somnul profund

Ce se întâmplă în creier când o parte este deconectată: noi perspective despre somnul profund

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Somnul profund este esențial pentru funcționarea optimă a creierului, dar mecanismele sale rămân parțial învăluite în mister. Recent, o cercetare publicată în revista Nature a scos la iveală un aspect neașteptat. Dacă o anumită zonă a creierului este deconectată chirurgical de restul rețelei cerebrale, poate continua să manifeste semne clare de somn profund (unde cerebrale lente), în timp ce persoana rămâne conștientă.

Această descoperire aduce noi întrebări despre ce înseamnă cu adevărat somnul profund, dar forțează și redefinirea conceptelor clasice legate de conștiință, activitate neuronală și regenerare cerebrală. În continuare, vom analiza în profunzime studiul de bază, vom integra alte cercetări de actualitate și vom explora implicațiile reale pentru sănătatea ta mintală și fizică.

Ce arată studiul principal

Studiul publicat în Nature pe 20 octombrie 2025, descrie modul în care o zonă cerebrală izolată chirurgical poate intra într-o stare de unde lente — caracteristice somnului profund — în timp ce restul creierului rămâne treaz.

Contextul studiului este legat de tratamentul epilepsiei severe, unde chirurgii separă regiuni implicate în declanșarea crizelor. Cercetătorii au observat că:

  • Regiunile deconectate generează unde lente, similare celor observate în somnul profund;
  • Aceste unde sunt persistente chiar în timpul stării de veghe;
  • Persoanele examinate nu raportau pierderi de conștiință în timpul apariției undelor specifice somnului.

„Aceste constatări adaugă noi straturi în înțelegerea stărilor de conștiință și inconștiență… Unde cerebrale lente, asemănătoare celor din somn, persistă într-o parte a creierului care a fost deconectată chirurgical de restul organului, chiar dacă persoana este trează.”, afirmă autorii studiului.

Această observație susține ideea că somnul profund nu este o stare globală a creierului, ci un proces care poate apărea local, în anumite regiuni neuronale — o perspectivă care schimbă complet modul în care înțelegem somnul.

Ce procese cerebrale influențează somnul profund

Somnul profund este asociat cu activitatea coordonată a neuronilor corticali, care intră într-o alternanță între stări de activare (UP-states) și inhibare (DOWN-states). Acest tipar este esențial pentru:

  • Consolidarea memoriei (studiile arată că reactivarea circuitelor din timpul învățării are loc predominant în somnul profund);
  • Curățarea metabolică – sistemul glinfatic devine mult mai activ în această fază, contribuind la eliminarea deșeurilor celulare precum beta-amiloidul (relevant pentru prevenirea bolii Alzheimer);
  • Resetarea sinaptică – teoria sinaptică a somnului sugerează că în somnul profund, sinapsele slabe sunt eliminate, iar cele utile sunt păstrate și întărite.

Un alt studiu publicat în Nature Neuroscience arată că reducerea activității în talamus joacă un rol-cheie în inițierea somnului profund, prin deconectarea cortexului de stimulii externi. Acest fenomen permite apariția undelor lente și favorizează recuperarea neuronală.

În plus, cercetările coordonate de Giulio Tononi și Chiara Cirelli (Universitatea Wisconsin–Madison) au arătat că somnul profund este momentul în care se produce „scalarea sinaptică”, un proces care ajustează intensitatea conexiunilor dintre neuroni pentru a păstra eficiența și plasticitatea creierului.

De ce somnul profund contează mai mult decât crezi

Somnul profund nu este doar o etapă pasivă. Este, de fapt, perioada în care:

  • Sistemul imunitar se reface și scade nivelul inflamației;
  • Are loc regenerarea musculară și secreția hormonului de creștere;
  • Creierul elimină toxinele și consolidează amintirile importante.

Un studiu realizat de Fattinger et al. (PMC, 2017) a arătat că somnul profund joacă un rol esențial în eficiența învățării și adaptabilitatea cerebrală. Când această fază este afectată, performanțele cognitive scad.

Alte cercetări publicate în Nature Medicine (2024) au asociat lipsa de somn profund cu un risc crescut de boli cardiovasculare și metabolice. În mod concret, pattern-urile de somn profund sunt invers corelate cu apariția fibrilației atriale și a sindromului metabolic.

Ce poți face pentru a susține un somn profund de calitate

Recomandările specialiștilor includ:

  1. Rutina strictă: mergi la culcare și trezește-te la aceleași ore, inclusiv în weekend.
  2. Reducerea luminii albastre: evită ecranele cu cel puțin o oră înainte de somn.
  3. Crearea unui mediu propice: temperatură scăzută, întuneric complet, zgomot minim.
  4. Limitarea cofeinei și a alcoolului: ambele pot inhiba accesul în somnul profund.
  5. Meditație și respirație controlată: tehnici care reduc activitatea simpatică și favorizează tranziția spre undele lente.

Dacă folosești aplicații sau dispozitive de monitorizare a somnului, urmărește nu doar durata totală, ci și cât timp petreci în stadiul de somn profund — acesta este un indicator mult mai valoros pentru sănătatea ta.

O fereastră către viitorul neuroștiinței somnului

Faptul că o parte izolată a creierului poate intra în somn profund în timp ce restul rămâne activ ne obligă să regândim somnul nu ca o stare globală, ci ca o rețea de stări locale interconectate. Înseamnă că regenerarea neuronală ar putea fi, într-un viitor nu foarte îndepărtat, direcționată sau chiar stimulată local, pentru a optimiza sănătatea mentală și capacitatea cognitivă.

Această idee deschide perspective uimitoare: terapie personalizată a somnului, stimulare non-invazivă pentru inducerea somnului profund acolo unde este nevoie, sau chiar strategii pentru menținerea stării de veghe în părți ale creierului în timp ce altele se odihnesc.

Surse: