Revoluția eco este aici: O casă care “respiră” datorită unui material care consumă CO2

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Înainte de toate, clădirile tradiționale — de la beton masiv la structuri din oțel și sticlă — nu sunt doar pasive, ci pot chiar favoriza poluarea. Betonul, de exemplu, are o amprentă de carbon uriașă în producție. În plus, aerul stătut între pereți se încălzește ușor, creând microclimate interioare nesănătoase. Izolațiile artificiale pot reține umiditatea, favorizând dezvoltarea mucegaiului. Ventilația slabă captează CO₂, dând senzația de închis și greutate în respirație.

Aici intervine revoluția: un material care consumă CO2, construit prin imprimare 3D și înzestrat cu microcanale pline de… alge. Este ca un plămân solid integrat în pereți, pregătit să respire, adică să absoarbă dioxidul de carbon, să producă oxigen și să aducă un aer mai curat în interiorul casei tale.

Introducerea acestui material care consumă CO2 ar putea schimba jocul. Nu mai ai doar „un perete”, ci un organism, capabil să filtreze aerul activ, reducând poluarea internă și ecologică.

Ce este acest material care consumă CO2

Un grup de oameni de știință a creat un compus 3D‑printat care pare… viu. Are canale minuscule („microcapilare”) prin care circulă o structură vie, alge într-un mediu lichid. Aceste alge captează CO2 și produc oxigen, ca o reacție naturală, în miniatură.

Algele minune sunt cianobacteriile, organisme străvechi, capabile de fotosinteză eficientă, chiar și în condiții de lumină slabă. Încorporate într-un hidrogel imprimabil, aceste bacterii formează o structură vie care crește folosind doar lumina soarelui, CO₂ și apa de mare artificială, bogată în nutrienți. În timp, bacteriile nu numai că acumulează biomasă, dar declanșează și mineralizarea, întărind materialul și stocând carbonul în formă solidă.

Cultură continuă peste 400 de zile: proaspăt tipărită, structura este încă moale. După 30 de zile poate sta liberă și se înverzește vizibil. Stochează continuu CO2 și se întărește din interior. (Scară: 1 cm). Credit: Yifan Cui / ETH Zurich.

Metoda lor – numită „clădiri vii” – implică două materiale: unul solid, printat în 3D, care oferă formă și stabilitate, și unul lichid, unde trăiește alga. Când lumina soarelui atinge suprafața, alga începe fotosinteza, consumând dioxidul de carbon și eliberând oxigen – fix ca o plantă, dar integrată direct în pereți sau structuri. Practic, ai un material care consumă CO2, conceput să fie robust, dar și funcțional biologic.

„Ca material de construcție, acesta ar putea ajuta la stocarea directă a CO2 în clădiri, în viitor”, spune liderul proiectului, Mark Tibbitt, profesor de inginerie macromoleculară la ETH Zurich

De ce este revoluționar acest material care consumă CO2

  1. Captarea activă a CO2 – Spre deosebire de beton sau oțel care doar stochează sau blochează CO2, acest material îl consumă și chiar contribuie la curățarea aerului.
  2. Inteligență structurală – Nu este doar o simplă suprafață absorbantă: este un sistem care răspunde la lumină, ca o ființă.
  3. Sustenabilitate integrată – Mai degrabă decât suplimente energetice, ai un material care consumă CO2 încorporat direct în arhitectură – o combinație de design și biotehnologie.

Alte tehnologii similare

  • Beton care absoarbe CO2 – În ultimii ani, companii precum CarbonCure au început să injecteze dioxid de carbon în betonul proaspăt turnat. CO2-ul devine calciu carbonat, întărind betonul și fixând permanent carbonul. Nu „consumă” în sens biologic, dar tot stinge CO2-ul din atmosferă.
  • Materiale fotocatalitice – Anumite acoperiri ceramice folosesc lumina sau plasarea într-un mediu special (ozon, ultraviolete) pentru a transforma CO2 în compuși mai puțin nocivi.
  • Microalge integrate în suprafețe – Alte cercetări experimentează cu pereți reci care sunt hrăniti de microalge pentru captarea CO2 și producerea de biomasă.

Însă, spre deosebire de ele, materialul care consumă CO2 în sistemul 3D‑printat îmbină direct arhitectura și biologia: adică structura este și „vie,” nu doar „pasivă”.

Care pot fi beneficiile acestui material

  • Aer mai curat: Dacă materialul este integrat în pereți sau fațade, încăperile ar avea un aer mai sănătos, pereții funcționând ca filtre naturale sau ca un ”plămân” interior
  • Eficiență energetică: Reducerea CO2-ului ajută la scăderea temperaturii ambientale, ceea ce poate reduce consumul de aer condiționat.
  • Material regenerabil: Algele se poate reînnoi, iar sistemul poate fi reîncărcat ca într-un acvariu.
  • Design innovator, cu impact vizual și emoțional: Imaginația arhitecților poate prinde viață, adăugând un aspect interesant beneficiilor pentru sănătate și mediu.

Provocări și perspective de viitor

  • Resurse de întreținere: Algele trebuie să fie alimentate cu lumină, nutrienți și poate curățate.
  • Durabilitate: cum asigurăm durabilitatea produsului, pentru a-și menține proprietățile în timp
  • Reglementări: Normele de construcție și standardele de sănătate pot pune frână implementării.
  • Scalabilitate și cost: Un prototip arată promițător, dar produsul final trebuie să fie accesibil economic.

Un material care consumă CO2 nu este doar o idee de nișă – este o fărâmă de viitor științific. Realitatea este că biotehnologia și construcțiile se întâlnesc și creează o punte: structuri care respiră, care filtrează, care adaugă viață, nu doar ciment și oțel.Acesta este un concept care merită urmărit, care te face să vezi pereții ca pe niște „plămâni arhitecturali”, în vreme ce spațiul se redefinește: nu doar te adăpostește, ci și respiră alături de tine.

Surse: