boli respiratorii vitamine

Cele trei vitamine care scad riscul de boli respiratorii și pulmonare

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Vitaminele sunt micronutrienți esențiali, implicați în multe activități vitale ale organismului, inclusiv în sănătatea respirației. Pentru a preveni o serie de boli respiratorii și a menține plămânii sănătoși și funcționali, este necesar ca dieta zilnică să includă necesarul recomandat de vitamine. Atunci când acest lucru nu este posibil, se recomandă suplimentarea aportului vitaminic.

Vitaminele întăresc sistemul imunitar, previn infecțiile, scad riscul de răceli și alte boli respiratorii. Conform unor studii, anumite vitamine sunt mai utile ca altele pentru întărirea plămânilor și susținerea funcției respiratorii. Chiar și persoanele fără afecțiuni cronice pot beneficia de administrarea de suplimente pentru a-și menține capacitatea pulmonară.

Iată care sunt cele mai bune vitamine pentru plămâni pe care este bine să le adăugăm în dieta zilnică, pentru a preveni diverse boli respiratorii.

Rolul vitaminelor pentru sănătatea plămânilor

În prezent, tot mai multe dovezi susțin ideea că o serie de vitamine, precum vitaminele A, C, D și E, carotenoizii și acizii grași omega-3 pot proteja împotriva progresiei bolilor respiratorii cronice.

Pe lângă efectele lor directe asupra inflamației sau proceselor infecțioase, vitaminele și mineralele au un rol important în susținerea sănătății generale și întărirea organismului.

”Vitaminele sunt nutrienți esențiali având roluri în : menținerea barierei de apărare la nivelul mucoaselor și creșterea rezistenței la infecții; metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor și mineralelor; sinteză unor structuri indispensabile (acizi nucleici și nucleoproteine din moleculă de ADN, enzime, factori de coagulare); procesele de oxidare (efect antioxidant) și aterogeneza (efect antiaterogen).”,  subliniază dr. Marilena Constantin pe cdt-babes.ro

Unele boli respiratorii, precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) afectează în primul rând plămânul. Totuși au și manifestări extrapulmonare, cum ar fi scăderea în greutate și malnutriția, disfuncția mușchilor scheletici și un exces de oxidanți nocivi, ce pot duce la o scădere a calității vieții și posibil la moarte. Pierderea în greutate, indicele scăzut de masă corporală și masa lipidică scăzută justifică necesitatea unor intervenții alimentare complexe precoce,  administrării de suplimente nutriționale orale și suplimente cu nutrienți specifici, cum ar fi vitamine, antioxidanți, minerale etc. Un aport mai mare de legume și fructe este asociat cu valori îmbunătățite ale funcției respiratorii și o mortalitate mai scăzută la pacienții cu BPOC.

S-a raportat că aportul scăzut de vitamine reduce eficacitatea sistemului imunitar și crește numărul de infecții și exacerbări ale unor boli respiratorii cronice.

Recent, s-a luat în considerare și rolul diferitelor vitamine, minerale și antioxidanți în atenuarea efectelor poluării mediului și fumatului. Acesta este un alt beneficiu suplimentar al vitaminelor în sănătatea plămânilor.

boli respiratorii

Top 3 vitamine care scad riscul de boli respiratorii

1. Vitamina D susține sănătatea respirației

Suplimentele de vitamina D pot fi utile pentru întărirea plămânilor și prevenirea unor boli respiratorii.  Astfel, suplimentarea cu vitamina D la pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică crește capacitatea de efort. Aceștia pot avea dificultăți chiar și cu realizarea unor exerciții simple, care le pot provoca probleme respiratorii, precum scurtarea respirației sau dispnee. Adăugarea vitaminei D la dieta zilnică va îmbunătăți performanța la exerciții fizice pentru pacienții cu BPOC.

Nivelurile scăzute de vitamina D au fost legate de un risc crescut de boli respiratorii infecțioase precum gripa și COVID-19, ambele putând afecta sănătatea plămânilor.

”Ipoteza iniţială, cea a unei asocieri între deficitul de vitamină D şi infecţiile respiratorii, a pornit de la observaţia că pacienţii cu rahitism prezintă mai frevent infecţii respiratorii. Ulterior a fost menţionată o conexiune între nivelul scăzut de vitamină D şi susceptibilitatea şi/‌sau severitatea crescută a tuberculozei pulmonare, iar pacienții cu TBC erau tratați în locații însorite. Acum deja există dovezi că pacienții care fac infecții virale respiratorii acute au majoritatea deficit de vit D și ar trebui să fie luată în considerare testarea insuficienței de Vitamina D.”, recomandă dr. Gherman Olimpia, medic pneumolog, pe medipartner.md

Efectele vitaminei D în plămâni includ creșterea secreției peptidei antimicrobiene catelicidină, scăderea producției de chemokine, inhibarea activării celulelor dendritice și alterarea activării celulelor T. Aceste efecte celulare sunt importante pentru răspunsurile gazdei împotriva infecției și pentru dezvoltarea bolilor pulmonare alergice, cum ar fi astmul.

Vitamina D poate fi obținută din alimente precum pește sau lapte fortificat. În general, aportul alimentar de vitamina D este insuficient. Poate fi necesară suplimentarea cu 600- 1.000 UI de vitamina D3 pe zi, pentru asigurarea unui minim necesar.

2. Vitamina A ajută la prevenirea diferitelor boli respiratorii

Vitamina A nu este utilă numai pentru ochi, dar sprijină și menținerea funcției pulmonare normale. Mai exact, vitamina A poate promova regenerarea mucoasei pulmonare și menține funcția celulelor mucoasei care protejează plămânii de agenții patogeni din aer. Prin urmare, pacienții cu boli respiratorii trebuie să consume cât mai multe  alimente bogate în vitamina A.

În general, nivelurile serice mai scăzute ale vitaminei A și al altor vitamine (C, D și E) sunt asociate cu morbiditate și/sau mortalitate respiratorie crescută. În plus, mortalitatea legată de gripă/pneumonie crește odată cu scăderea nivelului seric de vitamina A. Tocmai de aceea suplimentarea vitaminei A poate fi de ajutor în diverse boli respiratorii.

Sursele bune de vitamina A includ:

  • lapte integral
  • brânză
  • ficat
  • morcovi
  • legume cu frunze verzi

3. Vitamina E protejează sistemul respirator

Vitamina E are funcția de a proteja și de a preveni problemele respiratorii, inclusiv boala pulmonară obstructivă cronică. Țesutul pulmonar este restaurat atunci când organismul este suplimentat adecvat cu vitamina E. Aceasta susține chiar refacerea capacității pulmonare, contribuind la reducerea problemelor de respirație.

Vitamina E este un antioxidant puternic, prevenind o serie de boli respiratorii. Aceasta ajută la protejarea plămânilor prin neutralizarea efectelor poluanților inhalați în organism.

Sursele bune de vitamina E includ uleiurile vegetale, nucile și semințele

Alte vitamine bune pentru plămâni

Vitamina C reduce inflamația pulmonară

Vitamina C are capacitatea de a reduce constricția bronșică care apare adesea în timpul unui efort. Bronhospasmul indus de efort provoacă inflamarea căilor respiratorii și restricţionarea fluxului liber de aer în plămâni. Bronhospasmul determinat de exercițiile fizice are manifestări precum respirație șuierătoare, tuse, dificultăți de respirație.

Multe studii arată că vitamina C poate ajuta în anumite boli respiratorii pentru că reduce reacțiile de răspuns inflamator și probabilitatea bronhospasmului indus de efort.

Este bine cunoscut faptul că vitamina C ajută la creșterea imunității și a rezistenței corpului la infecții virale și bacteriene, cum ar fi pneumonia și alte boli respiratorii.

În plus, cercetările sugerează că mai multă vitamina C poate proteja împotriva bolii pulmonare obstructive cronice.

S-a demonstrat că vitamina C scade leziunile miocardice induse de fumat, ameliorează ateroscleroza și protejează sistemul imunitar de stresul oxidativ cauzat de infecție.

Mai mult decât atât, s-a descoperit că vitamina C crește diferențierea celulelor de la celulele somatice la celulele stem pluripotente induse care este o caracteristică importantă în diferite procese de regenerare în urma bolilor acute sau cronice.

Suplimentarea cu vitamina C a fost, de asemenea, recomandată pentru a îmbunătăți funcționarea pulmonară afectată de fumat sau expunerea la poluanți.

Doza alimentară recomandată  de vitamina C pentru adulții cu vârsta de 19 ani și peste este de 90 miligrame (mg) pentru bărbați și 75 mg pentru femei. Pentru persoanele fumătoare poate fi necesar să ia mai multă vitamina C în fiecare zi decât nefumătorii pentru a obține aceleași efecte.

Vitamina B12 previne dificultățile de respirație

Vitamina B12 este implicată în producerea globulelor roșii la nivelul măduvei osoase. Lipsa vitaminei B12 poate afecta numărul de celule roșii din sânge, determinând anemie, caracterizată prin oboseală și dificultăți de respirație.

Mai multe studii au demonstrat că nivelurile sanguine adecvate de vitamina B12 pot îmbunătăți problemele de respirație și pot reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar.

În plus, studiile sugerează că suplimentarea cu vitamina B12 trebuie  luată în considerare pentru pacienții cu BPOC din cauza riscului crescut de morbiditate cardiovasculară.

boli respiratorii vitamine

Alte componente care previn boli respiratorii

Magneziul

Magneziul este un mineral implicat în sute de procese din organism, inclusiv reglarea funcției musculare și nervoase, a tensiunii arteriale, a nivelului de zahăr din sânge și multe altele. Magneziul joacă, de asemenea, un rol important în susținerea sănătății și funcției pulmonare.

Astfel, magneziul ajută la relaxarea mușchilor bronșici, musculatura netedă din principalele căi respiratorii ale plămânilor. Când mușchii se contractă prea mult, pot îngusta căile respiratorii. Relaxarea mușchilor ajută la îmbunătățirea fluxului de aer. Magneziul poate reduce și inflamația, facilitând fluxul de aer pentru persoanele cu anumite afecțiuni pulmonare.

Studiile au arătat că persoanele cu astm cronic au adesea niveluri scăzute de magneziu. Cercetătorii cred că suplimentarea cu magneziu poate ajuta la relaxarea căilor respiratorii ale celor care suferă de această afecțiune.

Suplimentarea cu magneziu protejează, de asemenea, împotriva pierderii funcției pulmonare la persoanele cu BPOC și cancer pulmonar.

Pentru bărbații adulți, doza zilnică recomandată de magneziu este între 400 și 420 mg, în funcție de vârsta lor. Femeile adulte de peste 19 ani au nevoie de 310-  320 mg de magneziu, în funcție de vârsta lor, conform National Institutes of Health, Biroul suplimentelor alimentare.

Calciul

Calciul poate ajuta plămânii să funcționeze mai bine, dar unele medicamente folosite pentru boli respiratorii pot face organismul să piardă calciu. De aceea este important ca persoanele cu BPOC și alte boli pulmonare cronice să ia în considerare consumul sporit de alimente bogate în calciu.

Dacă o persoană nu își poate atinge necesarul de calciu prin dietă, poate fi necesar să ia suplimente de calciu.

Acizi grașii Omega-3

Acizii grași Omega-3 sunt cunoscuți pentru reducerea inflamației în întregul organism. De aceea pot ajuta și la susținerea sănătății plămânilor și prevenirea unor boli respiratorii.

Un studiu a constatat că persoanele cu niveluri mai mari de acizi grași omega-3 în sânge erau mai puțin susceptibile de a experimenta declinul funcției pulmonare.

Alte cercetări arată că omega-3 pot reduce cantitatea de medicamente necesare pentru persoanele cu astm bronșic. Există, de asemenea, unele dovezi că omega-3 pot îmbunătăți funcția respiratorie și recuperarea la persoanele cu leziuni pulmonare.

Persoanele cu niveluri mai ridicate de omega- 3 au un risc mai mic de spitalizare și deces din cauza bolii pulmonare interstițiale.

Aportul recomandat de omega-3 pentru persoanele cu vârsta de 19 ani și peste este de 1,6 grame (g) pentru bărbați și 1,1 g pentru femei.

Pe lângă suplimente, puteți obține omega-3 din pește, semințe de in, semințe de chia și nuci.

Studii care arată rolul vitaminelor în sănătatea respiratorie

Un studiu publicat în 2020 în BMJ Nutrition Prevention & Health a evaluat informații dietare pentru 6.000 de adulți britanici, pe parcursul a opt ani. Persoanele care au raportat cele mai mari aporturi de vitamina A și vitamina E atât din dietă, cât și sub formă de suplimente și un aport ridicat de vitamina D sub formă de suplimente, au avut cele mai puține plângeri de boli respiratorii, cum ar fi răceala, astmul și boala pulmonară obstructivă cronică. Studiul nu dovedește că aceste vitamine au prevenit problemele respiratorii, dar sunt asociate cu riscuri mai scăzute de boli respiratorii.

Potrivit unui studiu, vitamina D este utilă pentru plămâni, susținând  funcția respiratorie și rezistența la efort.

Într-un alt studiu efectuat pe mai mult de 10.000 de adulți din Coreea, vitamina D a ajutat pacienții cu tuberculoză să respire mai ușor. Datorită suplimentării adecvate cu vitamina D, capacitatea pulmonară s-a îmbunătățit.

La persoanele cu tuberculoză, nivelul vitaminei D în sânge este scăzut, iar administrarea de suplimente cu această vitamină ajută la îmbunătățirea eficienței pulmonare.

Un alt studiu a găsit dovezi că administrarea de vitamina C poate îmbunătăți funcția pulmonară la persoanele cu BPOC. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma această afirmație. Totodată, o serie de cercetări arată că proprietățile antioxidante ale vitaminei C pot ajuta la reducerea astmului indus de efort.

Un alt studiu a constatat că persoanele care au consumat alimente bogate în vitamina A și E sau care au luat suplimente de vitamina A sau E au avut un risc mai mic de infecții pulmonare. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă administrarea acestor suplimente poate stopa infecția.

Cine are nevoie de suplimente vitaminice pentru sănătatea plămânilor

Administrarea de suplimente pentru sănătatea plămânilor poate fi benefică pentru persoanele cu boli respiratorii. Suplimentele pot fi deosebit de utile pentru persoanele cu infecții respiratorii  sau cu afecțiuni pulmonare cronice, cum ar fi BPOC, astm, fibroză chistică și multe altele.

Cu toate acestea, alegerea suplimentelor potrivite pentru afecțiunea fiecărui pacient se face cel mai bine în colaborare cu un medic, care poate da recomandări în baza istoricului medical și a medicamentelor curente.

Surse: