Premiul Nobel pentru Medicină 2025: Descoperirea care ne protejează de noi înșine

Gabriela Paladi

Project Manager Respiră în Siguranță

Peste 18 ani de experiență în content online și SEO, peste 15 ani de experiență ca redactor-șef și ca Social Media Manager. Peste 7 ani de experiență în arhitectura campaniilor sociale online și în organizarea de campanii sociale și evenimente offline generale și medicale.


Medicina evoluează cu pași rapizi, iar speranțele pacienților se leagă tot mai mult de cercetările de laborator. Anul 2025 a adus o recunoaștere istorică pentru trei oameni de știință care au schimbat modul în care înțelegem sistemul imunitar. Shimon Sakaguchi, Mary E. Brunkow și Fred Ramsdell au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Medicină 2025 pentru descoperirea unei clase speciale de celule imune – celulele T reglatoare, cunoscute și sub numele de T-regs. Aceste celule acționează ca niște paznici ai echilibrului intern, împiedicând sistemul imunitar să își atace propriul corp.

O descoperire care a schimbat regulile jocului

Pentru a înțelege importanța acestei descoperiri, trebuie să ne imaginăm sistemul imunitar ca pe o armată extrem de bine antrenată, mereu în alertă, gata să combată orice invadator – bacterii, virusuri, paraziți. Dar ce se întâmplă când această armată își confundă propriile celule cu inamicul? Apar bolile autoimune – afecțiuni grave precum diabetul de tip 1, artrita reumatoidă, scleroza multiplă sau boala Crohn. În aceste cazuri, corpul se transformă într-un câmp de luptă, iar soldații – celulele imune – devin agresori.

Aici intervin celulele T reglatoare. Descoperite și caracterizate de cei trei laureați, aceste celule sunt responsabile pentru menținerea toleranței imunitare periferice – un mecanism esențial care împiedică sistemul imunitar să reacționeze împotriva propriilor țesuturi.

Drumul către Nobel: o poveste de perseverență și curaj științific

Povestea începe în 1995, când Shimon Sakaguchi, cercetător japonez, a avut curajul să contrazică dogmele vremii. Pe atunci, se credea că toleranța imună se formează exclusiv în timus, prin eliminarea celulelor periculoase – un proces numit toleranță centrală. Sakaguchi a demonstrat că există și un alt mecanism, mult mai subtil, care funcționează în afara timusului: toleranța periferică. El a identificat o clasă de celule T care nu atacă, ci supraveghează, asigurându-se că sistemul imunitar nu devine autodistructiv.

Citește și: Te lauzi cu o imunitate puternică? Multumește-i glandei timus

Ani mai târziu, în 2001, Mary E. Brunkow și Fred Ramsdell au făcut o descoperire complementară. Studiind o linie de șoareci extrem de vulnerabili la boli autoimune, au identificat o mutație într-o genă pe care au numit-o Foxp3. Această genă s-a dovedit a fi cheia dezvoltării celulelor T reglatoare. Mai mult, au demonstrat că mutații similare în gena umană provoacă o boală autoimună rară și severă – sindromul IPEX.

În 2003, Sakaguchi a reușit să lege aceste două descoperiri, arătând că Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor T reglatoare. Astfel, cercetările celor trei s-au împletit într-un tablou complet, care a revoluționat imunologia modernă.

De la laborator la viața reală: impactul asupra medicinei

Descoperirea celulelor T reglatoare nu este doar o realizare teoretică. Ea a deschis calea către tratamente inovatoare pentru o gamă largă de afecțiuni. În prezent, terapiile care vizează reglarea acestor celule sunt testate în studii clinice pentru cancer, boli autoimune și transplanturi de organe. Prin manipularea acestor celule, medicii pot învăța să reducă reacțiile autoimune sau, dimpotrivă, să stimuleze sistemul imunitar în lupta cu tumorile.

Această abordare personalizată, care ține cont de echilibrul fin al sistemului imunitar, este considerată viitorul medicinei. În loc să suprimăm complet imunitatea, putem învăța să o calibrăm cu precizie, ca un instrument muzical care trebuie acordat perfect.

O recunoaștere binemeritată: Premiul Nobel pentru Medicină 2025

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 nu este doar o medalie și un cec de 11 milioane de coroane suedeze (1 milion de Euro). Este o recunoaștere a unei munci de decenii, a curajului de a pune întrebări incomode și a perseverenței în fața scepticismului. Este, de asemenea, un semnal pentru întreaga comunitate științifică: că marile descoperiri se nasc din colaborare, din complementaritatea ideilor și din pasiunea pentru înțelegerea vieții.

Ce urmează?

Pe măsură ce cercetările continuă, celulele T reglatoare ar putea deveni cheia unor tratamente revoluționare. Deja, în laboratoare din întreaga lume, se testează terapii care folosesc aceste celule pentru a preveni respingerea organelor transplantate sau pentru a trata forme agresive de cancer. În viitor, este posibil ca fiecare pacient să beneficieze de o „hartă imunitară” personalizată, care să ghideze tratamentul optim.

Premiul Nobel pentru Medicină din 2025 ne amintește că știința nu este doar despre formule și microscoape. Este despre oameni – despre cercetători care își dedică viața pentru a înțelege mecanismele invizibile care ne mențin sănătatea. Este despre speranță – speranța că, într-o zi, bolile autoimune vor fi nu doar tratabile, ci prevenibile. Și este despre echilibru – acel echilibru fragil dintre apărare și auto-protecție, pe care celulele T reglatoare îl păstrează cu o eleganță tăcută.

Pe www.respirainsiguranta.ro, ne dorim să aducem mai aproape de tine aceste povești care inspiră, care vindecă și care ne arată că medicina este, în esență, o formă de iubire față de viață.

Surse: