preferințele alimentare

Preferințele alimentare sunt modelate mai mult de glicemie decât de greutatea corpului

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Ai observat că uneori, deși nu îți este foame, îți dorești un anumit aliment? Sau invers, deși nu ai o greutate peste limită, preferințele tale alimentare se îndreaptă spre mâncăruri cu zahăr ori amidon? Cercetări recente sugerează că preferințele alimentare nu sunt determinate numai de greutate, ci mult mai mult de modul în care organismul tău gestionează glucoza în sânge. Articolul de față explorează în ce mod sunt determinate preferințele alimentare, ce spun  studiile și cum poți folosi aceste informații pentru o viață sănătoasă.

Ce sunt preferințele alimentare și de ce contează

Preferințele alimentare se referă la alimentele pe care le alegi, le preferi sau le respingi într-un context dat.  Definirea preferințelor alimentare implică gustul, textura, experiențele anterioare, dar și cum te simți după ce le consumi (de exemplu nivelul de energie, disconfort digestiv, fluctuații de zahăr din sânge).

Preferințele alimentare nu sunt fixe: ele pot fi influențate de:

  • factori biologici (genetică, compoziția corpului, hormonii)
  • psihologici (obiceiuri, emoții, mediul)
  • metabolici (nivelul glucozei în sânge)

Controlul glicemiei și starea metabolică îți pot influența modul în care percepi alimentele. Un aliment care duce la creștere rapidă a zahărului din sânge poate, la unii, să devină mai puțin atractiv după multiple experiențe neplăcute legate de disconfort, oboseală sau foame intensă după ce consumi alimente cu indice glicemic ridicat.

Ce arată studiile despre cum influențează glicemia preferințele alimentare

Un studiu recent de la Fralin Biomedical Research Institute, Virginia Tech, publicat în Physiology & Behavior (nr. nov. 2025), a analizat relația dintre controlul glicemiei (măsurat prin glucoză à jeun și HbA1c) și modul în care se formează preferințele alimentare în funcție de efectele consumului anumitor alimente asupra organismului.

Ce au descoperit cercetătorii:

  • Persoanele cu valori mai ridicate ale glicemiei sau hemoglobinei glicozilate au avut o probabilitate mai mică ca anumite gusturi să devină preferate pe baza efectului caloric al alimentului, comparativ cu cei cu valori mai bune de control glicemic.
  • Acest lucru s-a observat indiferent de indicele de masă corporală (IMC) — participanții reprezentau un spectru larg de greutate, de la subponderali la supraponderali, dar diferențele în preferințele alimentare au corelat mai puternic cu glicemia decât cu greutatea.

Altfel spus, preferințele alimentare se modifică mai mult pe baza modului în care corpul răspunde metabolic la alimente, decât pe baza greutății corporale. Alimentele cu indice glicemic ridicat pot determina frecvent disconfort după consumarea lor și poți începe să le respingi la un moment dat dacă ai experimentat de mai multe ori senzații neplăcute.

Alte studii conexe

Pentru a înțelege mai bine contextul, iată și alte cercetări care sprijină ideea că glicemia sau răspunsul postprandial afectează preferințele și alegerile alimentare:

  • Studiile privind indicele glicemic (GI) și încărcătura glicemică (GL) arată că alimentele cu indice glicemic ridicat provoacă fluctuații mari de zahăr în sânge, ceea ce poate duce la poftă, foame prematură sau evitarea anumitor alimente din cauza efectelor neplăcute.
  • Cercetări despre ordinea alimentelor în masă: dacă mănânci mai întâi proteine și legume și abia apoi carbohidrați, răspunsul glicemic post‑prandial este mai controlat. Aceasta poate afecta cum percepi plăcerea alimentară și cât de repede îți revii după masă, influențând astfel preferințele alimentare.
  • Un studiu transversal (MDPI) arată că persoanele cu diabet sau prediabet au profiluri distincte de gust și preferințe alimentare, influențate de vârstă, sex, starea metabolică, dar că multe dintre gusturile lor nu se schimbă imediat, ceea ce poate îngreuna menținerea dietelor recomandate.

De ce preferințele alimentare contează pentru sănătatea ta

Dacă te întrebi de ce toate acestea au importanță, iată cum preferințele alimentare influențează direct:

  • Alegeri alimentare neadecvate pot duce la fluctuații mari de zahăr în sânge, risc crescut pentru rezistență la insulină și apariția diabetului de tip 2.
  • Dacă preferințele tale alimentare sunt îndreptate automat spre alimente bogate în zaharuri rapide sau amidonuri cu răspuns glicemic mare, s-ar putea să consumi mai mult zahăr/mai mult calorii decât ai nevoie, fără să fie evident în greutatea corporală.
  • În schimb, dacă organismul tău „învață” (prin experiență de gust + efect metabolic) să prefere alimente care dau un răspuns glicemic mai stabil, poți reduce poftele, senzația de foame excesivă și menține un echilibru metabolic mai bun.

Ce poți face tu pentru a modela preferințele alimentare în favoarea sănătății

Iată câteva strategii bazate pe studii pe care le poți încerca:

  1. Monitorizează‑ți glicemia (dacă e relevant medical) după diferite alimente. Astfel poți observa ce alimente provoacă vârfuri mari și ce alimente îți oferă stabilitate. Asta te ajută să ajustezi preferințele alimentare conștient.
  2. Alege carbohidrați cu indice glicemic scăzut sau moderat. Cereale integrale, legume cu fibre, fructe cu coajă, etc. Această alegere ajută la răspuns glicemic mai lin și la formarea de preferințe care nu declanșează poftă și variații mari de zahăr.
  3. Modifică ordinea alimentelor la masă. Mănâncă legumele și proteinele înainte de carbohidrații simpli. Studiile arată că ordinea alimentelor reduce răspunsul glicemic post‑prandial.
  4. Repetiție și experiență gustativă. Încearcă alimente noi, asociază gusturi plăcute cu alimente sănătoase, pune accent pe textura și satisfacția, nu doar pe restricții. Dacă organismul începe să perceapă beneficii după acele alimente (nivel de energie mai stabil, mai puține fluctuații), preferințele tale alimentare se pot schimba în timp.
  5. Evita alimentele ultra-procesate sau cu zahăr adaugat mare. Acestea pot provoca răspunsuri glicemice rapide și extreme, ducând la cicluri de poftă, foame și fluctuații de energie care îți pot influența preferințele alimentare spre tipuri mai puțin sănătoase.

Preferințele alimentare nu sunt doar un obicei sau un moft. Ele pot reflecta cum organismul tău reacționează la alimente, în special la nivel glicemic. Studiile recente sugerează că nivelurile de zahăr din sânge pot fi indicatori mai importanți ai modului în care îți alegi mâncarea decât simpla greutate corporală.

Înțelegând acest lucru, ai puterea să îți modelezi preferințele alimentare astfel încât să susții sănătatea metabolică, să reduci riscul de boli și să te simți mai bine. Practic, nu alegi doar alimente al căror gust îți place, ci și care sunt utile din punct de vedere metabolic.

Surse: