misterul somnului

Misterul somnului ar putea fi… în mitocondrii?

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Unul dintre cele mai fascinante și persistente subiecte din neuroștiință este misterul somnului. De ce avem nevoie de somn și ce se întâmplă cu adevărat în corpul și creierul nostru în timpul odihnei? Deși somnul este o funcție esențială a vieții, mecanismele care îl reglează rămân doar parțial înțelese. Totuși, un nou studiu revoluționar ar putea aduce un răspuns clar. Acesta vine dintr-o direcție neașteptată: mitocondriile, „uzinele energetice” ale celulei.

Descoperirile recente sugerează că somnul nu este o pauză pasivă. Dimpotrivă, este un proces activ, orchestrat de semnale celulare complexe. Această nouă abordare promite să lămurească mai bine misterul somnului, oferind perspective noi despre oboseală, regenerare neuronală și chiar îmbătrânirea sănătoasă.

Mitocondriile,  contoarele invizibile ale oboselii, pot explica misterul somnului

Cercetătorii au descoperit că, după perioade prelungite de veghe, neuronii care induc somnul activează genele implicate în respirația mitocondrială. Cu alte cuvinte, acești neuroni „simt” acumularea de stres energetic și, ca răspuns, transmit semnalul că este momentul pentru somn. Această activare genetică arată că deficitul energetic este, cel mai probabil, un semnal biologic direct al nevoii de odihnă.

Oboseala, simptom resimțit frecvent de pacienții cu boli mitocondriale primare, este o confirmare clinică a legăturii dintre dezechilibrul energetic și nevoia de somn. Așadar, misterul somnului începe să prindă contur. Somnul pare să fie declanșat de un „numărător biochimic” al energiei celulare consumate.

Studiul contrazice ideea populară că somnul este doar o perioadă de „pauză” pentru creier. Dimpotrivă, autorii susțin că este o fază de reconstrucție activă, condusă de „monitori microscopici”. Aceștia urmăresc constant scânteile chimice generate de activitatea neuronală. Această teorie se aliniază și cu o serie de cercetări despre îmbătrânire, care au arătat că menținerea unei bune funcții mitocondriale poate încetini declinul cognitiv și poate prelungi durata unei vieți sănătoase.

Somnul – igienă neuronală, regenerare și adaptare evolutivă

Pe lângă noile ipoteze privind mitocondriile, s-au acumulat numeroase dovezi care arată că somnul este esențial pentru funcționarea optimă a creierului și a întregului organism:

  • Curățare neuronală: În timpul somnului profund, sistemul glinfatic al creierului elimină toxinele acumulate în timpul zilei, inclusiv beta-amiloidul, o proteină asociată cu Alzheimer.
  • Consolidarea memoriei: Somnul de tip SWS (slow-wave sleep) ajută la fixarea amintirilor, în timp ce faza REM susține învățarea și creativitatea.
  • Plasticitatea sinaptică: Prin somn, creierul reglează eficiența conexiunilor sinaptice, eliminând sinapsele inutile și întărindu-le pe cele relevante.
  • Reglarea hormonală și metabolică: În somn se secretă hormonul de creștere, se reglează insulina și cortizolul, iar rata metabolismului scade pentru a permite regenerarea.

Aceste funcții integrate contribuie la menținerea echilibrului psihofiziologic și sunt vitale pentru performanță, sănătate mintală și longevitate.

O funcție universală, conservată și profundă

Misterul somnului nu se rezumă la oameni. Somnul este prezent în toate regnurile animale – de la mamifere și păsări, până la pești, insecte și chiar viermi. Această conservare evolutivă sugerează că somnul nu este un lux biologic, ci o nevoie fundamentală.

Mai mult, perspectivele moderne integrează somnul în contextul ritmurilor circadiene, al adaptării la ciclurile zi-noapte și chiar al relației biofizice între corp și câmpurile electromagnetice ale Pământului. Teorii recente, cum este cea a rezonanței geosomatice, explorează ideea că somnul este sincronizat cu forțe naturale subtile pentru a optimiza regenerarea.

Dacă până acum misterul somnului părea imposibil de descifrat, noile descoperiri sugerează o explicație logică și elegantă: somnul este activat atunci când celulele ating un prag energetic critic. Mitocondriile — departe de a fi doar simple fabrici de ATP — acționează ca senzori care spun corpului când este timpul să se oprească și să se refacă.

Această nouă înțelegere deschide drumul către tratamente mai inteligente pentru tulburările de somn și către strategii preventive pentru boli neurodegenerative. Somnul nu este pierdere de timp, ci probabil cea mai sofisticată formă de întreținere biologică pe care o are organismul uman.

Surse: