de ce dorm oamenii

De ce dorm oamenii? Descoperirea care schimbă tot ce știai

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Te-ai întrebat vreodată de ce dorm oamenii? Pe de o parte, răspunsul pare banal: corpul și mintea au nevoie de odihnă. Pe de altă parte, mecanismele precise și rostul complet al somnului au rămas, până recent, un teritoriu plin de mister. În ultimele decenii, oamenii de știință au adunat date și au avansat noii teorii. Un studiu nou propune o idee surprinzătoare: somnul ar putea fi legat de deteriorarea neuronilor într‑o regiune specifică a creierului.

Descoperă în rândurile următoare teoriile clasice și descoperirile noi legate de întrebarea ”De ce dorm oamenii?”

Somnul: fenomen esențial cu roluri multiple

Când ne întrebi de ce dorm oamenii, nu există un răspuns singular, ci mai degrabă un conglomerat de mecanisme care se susțin reciproc. Iată câteva dintre funcțiile pe care le susțin cercetările:

Restabilirea și reparația celulară

În timpul somnului, corpul are ocazia să repare leziuni celulare, să regenereze țesuturi, să sintetize proteine și să echilibreze sistemele endocrine.
De exemplu, somnul profund (etapa NREM 3) pare să fie esențial pentru circulația fluidelor, pentru echilibrul hormonal și reparații metabolice.

Organizarea și consolidarea memoriei

Unul dintre rolurile bine susținute este acela că somnul facilitează trecerea informațiilor din memoria pe termen scurt (hipocamp) spre memoria pe termen lung (cortex).
Faza REM și undele rapide de tip „spindle” (impulsuri scurte de activitate între NREM și REM) contribuie la acest proces.
Astfel, un răspuns la întrebarea de ce dorm oamenii este că, fără somn, învățarea și amintirile recente nu se pot fixa eficient.

Menținerea sănătății cerebrale și eliminarea reziduurilor

Una dintre teoriile populare este cea a sistemului glinfatic (o rețea de drenaj cerebral), care ar elimina toxine și metaboliți din creier în timpul somnului.
Însă un studiu recent sugerează că în unele experimente pe șoareci, clearance-ul (scurgerea) ar fi mai redus în somn decât în starea de veghe, ceea ce complică această explicație.
Oricum, somnul pare important în protejarea împotriva bolilor neurodegenerative — de pildă, scăderea somnului profund se corelează cu acumularea de proteine implicate în Alzheimer.

Resetarea metabolică și menținerea homeostaziei

Somnul reglează metabolismul, sensibilitatea la insulină, echilibrul hormonal (inclusiv leptină, grelină) și pulsul sistemului nervos autonom.
Există o teorie mai veche, care leagă timpul de somn de rata metabolică a creierului (teoria metabolică a somnului).
În plus, expresia de gene, hormonii și ritmul circadian (ceasul intern) se reglează în somn.

Reducerea consumului energetic și semnal de odihnă

În starea de somn, consumul de energie scade semnificativ, ceea ce oferă o „pauză” metabolică organismului.
În plus, somnul poate fi un semnal evolutiv: în momentele de repaus, riscurile (prădători, activitate inutilă) sunt reduse. Deși aceasta nu explică mecanismele precise, susține ideea că necesitatea de a dormi are un rost adaptativ.

O teorie nouă explică de ce dorm oamenii: neuronii afectați și acumularea de electroni

Un studiu recent sugerează următoarea idee intrigantă: neuronii afectați într-o zonă particulară a creierului ar genera „presiunea de somn” care ne obligă să dormim — o idee care merge mai departe decât teoria clasică a adenosinei.

Iată câteva detalii:

  • Experimentul (în linii mari) provine din studii pe muște fructifere (fruit flies), unde s‑a observat că neuronii care suferă daune metabolice mitocondriale acumulează electroni reziduali. Această acumulare ar genera un semnal celular ce promovează somnul.
  • În termeni simplificați: când mitocondriile nu pot elimina corect electronii din metabolism, se crește stresul oxidativ și neuronii trimit semnale care induc starea de somn pentru „reparare”.
  • Această teorie nu ia locul celorlalte, ci le completează: explică de ce „presiunea de somn” crește pe măsură ce stăm treji — este un semnal intern de deteriorare neuronală ce cere odihnă.

Cu alte cuvinte, conform noilor cercetări, răspusul la întrebarea de ce dorm oamenii este că somnul este un mecanism de protecție neuronală.

Această perspectivă este consistentă cu observația că atunci când stai treaz îndelung, creierul acumulează semnale care „te trag” spre somn — adică presiunea de somn crește.

Cu toate acestea, rămân multe întrebări: cum se traduce acest mecanism la oameni? Este același proces în toate regiunile creierului? Cum interacționează cu sistemul glinfatic? Cercetările ulterioare vor clarifica aceste aspecte.

O explicație mai largă a somnului

Dacă punem cap la cap toate teoriile și descoperirile, obținem o imagine mai complexă:

  • De ce dorm oamenii? Pentru a permite creierului și corpului să se refacă după eforturi metabolice, oxidative și cognitive.
  • Pentru a organiza și fixa informațiile dobândite în timpul zilei, prin consolidarea memoriei și sincronizarea rețelelor neuronale.
  • Pentru a regla sistemele hormonale, metabolice și de detoxificare cerebrală (prin sistemul glinfatic sau analog).
  • Pentru a reduce riscurile neurologice pe termen lung, protejând integritatea neuronală.
  • Pentru o resetare evolutivă care ne protejează de suprasolicitare și riscuri inutile.

Fiecare dintre aceste descoperiri poate explica într-o anumită măsură de ce dorm oamenii, iar împreună creează o imagine mai clară asupra fenomenelor somnului.

Implicații practice ale descoperirilor despre somn

  • Dacă nu dormi suficient, afectezi procesul de memorie, capacitatea cognitivă, reglarea metabolică și sănătatea pe termen lung.
  • Un studiu pe aproape 40.000 de adulți a arătat că somnul suboptimal (mai puțin de 7 ore sau mai mult de 9 ore) este asociat cu leziuni subclinice ale creierului, care pot precede demența sau AVC-ul.
  • Este important să cultivăm o igienă bună a somnului: rutine regulate, mediu întunecat și liniștit, evitarea luminii albastre înainte de culcare etc.
  • Deoarece noua teorie pune accent pe stresul neuronal, măsuri care reduc stresul oxidativ (nutriție antioxidantă, reducerea expunerii la toxine, activitate fizică moderată) pot juca și  ele un rol benefic.

Surse: