excesul de somn

Excesul de somn nu este normal! Află de ce simți nevoia să dormi prea mult și cum îți afectează sănătatea

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


De multe ori, privim somnul lung ca pe un lux sau ca pe o metodă de recuperare după o săptămână epuizantă. Uneori, această metodă ajută, dar nu dacă devine o obișnuință. Pe termen lung, prea mult somn poate fi la fel de dăunător ca un somn insuficient, de proastă calitate. Dacă s-a întâmplat să dormi 10 -12 ore de somn, iar la trezire să te simți obosit, cu capul greu și fără chef de nimic, aceasta este dovada.

Deși odihna este vitală pentru energie, imunitate și funcțiile cognitive, excesul de somn nu reface rezervele energetice. Dimpotrivă, poate ascunde anumite probleme și poate afecta sănătatea pe termen lung. Cunoscut medical sub numele de hipersomnie, excesul de somn poate fi semnalul de alarmă pe care corpul tău îl trage pentru a-ți spune că ceva nu este în regulă la interior.

În acest articol, vom explora motivele pentru care organismul tău „cere” extra-odihnă și ce spun specialiștii despre pericolele care se ascund în spatele nevoii de a petrece prea mult timp sub pătură.

Ce înseamnă excesul de somn

Majoritatea experților de la National Sleep Foundation recomandă între 7 și 9 ore de somn pentru un adult sănătos. Dacă depășești constant pragul de 9 ore și te simți în continuare obosit,  ar putea fi vorba despre hipersomnie sau exces de somn.

Medicii definesc excesul de somn drept obiceiul de a dormi regulat mai mult de 9 ore într-un interval de 24 de ore, fără un motiv explicit (ca boala sau epuizarea extremă). Poate părea inofensiv la prima vedere, mai ales după o săptămână grea, dar dacă devine o regulă, este posibil să fie un semnal de alarmă.

7 cauze ascunse ale hipersomniei

Iată care sunt motivele principale identificate de specialiști pentru care s-ar putea să te simți captiv într-o stare perpetuă de somnolență:

1. Medicamente și substanțe

Anumite medicamente sau consumul de alcool pot afecta calitatea somnului sau pot duce la somnolență crescută. Aceasta poate face ca organismul tău să „compenseze” cu ore în plus de somn.
Un studiu publicat în PubMed Central a concluzionat că multe medicamente antidepresive modifică arhitectura somnului, unele cu efecte sedative care pot prelungi somnul sau pot provoca somnolență excesivă în timpul zilei.  Unele pastile pentru alergii, sedative sau antipsihotice au somnolența ca efect secundar, contribuind la nevoia de somn prelungit.

2. Mediul care influențează somnul

Factori ca lumina puternică, zgomotul sau temperatura nepotrivită în dormitor pot perturba ritmul somn-veghe, determinându-te să rămâi mai mult în pat pentru odihnă aparentă.

Poți sta în pat 10 ore, dar dacă somnul tău este fragmentat, creierul nu ajunge în etapele profunde (REM și non-REM stadiul 3) necesare regenerării.

: „Nu este vorba doar despre cantitate, ci despre calitatea odihnei. Dacă te trezești frecvent, corpul va încerca să compenseze timpul pierdut prin prelungirea duratei somnului.”, subliniază Dr. Raj Dasgupta.

3. Boala fizică

Infecțiile sau alte afecțiuni pot suprasolicita organismul, iar acesta răspunde prin „cererea” de somn suplimentar pentru a încerca să se refacă.

Hipoactivitatea tiroidei (hipotiroidismul) poate fi, de asemenea, un motiv pentru excesul de somn. Hipertiroidismul încetinește metabolismul. Când nivelul de hormoni tiroidieni este scăzut, te simți lipsit de energie, iar corpul tău „cere” excesul de somn într-o încercare disperată de a conserva resursele limitate de energie.

4. Datorie de somn acumulată

Dacă ai dormit insuficient zile la rând, corpul tău va încerca să recupereze și ai putea simți nevoia să dormi mai mult. Totuși, dacă „datoria” nu se plătește corespunzător, s-ar putea instala un obicei de a dormi excesiv, care în loc să ajute, poate provoca daune în organism.

5. Anumite carențe în organism

Lipsa fierului sau a vitaminei B12 reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul către celule. Rezultatul? O stare de letargie constantă care te face să vrei să dormi pe tot parcursul zilei.

6. Depresia și sănătatea mintală

Există o legătură bidirecțională între somn și sănătatea emoțională. În timp ce insomnia este un simptom comun al anxietății, hipersomnia este adesea asociată cu depresia.

 „Pentru mulți pacienți, patul devine un mecanism de adaptare, un refugiu în fața realității copleșitoare,” explică psihologii.

Studiile arată că aproximativ 15% dintre persoanele cu depresie suferă de somn excesiv.

”Unele cercetări au găsit conexiuni între somn și depresie, majoritatea dovezilor existente sugerând că somnul în exces este un simptom, nu o cauză, a depresiei. Problemele de somn apar frecvent în cazul persoanelor depresive.”, precizează dr. Oana Cuzino pe doc.ro

 7. Tulburările de somn

Apneea în somn, sindromul picioarelor neliniștite sau alte tulburări pot fragmenta somnul, astfel încât, deși dormi mult, nu te odihnești eficient.

Apneea în somn este una dintre cele mai frecvente cauze medicale. Respirația se oprește repetat în timpul nopții, forțând creierul să te trezească pentru a lua aer. Deoarece aceste treziri sunt de ordinul secundelor, s-ar putea să nu le reții, dar vei resimți excesul de somn ca pe o necesitate a doua zi, deoarece corpul tău este, practic, privat de oxigen și odihnă reală.

Narcolepsia sau hipersomnia idiopatică sunt tulburări neurologice în care creierul nu poate regla corect ciclurile de somn-veghe. Cei care suferă de aceste condiții simt o nevoie incontrolabilă de a dormi, indiferent de cât de mult s-au odihnit în noaptea precedentă.

Ce spun studiile? Efectul de „beție de somn”

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au realizat un studiu pe parcursul a 10 ani, implicând aproape 10.000 de participanți. Rezultatele au fost surprinzătoare: persoanele care dormeau mai mult de 8 ore pe noapte aveau un risc cu 46% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral (AVC) comparativ cu cei care dormeau moderat.

Mai mult, dacă exagerezi cu odihna, te poți trezi în starea de „inerție a somnului” sau „beția de somn”. Te simți confuz, irascibil și ai reflexele încetinite. Este paradoxal: cu cât dormi mai mult peste limita necesară, cu atât funcțiile tale cognitive sunt mai afectate.

Semne că excesul de somn îți afectează sănătatea

Poate părea paradoxal, dar excesul de somn poate avea efecte negative, uneori la fel de grave ca lipsa lui. Mai multe studii epidemiologice au găsit legături între somn prea lung și:

  • Diabet de tip 2 și sindrom metabolic – legături între duratele excesive de somn și riscul crescut de tulburări metabolice.
  • Boli cardiovasculare – somnul mai lung de 9 ore este asociat cu un risc mai mare de boli de inimă și deces prematur.
  • Depresie și anxietate – somnul excesiv apare frecvent în rândul persoanelor cu tulburări emoționale.
  • Dureri de cap și tulburări cognitive – somnul prelungit poate deregla ritmul circadian și nivelurile neurotransmițătorilor, ducând la dureri de cap și senzație de „ceață mentală”.

Studiile au constatat că duratele lungi de somn sunt asociate cu fragmentarea somnului, ceea ce reduce calitatea odihnei și crește senzația de oboseală în timpul zilei.

Când este excesul de somn un semnal de alarmă?

Nu orice zi cu prea multe ore de somn este o problemă. Uneori poate fi pur și simplu compensarea unei perioade de privare de somn sau recuperarea după o boală. Dar dacă observi:

  • că te simți obosit chiar și după 9+ ore de somn,
  • somnolență excesivă în timpul zilei fără motiv clar,
  • tendința constantă de a adormi în activități zilnice,

atunci merită să discuți cu un specialist. Medicul poate recomanda un studiu al somnului sau investigații pentru probleme metabolice sau endocrine.

Cum poți gestiona excesul de somn

Iată câteva strategii susținute de experți pentru a regla ritmul somn-veghe și pentru a evita excesul de somn:

  • stabilește un program regulat de somn – culcă-te și trezește-te la aceleași ore;
  • creează un mediu de somn propice – întuneric, liniște și temperatură confortabilă;
  • limitează ecranele înainte de culcare;
  • fă mișcare moderată zilnic – aceasta îți poate regla ritmul circadian;
  • dacă ești îngrijorat de somnolența excesivă, discută cu medicul tău despre o evaluare a somnului.

Excesul de somn nu înseamnă lene sau comoditate, ci este adesea un indiciu că organismul tău transmite semnale care merită atenție. De la dezechilibre hormonale, la depresie sau tulburări de somn, motivele pot fi variate. Să înțelegi ce stă la baza nevoii de somn în exces este primul pas spre o viață mai energică și mai sănătoasă.

Surse: