de ce dormim

De ce dormim? Explicații care te vor surprinde

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Somnul este o funcție esențială care perminte refacerea corpului și a minții, astfel încât să putem să desfășurăm activitățile din starea de veghe. Dar cauzele, mecanismele și rolurile somnului sunt mult mai ample și încă insuficient înțelese.

În lipsa somnului, creierul nu poate funcționa corect, capacitatea de a ne concentra, de a gândi clar și de a procesa amintirile sunt profund afectate. Toate sistemele organismului pot suferi dacă somnul este deficitar. Metabolismul, activitatea cardiovasculară, imunitatea sunt perturbate atunci când calitatea somnului lasă de dorit. Iată de ce somnul trebuie să reprezinte o prioritate în viața noastră.

Dar, pentru a înțelege mai bine de ce dormim, este necesar să pătrundem în știința din spatele somnului, să îi descifrăm secretele. Acesta este scopul articolului de față, de a explora tainele somnului și de a aduce explicații surprinzătoare asupra necesității de a dormi. Dincolo de rolul său în sănătate, somnul rămâne un mare mister. Totuși, putem  afla ce a descoperit știința și ce se cunoaște până în acest moment despre cauzele somnului.

Ce funcții are somnul

Somnul îndeplinește o varietate de funcții fizice și psihologice importante, inclusiv:

  • Conservarea energiei: somnul permite oamenilor să-și conserve energia pe parcursul unei perioade extinse de activitate redusă.
  • Creștere și vindecare: Somnul asigură eliberarea hormonului de creștere necesar pentru ca țesuturile organismului să crească și să repare daunele.
  • Imunitate: Somnul susține funcția imunitară, permițând organismului să combată bolile și infecțiile.
  • Învățarea și consolidarea memoriei: somnul ajută la concentrare – și permite creierului să înregistreze și să organizeze amintirile – toate acestea fiind vitale pentru învățare.
  • Reglarea emoțională: somnul îi ajută pe oameni să își regleze emoțiile
  • Judecata și luarea deciziilor: somnul influențează capacitatea unei persoane de a recunoaște pericolele și amenințările și de a lua hotărâri adecvate pe baza evaluărilor făcute. Un somn sănătos susține o judecată sănătoasă, o bună luare a deciziilor și alte funcții executive.
  • Rezolvarea problemelor: cercetările arată că somnul  îmbunătățește șansele unei persoane de a o rezolva probleme complexe.

De ce dormim: știința din spatele somnului

Somnul este prezent într-o oarecare măsură la fiecare organism, indicând importanța sa fiziologică.  Majoritatea cercetătorilor în domeniul somnului sunt de acord că o singură funcție a somnului nu este o viziune realistă. Conservarea energiei, dezvoltarea fizică, eliminarea deșeurilor cerebrale și modularea răspunsurilor imune, a cunoașterii, a performanței, a bolilor, a vigilenței și a afecțiunilor psihologice, toate acestea depind de somn, ceea ce arată că răspunsul la întrebarea de ce dormim este extrem de complex.

În cartea sa, ”De ce dormim: Deblocând puterea somnului și a viselor” (Why We Sleep: Unlocking the Power of Sleep and Dreams), dr. Matthew Walker,un profesor englez de neuroștiință și psihologie și director al Centrului pentru Știința Somnului Uman de la Universitatea din California, Berkeley, încearcă să descifreze cât mai multe dintre secretele somnului și necesității de a dormi.

„Somnul este cel mai eficient lucru pe care îl putem face pentru a ne reseta sănătatea creierului și a corpului în fiecare zi – cel mai bun efort al Mamei Natură de până acum pentru a contracara moartea.”, notează dr. Walker ca prim argument pentru importanța covârșitoare a somnului.

Ca și ceilalți cercetători, dr. Walker consideră somnul ca având multiple alte funcții decât simpla odihnă.

„De ce ne-am aștepta ca somnul – și cei douăzeci și cinci până la treizeci de ani, în medie, pe care îi ia din viața noastră – să ofere o singură funcție?”, se întreabă el.

Mai mult decât atât, anatomia somnului implică multiple structuri din creier, fapt care subliniază importanța acestui proces. Mecanismele complexe care induc somnul sunt încă o dovadă a faptului că acesta nu înseamnă doar o stare pasivă, ci are multiple funcții în organism.

Structuri implicate în controlul somnului

Hipotalamusul cu nucleul suprachiasmatic (SCN) reprezintă centre care controlează somnul și starea de veghe. SNC cuprinde grupuri de mii de celule care primesc informații despre expunerea la lumină direct de la ochi și controlează ritmul comportamental.

Trunchiul cerebral controlează tranzițiile dintre veghe și somn. Celulele care promovează somnul din hipotalamus și trunchiul cerebral produc o substanță chimică cerebrală numită GABA, care reduce activitatea din hipotalamus și trunchiul cerebral. Trunchiul cerebral (în special puntea și măduva spinării) joacă, de asemenea, un rol special în somnul REM. Acesta trimite semnale pentru a relaxa mușchii esențiali pentru postura corpului și mișcările membrelor, astfel încât să nu ne punem în scenă visele.

Talamusul trimite și primește informații de la simțuri către cortexul cerebral. Cortexul cerebral are multe funcții, inclusiv interpretarea și procesarea memoriei pe termen scurt și lung. În majoritatea etapelor somnului, activitatea talamusului scade, permițând deconectarea de lumea exterioară. Dar în timpul somnului REM, talamusul este activ, trimițând cortexului imagini, sunete și alte senzații care formează visele.

Glanda pineală, situată în cele două emisfere ale creierului, primește semnale de la SCN și crește producția hormonului melatonină, care induce somnul. Melatonina este implicată în reglarea ritmului circadian al organismului în funcție de ciclul extern lumină -întuneric.

Prozencefalul bazal, aproape de partea din față și de jos a creierului, promovează, de asemenea, somnul și starea de veghe, în timp ce o parte a mezencefalului acționează ca un sistem care menține starea de alertă în timpul zilei. Eliberarea unei substanțe chimice numite adenozină din celule determină somnolența. Cofeina contracarează somnolența prin blocarea acțiunilor adenozinei.

Amigdala, o structură în formă de migdală implicată în procesarea emoțiilor, devine din ce în ce mai activă în timpul somnului REM.

Mecanismele care induc nevoia de somn

Pentru a explica mai în detaliu de ce dormim trebuie să luăm în considerare și mecanismele somnului, precum și determinismul său biologic și genetic.

Două mecanisme biologice interne lucrează împreună pentru a regla alternanța somn veghe:

  •  – ritmul circadian
  • – homeostazia

Ritmurile circadiene direcționează o gamă largă de funcții, de la schimbările zilnice din starea de veghe la temperatura corpului, metabolism și eliberarea de hormoni. Acestea provoacă somnolență noaptea și determină trezirea dimineața. Ceasul biologic bazat pe o perioadă de 24 de ore, controlează majoritatea ritmurilor circadiene.

Probabil cea mai mare influență asupra somnului este dată de expunerea la lumină. Celulele specializate din retină procesează lumina și transmit creierului dacă este zi sau noapte, putând avansa sau întârzia ciclul somn-veghe. Expunerea la lumină poate îngreuna adormirea și readormirea în cazul trezirilor nocturne.  

Homeostazia somn-veghe este cea care induce nevoia de somn. Impulsul homeostatic de somn îi reamintește organismului să doarmă după o anumită perioadă de timp și reglează intensitatea somnului. Acest impuls de somn devine mai puternic cu fiecare oră în care ne aflăm în stare de veghe și ne face să dormim mai mult și mai profund după o perioadă fără somn.

Semnale chimice pentru somn

Nucleul suprachiasmatic și alte grupuri de neuroni care promovează somnul din multiple părți ale creierului devin mai active pe măsură ce ne pregătim de culcare. O serie de substanțe chimice (neurotransmițători) pot „opri” sau atenua activitatea celulelor care semnalează starea de veghe.

  • GABA este asociat cu somnul, relaxarea musculară și sedarea.
  • Norepinefrina și orexina (numită și hipocretină) mențin anumite părți ale creierului active în timp ce suntem treji.
  • Alți neurotransmițători care modelează somnul și starea de veghe includ acetilcolina, histamina, adrenalina, cortizolul și serotonina.

Genele și somnul

Genele pot juca un rol semnificativ în ceea ce privește cantitatea de somn de care avem nevoie. Oamenii de știință au identificat mai multe gene implicate în somn și tulburările de somn, inclusiv gene care controlează activitatea neuronilor și gene „ceas”, cum ar fi Per, tim și Cry, care influențează ritmurile noastre circadiene și momentul somnului.

„Modelul de somn al unui adult, cunoscut și sub numele de de cronotip, este puternic determinat de genetică. Dacă ești o bufniță de noapte, este probabil ca unul (sau ambii) dintre părinții tăi să fie bufnițe de noapte… Cu toate acestea, bufnițele de noapte nu sunt bufnițe din proprie voință. Sunt legate de un program întârziat printr-o programare ADN inevitabilă. Nu este vina lor conștientă, ci mai degrabă soarta lor genetică.”, explică dr. Walker.

De asemenea, studiile au arătat că diferite gene sunt legate de tulburările de somn, cum ar fi tulburarea familială avansată de fază a somnului, narcolepsia și sindromul picioarelor neliniștite. Unele dintre genele exprimate în cortexul cerebral și în alte zone ale creierului își modifică nivelul de exprimare între somn și veghe.

Teorii care explică de ce dormim

Explicația evolutivă a somnului: de ce dormim noaptea

Studiile actuale au abordat mai multe direcții pentru a elucida de ce dormim. Un rol esențial al somnului pare să fie cel de a reface rezervele energetice consumate în activitățile zilnice. Acest somn de refacere a fost corelat în evoluție cu ciclul circadian, explicându-se de ce somnul se desfășoară într-un singur bloc consolidat noaptea.

Ființele umane, la fel ca toate speciile de pe Pământ, au evoluat pentru a supraviețui și a prospera pe o planetă cu un ciclu zi- noapte de 24 de ore. Conform unor teorii despre somn, faptul că somnul se desfășoară majoritar noaptea le-a permis primilor oameni să evite prădătorii, să conserve energie și să își satisfacă nevoia de odihnă. De asemenea, somnul a ajutat la adaptarea  în două condiții foarte diferite, respectiv în perioadele cu lumină și cele cu întuneric.

Tiparele biologice care ajută oamenii să trăiască conform ciclului zi-noapte de 24 de ore se numesc ritmuri circadiene. Aceste ritmuri funcționează alături de impulsul de somn. Impulsul de somn reprezintă o necesitate de a dormi care crește în intensitate cu cât o persoană a fost trează mai mult timp, determinând oamenii să se simtă somnoroși noaptea și alerți dimineața.

Ritmurile circadiene, inclusiv ciclul somn-veghe, funcționează în funcție de indicii de mediu:

  • În fiecare seară, pe măsură ce se lasă întunericul, corpul începe să elibereze hormonul somnului, melatonina. De asemenea, temperatura corpului scade, favorizând somnul
  • În fiecare dimineață, odată ce se luminează, nivelurile de melatonină din organism devin nedetectabile și nevoia de somn este inhibată. Temperatura corpului crește dimineața, sporind vigilența la momentul trezirii.

Procese esențiale pentru corp și creier au loc în timpul somnului

Mai multe procese biologice au loc în timpul somnului:

  • Creierul stochează informații noi și elimină deșeurile toxice.
  • Celulele nervoase comunică și se reorganizează, ceea ce susține funcționarea sănătoasă a creierului.
  • Corpul repară celulele, restabilește energia și eliberează molecule precum hormonii și proteinele.

În corespondență cu aceste procese au fost emise mai multe teorii legate de întrebarea de ce dormim. Ele reprezintă, fiecare, o piesă a unui puzzle complex legat de rolul și importanța somnului în viața noastră.

Teoria conservării energiei

Conform acestei teorii, avem nevoie de somn pentru a conserva energia organismului. Somnul ne permite să ne reducem nevoile calorice funcționând o parte din timp cu un metabolism diminuat.

Această teorie este susținută de modul în care rata noastră metabolică scade în timpul somnului. Cercetările sugerează că 8 ore de somn pentru ființele umane pot produce o economie zilnică de energie de 35% pe ciclu de 24 de ore.

Teoria restaurativă

O altă teorie, numită teoria restaurativă, afirmă că organismul are nevoie de somn pentru refacerea celulelor și a țesuturilor.

Ideea este că somnul permite celulelor să se repare și să se regenereze. Acest lucru este demonstrat de multe procese importante care au loc în timpul somnului, inclusiv:

  • repararea musculară
  • sinteza proteinelor
  • creșterea țesuturilor
  • eliberarea de hormoni

Teoria plasticității cerebrale

Teoria plasticității creierului susține că somnul este necesar pentru funcționarea cerebrală. Mai exact, acesta permite neuronilor, sau celulelor nervoase, să se reorganizeze.

Când dormim, sistemul de eliminare a deșeurilor din creier, respectiv sistemul glimfatic, funcționează ca un sistem de epurare și detoxifiere la nivelul encefalic.

Elimină produsele secundare toxice din creier, care se acumulează pe parcursul zilei. Acest lucru permite creierului să funcționeze bine la trezire.

Cercetările sugerează că somnul întărește amintirile. De asemenea, permite creierului să șteargă sau să uite informații inutile care altfel ar putea aglomera sistemul nervos.

Somnul afectează multe aspecte ale funcționării creierului, inclusiv:

  • învățarea
  • memoria
  • abilitățile de rezolvare a problemelor
  • creativitatea
  • luarea deciziilor
  • concentrarea

Reglarea emoțională și sănătatea mintală

În mod similar, somnul este necesar pentru sănătatea emoțională. În timpul somnului, activitatea cerebrală crește în zonele care reglează emoțiile, susținând funcția sănătoasă a creierului și stabilitatea emoțională.

Zonele creierului în care somnul crește activitatea includ:

  • amigdala
  • hipocampus
  • insula
  • cortexul prefrontal medial

Un exemplu despre cum ajută somnul la reglarea emoțiilor este dat de amigdală. Această parte a creierului, situată în lobul temporal, este responsabilă de răspunsul la frică. Controlează reacțiile noastre atunci când ne confruntăm cu o amenințare percepută, cum ar fi o situație stresantă.

Când dormim suficient, amigdala poate răspunde într-un mod mai adaptativ. Dar dacă apare privarea de somn, amigdala este mai predispusă să reacționeze exagerat.

Cercetările din 2017 sugerează că somnul și sănătatea mintală sunt interconectate. Pe de o parte, tulburările de somn pot contribui la apariția și progresia problemelor de sănătate mintală, dar, pe de altă parte, problemele de sănătate mintală pot contribui, de asemenea, la tulburările de somn.

Menținerea greutății și reglarea metabolică

Somnul fectează greutatea prin controlul hormonilor foamei. Acești hormoni includ grelina, care crește pofta de mâncare, și leptina, care crește senzația de sațietate după masă.

Grelina scade în timpul somnului, deoarece consumăm mai puțină energie decât în stare de veghe.

Dar lipsa somnului crește nivelul de grelină și suprimă leptina. Acest dezechilibru determină foame în momente nepotrivite, de exemplu pe parcursul nopții, ceea ce poate crește riscul de a consuma mai multe calorii și de a ne îngrășa.

Cercetările din 2022 au descoperit că privarea cronică de somn poate fi asociată cu un risc crescut de:

  • obezitate
  • sindrom metabolic
  • diabet de tip 2

Somnul este implicat și în funcționarea corectă a insulinei, hormonul care ajută celulele să utilizeze glucoza pentru energie. Atunci când apare rezistență la insulină, celulele nu răspund corect la acest hormon, ceea ce poate duce la niveluri ridicate de glucoză în sânge și, în cele din urmă, la diabet de tip 2.

Somnul poate proteja împotriva rezistenței la insulină. Menține celulele sănătoase, astfel încât acestea să poată absorbi cu ușurință glucoza.

De asemenea, creierul folosește mai puțină glucoză în timpul somnului, ceea ce ajută organismul să regleze nivelul total al glicemiei.

Deși acesta este doar unul dintre rolurile somnului și nu explică în întregime de ce dormim, este totuși o funcție importantă pentru sănătatea generală.

Somnul și sistemul imunitar

Un sistem imunitar sănătos și puternic depinde de somn. Cercetările din 2019 sugerează că privarea de somn poate inhiba răspunsul imun și poate face organismul susceptibil la germeni.

Când dormim, corpul produce citokine, proteine ​​care combat infecțiile și inflamațiile. De asemenea, produce anumiți anticorpi și celule imune. Împreună, aceste molecule previn îmbolnăvirile prin distrugerea germenilor dăunători.

De aceea, somnul este atât de important în perioadele în care suntem stresați sau bolnavi, dat fiind că atunci organismul are nevoie de și mai multe celule imune și proteine.

Somnul și sănătatea inimii

Deși cauzele exacte nu sunt clare, oamenii de știință cred că somnul susține sănătatea inimii. Acest lucru este demonstrat și de legătura dintre bolile de inimă și somnul deficitar.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) arată că un adult are nevoie de 7 sau mai multe ore de somn pe noapte. Dormitul regulat mai puțin de atât poate duce la probleme de sănătate, multe dintre ele putând dăuna sănătății inimii.

Lipsa somnului este asociată cu factori de risc pentru bolile de inimă, inclusiv:

  • hipertensiune arterială
  • activitate crescută a sistemului nervos simpatic
  • inflamație crescută
  • niveluri crescute de cortizol
  • creștere în greutate
  • rezistență la insulină

De ce este important să dormim suficient

Importanța unui somn suficient și de calitate ține de etapele somnului. Pe lângă faptul de a descoperi de ce dormim, este important să înțelegem de ce trebuie să dormim un anumit număr de ore,  cu atingerea anumitor stadii de profunzime, pentru a ne bucura de toate beneficiile somnului.

Care sunt etapele somnului

Arhitectura somnului nostru, adică modul în care corpul trece prin anumite etape ale somnului, permite procesele benefice care au loc în timpul somnului, cum ar fi vindecarea și învățarea.

Există patru etape ale somnului, organizate sub forma unor cicluri de somn, iar experimentarea unui întreg ciclu de somn durează, de obicei, între 1,5 și 2 ore.

Iată care sunt etapele somnului:

  • Etapa N1: Aceasta este cea mai superficială etapă a somnului și, de obicei, durează doar câteva minute.
  • Etapa N2: Adulții sănătoși petrec de obicei aproximativ jumătate din noapte în somn N2. În această etapă de somn, activitatea creierului încetinește, dar există ”explozii de activitate” care pot ajuta la fixarea memoriei și la învățare.
  • Etapa N3: Somnul N3, numit și „somn cu unde lente” sau „somn profund”, ajută o persoană să se trezească simțindu-se odihnită. În această etapă, tensiunea arterială scade, ritmul cardiac și ritmul respirator încetinesc, iar organismul secretă hormonul de creștere. În general, oamenii petrec aproximativ 10% până la 20% din noapte în această etapă.
  • Somn REM (Rapid Eye Movement): După cum sugerează și numele, în timpul acestei etape de somn, ochii oamenilor se mișcă intermitent și rapid în spatele pleoapelor închise. Cele mai vii vise au loc în timpul somnului REM, iar mușchii scheletici devin temporar paralizați pentru a împiedica o persoană să își pună în scenă visele. Consolidarea memoriei are loc în această etapă. Somnul REM reprezintă 20% până la 25% dintr-o noapte obișnuită de somn, o cantitate mai mare a acestuia apărând spre dimineață.

De ce trebuie să trecem prin toate ciclurile de somn

Persoanele sănătoase trec prin toate cele patru etape ale somnului de mai multe ori pe noapte. Întreruperile regulate ale ciclurilor de somn, precum și tulburările de somn care afectează arhitectura somnului, cum ar fi apneea în somn, pot avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mintale. Fiecare etapă de somn are rolul său pentru sănătatea organismului și performanță.

„Somnul este cel care construiește conexiuni între elemente informaționale îndepărtate, care nu sunt evidente în lumina zilei.”, arată dr. Walker.

De exemplu, pe lângă consolidarea memoriei, „a doua contribuție evolutivă pe care starea de visare din somnul REM o alimentează este creativitatea. Somnul REM nu ajută la transferul și transformarea în siguranță a informațiilor nou învățate în locuri de stocare pe termen lung în creier. Dar somnul REM este cel care preia aceste amintiri proaspăt create și începe să le ciocnească cu întregul catalog vechi al autobiografiei vieții tale. Aceste coliziuni mnemonice din timpul somnului REM declanșează noi perspective creative, pe măsură ce se creează legături noi între informații fără legătură. Ciclu de somn REM ajută la construirea unor vaste rețele asociative de informații în creier.”

De cât somn avem nevoie

Experții recomandă, în general, ca adulții să doarmă cel puțin șapte ore pe noapte. Cu toate acestea, nevoile de somn pot varia semnificativ de la o persoană la alta. Nivelul de activitate, starea de sănătate și mulți alți factori influențează cantitatea de somn de care avem nevoie, dar numărul optim de ore se încadrează de obicei într-un interval specific, în funcție de vârsta și etapa vieții.

  • Sugar 4-12 luni: 12-16 ore de somn
  • Copil mic 1-2 ani: 11-14 ore
  • Preșcolar 3-5 ani: 10-13 ore
  • Școlar 6-12 ani: 9-12 ore
  • Adolescent 13-18 ani: 8-10 ore
  • Adult 18 ani și peste: 7 ore sau mai mult

Efectele lipsei de somn

Lipsa somnului poate avea consecințe grave. O singură noapte nedormită poate îngreuna concentrarea și gândirea clară, determinând oboseală și somnolență în timpul zilei. Ne putem simți iritabili, cu judecata îngreunată și cu dificultăți decizionale. În plus, privarea de somn crește semnificativ riscul unor erori la locul de muncă sau al accidentelor rutiere.

„Cu cât dormi mai puțin, cu atât viața ta este mai scurtă. Principalele cauze ale bolilor și deceselor în țările dezvoltate – boli care paralizează sistemele de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, obezitatea, demența, diabetul și cancerul – au toate legături cauzale recunoscute cu lipsa somnului.”, subliniază dr. Walker.

„Dormitul obișnuit mai puțin de șase sau șapte ore pe noapte demolează sistemul imunitar, dublând riscul de cancer.”, avertizează expertul

Lipsa cronică de somn poate:

  • Suprima sistemul imunitar, crescând susceptibilitatea la boli și infecții
  • Crește riscul de a dezvolta probleme cardiace, diabet zaharat de tip 2 și hipertensiune arterială
  • Interferă cu metabolismul și crește riscul de obezitate
  • Provoacă probleme în relațiile de la locul de muncă și de acasă
  • Duce la depresie și anxietate

Efectele deficitului de somn se agravează rapid, așa că dificultățile de somn trebuie abordate cât mai timpuriu, pentru a putea funcționa corect și a ne menține integritatea cognitivă.

6 ore de somn pe noapte

Deși experții recomandă minim 7 ore de somnm aproximativ o treime dintre adulți dorm în mod regulat șase ore sau mai puțin în fiecare noapte. Deși este rar, unii oameni par să aibă nevoie de mai puțin de șase ore de somn pe noapte.  Mai mult decât atât, sondajele sugerează că somnul scurt ar putea deveni din ce în ce mai frecvent în viitor.

Cercetătorii cred că genetica joacă un rol în capacitatea unei persoane de a gestiona somnul scurt. O modalitate de a evalua nevoile de somn este prin observarea momentului în care corpul se trezește în mod natural, fără ceas deșteptător. De asemenea, dacă o persoană nu se simte obosită în timpul zilei, este posibil ca somnul scurt să fie suficient pentru corpul său.

Cu toate acestea, un somn de doar 6 ore pe noapte nu este, în general, suficient pentru majoritatea adulților. El poate determina o datorie de somn, care provoacă efecte pe termen scurt și probleme de sănătate pe termen lung.

În plus, corpul trebuie să treacă prin diferite etape ale somnului, inclusiv somnul profund și somnul REM, pentru a îndeplini sarcini cruciale, cum ar fi eliminarea toxinelor din creier și refacerea organismului. Șase ore nu sunt, de obicei, suficiente pentru aceste etape de restaurare.

Cei care dorm șase ore sau mai puțin, în mod regulat, pot avea senzația că s-au adaptat la această durată de somn. Cu toate acestea, adesea se simt mai iritabili, anxioși sau deprimați decât de obicei. O persoană care are o lipsă de somn poate avea, de asemenea, deficiențe în anumite domenii, cum ar fi atenția, capacitatea de judecată și timpul de reacție.

Efectele pe termen scurt ale somnului de 6 ore

  • Oboseală și energie scăzută
  • Dificultățile de concentrare, memoria afectată și ceața mentală
  • Modificări ale dispoziției
  • Funcție fizică afectată (timpi de reacție mai lenți și un risc mai mare de accidente).

Riscuri pe termen lung pentru sănătate ale somnului constant de 6 ore

  • Boli cronice: Există un risc crescut de a dezvolta afecțiuni precum obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și bolile de inimă.
  • Declin cognitiv: Privarea cronică de somn poate duce la probleme cognitive pe termen lung.

„… somnul insuficient pe parcursul vieții de adult va crește semnificativ riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Tocmai această relație a fost raportată în numeroase studii epidemiologice, inclusiv la persoanele care suferă de tulburări de somn, cum ar fi insomnia și apneea în somn.”, avertizează dr. Walker.

  • Sistem imunitar slăbit: Lipsa constantă de somn poate avea un impact negativ asupra funcției imunitare.

7 ore de somn pe noapte

Un număr de 7 ore de somn reprezintă cantitatea minimă recomandată pentru adulți. Șapte sau mai multe ore de somn pe noapte sunt asociate cu rezultate mai bune pentru sănătate, cum ar fi un risc mai mic de boli de inimă, diabet și depresie. Deși acesta este un obiectiv sănătos, unii oameni pot avea nevoie de mai mult somn și este important să se urmărească un somn de bună calitate, la un program regulat.

Beneficii pentru sănătate ale somnului de 7 ore

  • Risc redus de boli cronice: somnul constant de 7 sau mai multe ore este asociat cu un risc mai mic de hipertensiune arterială, boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet.
  • Îmbunătățirea sănătății mintale: Somnul suficient ajută la reglarea dispoziției și este asociat cu un risc mai mic de depresie.
  • Funcție imunitară mai bună: dormitul suficient susține un sistem imunitar sănătos.
  • Performanță îmbunătățită: somnul adecvat îmbunătățește funcțiile cognitive, cum ar fi timpul de reacție, rezolvarea problemelor și precizia

Nu contează doar numărul de ore, ci și calitatea somnului

Unele persoane se pot trezi cu o senzație de oboseală, chiar dacă dorm șapte ore. Acest lucru poate fi cauzat de o nevoie mai mare de somn (mai multe ore) sau de faptul că somnul nu este de calitate. Un somn odihnitor înseamnă mai mult decât a dormi un anumit număr de ore.

”Deşi durata are un rol important, calitatea somnului este esenţială. În timpul somnului, are loc o producţie de mediatori şi hormoni care reglează funcţionarea normală a organismului, astfel că lipsa unui somn adecvat se asociază cu o producţie insuficientă sau perturbată a acestor substanţe, ceea ce pe termen lung ar putea să implice dezvoltarea unor boli cronice.”, precizează dr. Monica Dugăeșescu pe raportuldegarda.ro

Întreruperea somnului pe parcursul nopții, chiar și pentru perioade scurte, afectează calitatea somnului, iar acest lucru poate contribui la senzația că persoana nu este revigorată, chiar și după ce a dormit minim 7 ore.

Uneori, întreruperile somnului implică o trezire scurtă cu o revenire promptă la aceeași etapă a ciclului de somn. În alte cazuri, întreruperile somnului implică o trecere bruscă de la somnul profund la un somn mai ușor.

Somnul profund este important pentru senzația de odihnă. Persoanele care au multe treziri din somnul profund se pot simți somnolente și pot experimenta performanțe mentale sub standard în timpul zilei. Chiar și după ce dorm șapte ore sau mai mult, somnul de calitate slabă sau somnul fragmentat poate duce la simptome similare privării de somn.

8 ore de somn pe noapte

Pentru unii oameni, șapte ore nu sunt suficiente. Adolescenții, copiii și bebelușii au nevoie de mai mult somn, iar unii adulți au nevoie și ei de mai mult de șapte ore.

Deși 8 ore de somn reprezintă o medie bună, cantitatea ideală de somn nu este aceeași pentru toată lumea.

Pentru adulții sănătoși, intervalul recomandat este de 7 până la 9 ore pe noapte, iar nevoile individuale variază în funcție de factori precum vârsta, genetica și stilul de viață. Un somn regulat de 7-8 ore poate reduce riscul de probleme de sănătate precum obezitatea și hipertensiunea arterială.

Deși multă vreme s-a insistat pe ideea că standardul este un somn de 8 ore, cercetătorii au arătat că șapte ore sunt adesea suficiente pentru refacere și revigorare.

 „Oamenilor le merge, de fapt, mai bine dacă dorm șapte ore și totuși ni se spune că dacă nu dormim opt ore, ceva este în neregulă.”, evidențiază dr. Daniel E. Lieberman, profesor la Harvard.

Cum să dormim bine

Vestea bună este că multe probleme de somn se ameliorează și chiar dispar atunci când luăm măsurile potrivite pentru a le trata. Înțelegând mai bine de ce dormim putem începe să prioritizăm somnul și să implementăm practici sănătoase de igienă a somnului acasă. Iată care sunt principalele măsuri care susțin un somn sănătos:

  • Expune-te la lumina naturală cel puțin 20 de minute dimineața.

”Expuneți-vă corect la soare. Lumina zilei este esențială pentru reglarea tiparelor zilnice de somn. Încercați să ieșiți afară la lumina naturală a soarelui timp de cel puțin treizeci de minute în fiecare zi. Dacă este posibil, treziți-vă cu soarele sau folosiți lumini foarte puternice dimineața. Experții în somnologie recomandă ca, dacă aveți probleme cu adormirea, să vă expuneți la lumina soarelui de dimineață timp de o oră și să stingeți luminile înainte de culcare.”, recomandă dr. Walker.

  • Adopta un program regulat de somn.
  • Adoptă o rutină relaxantă înainte de culcare.
  • Asigură-te că mediul din dormitorul tău este răcoros, întunecat, liniștit și confortabil.
  • Evită dispozitivele electronice cu ecrane cu o oră înainte de culcare.
  • Fă exerciții fizice în mod regulat și devreme în timpul zilei.
  • Evită alcoolul, nicotina și cofeina cu orele înainte de culcare.
  • Dacă ai probleme cu somnul chiar și după ce ai urmat aceste măsuri, contactează-ți medicul. Cu tratamentele potrivite, poți obține somnul de care are nevoie corpul tău.

Surse:

  • https://raportuldegarda.ro/ce-spun-studiile-somn-impact-sanatate
  • https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ce-se-intampla-corpul-nostru-cand-dormim
  • https://ro.scribd.com/document/561220174/Despre-Somn-by-Matthew-Walker
  • https://www.sleepfoundation.org/how-sleep-works/why-do-we-need-sleep
  • https://www.healthline.com/health/why-do-we-sleep
  • https://www.nhlbi.nih.gov/health/sleep/why-sleep-important
  • https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5390528
  • https://www.ninds.nih.gov/health-information/public-education/brain-basics/brain-basics-understanding-sleep
  • https://www.healthline.com/nutrition/10-reasons-why-good-sleep-is-important
  • https://my.clevelandclinic.org/health/body/12148-sleep-basics
  • https://www.medicalnewstoday.com/articles/325353#depression
  • https://www.sleepfoundation.org/sleep-faqs/is-6-hours-of-sleep-enough