Oprirea respirației în somn de zeci de ori pe noapte: cât de periculoasă este apneea în somn

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Ce înseamnă oprirea respirației în somn?

Dacă ți s-a spus vreodată că sforăi puternic, te trezești brusc în mijlocul nopții sau te simți epuizat dimineața, este posibil să suferi de oprirea respirației în somn – cunoscută medical drept apnee în somn. Este o afecțiune în care respirația se oprește involuntar, de zeci sau chiar sute de ori pe noapte, din cauza relaxării excesive a mușchilor gâtului sau a altor blocaje la nivelul căilor respiratorii.

Apneea nu înseamnă doar un somn prost. Este o boală serioasă care crește riscul de:

  • hipertensiune arterială
  • boli cardiovasculare și accident vascular cerebral
  • diabet de tip 2
  • declin cognitiv și demență
  • depresie și anxietate
  • accidente rutiere din cauza somnolenței

Cât de frecventă este apneea în somn

Potrivit Sleep Foundation, apneea obstructivă de somn afectează aproximativ 1 din 5 adulți. Mulți nu sunt diagnosticați niciodată. O persoană cu formă severă poate experimenta între 30 și 100 de episoade de oprire a respirației pe oră, fără să fie conștientă de asta.

Un studiu publicat în British Medical Journal afirmă că OSA afectează aproximativ 1,5 milioane de adulți – însă 85% dintre aceștia nu sunt diagnosticați și nu primesc tratament. Se estimează că doar 330.000 de adulți sunt în prezent tratați.

Ce soluții există pentru oprirea respirației în somn

Apneea se poate trata cu:

  • Terapie CPAP (presiune pozitivă continuă) – cea mai eficientă metodă, menține căile respiratorii deschise pe timpul somnului
  • Dispozitive orale – repoziționează mandibula sau limba
  • Intervenții chirurgicale – pentru corectarea structurii gâtului
  • Stil de viață sănătos – slăbire, renunțare la alcool și fumat, somn pe o parte

 “Respirația mea se oprea și de 47 de ori pe oră”. Mărturia unui pacient cu apnee în somn

Dr. Waseem Gill a fost unul dintre sutele de mii de oameni care nu au  idee că suferă de apnee în somn. Chiar dacă era medic de familie își punea simptomele pe seama îmbătrânirii și oboselii.

„Aveam simptome care sugerau apnee în somn – mă trezeam obosit dimineața, adormeam în mașină după drumuri lungi, la televizor. Mă întrebam dacă nu cumva am apnee, dar nu m-am gândit niciodată că ar putea fi ceva grav,” a spus Dr. Gill pentru Manchester Evening News.

”Mă gândeam că poate e vârsta. Dar în fiecare zi eram epuizat, mă trezeam fără energie, amețit.”

În cele din urmă, la 64 de ani, a început investigațiile și a fost trimis la o clinică specializată în somn.

„Am fost destul de surprins să aflu că am apnee severă în somn. Mă opresc din respirație, în medie, de 47 de ori pe oră. Faptul că încetez să respir – hipoxia – duce la alte probleme. Mi-am dat seama că am un risc crescut de alte afecțiuni.”, explică medicul.

”Sunt aproape pensionar și îmi doresc energie pentru alte lucruri, pentru că atunci când ai 20-30 de ani ești prea prins cu munca. Dar acum sunt atât de obosit încât nu pot face nimic. Vreau să am dimineți active. Așa că m-am gândit că e timpul să fac ceva în privința asta.”, adaugă dr. Gill.

Inițial medicul a încercat terapia CPAP

„Chiar dacă sunt medic, sunt un pacient cam dificil. Ironia e că nu prea îmi plac spitalele. Am reușit să port aparatul CPAP cam patru sau cinci ore pe noapte, dar dacă nu-l porți suficient, practic nu are efect. După câteva luni am început să simt o ușoară îmbunătățire, dar apoi am început să-l dau jos în somn. Mă făcea să mă simt claustrofob.”, povestește dr. Gill.

Deși terapia CPAP este standardul de aur pentru tratarea apneei în somn, pentru unele persoane este dificil să se adapteze la purtarea măștii aferente dispozitivului, noapte de noapte.

Acesta a fost și cazul dr. Waseem Gill, care a fost nevoit să apeleze la altă soluție.

Implantul de stimulare a nervului hipoglos previne oprirea respirației în somn

Dr. Gill a aflat despre procedura cu implant de stimulare a nervului hipoglos și medicii i-au spus că se încadrează în criterii. Procedura constă în implantarea unui mic dispozitiv în piept care stimulează nervul hipoglos, cel care controlează mișcarea limbii. Dispozitivul este inserat sub piele în piept printr-o operație care durează aproximativ o oră. Dispozitivul este conectat la două fire care sunt introduse sub piele – unul detectează când pacientul respiră, iar celălalt este legat de nervul care mișcă limba înainte.

Dispozitivul trimite un impuls electric către limbă, împiedicând-o să blocheze gâtul și menținând căile respiratorii deschise.

Când pacientul inspiră, senzorul plasat în jurul coastelor detectează o schimbare de presiune și trimite un semnal către dispozitivul de dimensiunea unei cutiuțe de chibrituri, care la rândul său transmite un semnal printr-un alt fir către nerv. Se generează astfel un impuls electric care întărește și împinge limba înainte. Atunci când limba este împinsă în față, nu apare durere sau disconfort, ci doar mișcare – deoarece dispozitivul este conectat la un nerv motor, nu la unul senzitiv.

Pentru dr. Gill aceasta a fost o soluție salvatoare.

„E ciudat, e ca și cum ai fi o marionetă,” spune Dr. Gill, descriind mișcarea limbii în față, activată de impulsurile electrice de testare ale dispozitivului.

„Dar sincer, voi fi atât de fericit dacă aș putea dormi șapte ore pe noapte…Aștept cu nerăbdare să mă simt mai energic.”, declară el cu încredere.

„Este cu adevărat o schimbare majoră în viață. Dacă nu ai un somn de calitate, îți afectează nivelul de stres, starea generală de sănătate și bunăstare, tensiunea arterială – cu siguranță – și riscurile cardiace. Practic, abordezi toate aceste probleme dintr-o dată. Oamenii se transformă într-o versiune nouă a lor. Exact această poveste o vedem reflectată în rezultatele noastre.”, explică profesor dr. Sadie Khwaja, implicată în intervenția chirurgicală de introducere a implantului pentru dr. . Waseem Gill,

Terapia CPAP rămâne standardul de aur pentru apneea în somn

Deși dispozitivele orale și intervențiile chirurgicală pot fi foarte utile în anumite cazuri de apnee în somn, CPAP continuă să fie standardul de aur în tratamentul apneei obstructive. CPAP sau Continuous Positive Airway Pressure – un aparat care trimite un flux constant de aer printr-o mască nazală sau facială, menținând deschise căile respiratorii în timpul somnului.

”Terapia cu presiune pozitiva continua CPAP (Continuos Positive Airway Pressure) vizeaza reducerea numarului de pauze respiratorii care survin in timpul somnului si este considerat ca fiind cel mai eficient tratament pentru apneea in somn de tip obstructiv moderata si severa.”, subliniază dr. Victorița Mihaela Sandu pe medicover.ro

Beneficiile CPAP:

  • previne oprirea respirației în somn
  • reduce riscul de infarct, AVC, diabet
  • îmbunătățește somnul profund și memoria
  • oprește sforăitul complet
  • îți redă energia și starea de bine

Dispozitivul este silențios, poate fi găsit și în varianta portabilă și, de cele mai multe ori, este decontat de sistemele de sănătate publică. Exemple de CPAP portabil, precum DreamStation Go sau AirMini Travel CPAP de la Linde sunt extrem de utile pentru persoanele care călătoresc frecvent și nu vor să întrerupă tratamentul CPAP: Medicul specialist în somnologie te poate ghida pentru diagnosticare și adaptarea tratamentului potrivit.

Oprirea respirației în somn nu este doar o tulburare de somn – este o amenințare invizibilă pentru sănătatea ta. Cazul lui Waseem Gill care a ajuns să își piardă respirația de 47 de ori pe oră, este un semnal de alarmă.

Dacă suspectezi că suferi de apnee sau, pur și simplu, nu te simți odihnit dimineața, nu amâna. Un simplu test de somn îți poate salva viața. Iar cu ajutorul unui aparat CPAP, poți redobândi nu doar un somn liniștit, ci și o viață activă și sănătoasă.

Surse: