astm includ:

  • astm non-alergic
  • astm cu debut tardiv
  • astm indus de efort
  • astm sever refractar

Fiecare tip necesită o abordare diferită de tratament.

Ce tratamente sunt disponibile?

Dacă vrei să știi ce să știi despre astm în termeni practici, răspunsul este: tratamentul e personalizat. Nu există o rețetă unică.

Opțiunile includ:

  • inhalatoare cu corticosteroizi (antiinflamatorii de bază)
  • bronhodilatatoare cu acțiune rapidă sau de lungă durată (pentru relaxarea mușchilor căilor aeriene)
  • tratament biologic (anticorpi monoclonali – cum ar fi mepolizumab, dupilumab – pentru formele severe)
  • termoplastie bronșică – procedură minim invazivă pentru cazuri severe
  • evitarea factorilor declanșatori și adoptarea unui stil de viață sănătos

Studiile clinice recente arată că terapiile biologice reduc exacerbările cu până la 70% în cazuri bine selectate. De exemplu, mepolizumab, un anticorp monoclonal,  reduce exacerbările și îmbunătățește funcția pulmonară chiar și în prezența comorbidităților. De asemenea, un nou tratament, amlitelimab, a demonstrat reducerea exacerbărilor cu peste 70% la un subgrup de pacienți cu biomarkeri specifici.

Ce poți face tu?

Ultimul punct pe lista ce să știi despre astm este poate cel mai important: boala poate fi controlată eficient, dacă știi cum.

  • Urmează tratamentul prescris, nu doar în timpul crizelor.
  • Evită alergenii și iritanții cunoscuți.
  • Monitorizează-ți simptomele și funcția pulmonară.
  • Fă mișcare adaptată, menține greutatea optimă.
  • Ai grijă de sănătatea emoțională – stresul poate agrava simptomele.
  • Ține legătura cu medicul tău și adaptează planul de tratament periodic.

Surse: