îmi vine să dorm tot timpul

De ce îmi vine să dorm tot timpul?

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


După o perioadă agitată, după o stare de boală sau după mai multe nopți cu somn perturbat este normal să mă simt somnolent, uneori de-a lungul întregii zile. Totuși, dacă îmi vine să dorm tot timpul, fără un motiv aparent, poate apărea întrebarea: ”Nu cumva sunt bolnav?”  Există condiții medicale care se asociază cu o nevoie continuă de somn, cu lipsă de vlagă și tendința de a reveni în pat imediat după trezire. În alte cazuri pot simți nevoia să dorm mult mai mult decât numărul de ore recomandat pentru a mă reface.

Hipersomnia sau nevoia de somn în exces poate apărea din cauza unor obiceiuri deficitare de somn. Aceasta poate fi asociată și cu anumite probleme medicale. Tulburările de somn, medicamentele, bolile fizice sau psihiatrice pot fi, de asemenea, cauze ale somnului excesiv.

În primul caz, hipersomnia poate fi rezolvată prin ajustarea rutinelor și păstrarea unei igiene a somnului. În cazul în care îmi vine să dorm tot timpul din cauza unor condiții medicale, este necesară tratarea acestora pentru a ameliora hipersomnia.

Caracteristicile hipersomniei

Caracteristicile hipersomniei variază de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, stilul de viață și cauza subiacentă.

Conform Clasificării Internaționale a Tulburărilor de Somn, somnolența în timpul zilei este definită ca „incapacitatea de a rămâne treaz și alert în timpul perioadelor de veghe ale zilei, ceea ce duce la episoade neintenționate de somnolență sau somn”.

În cazuri extreme, o persoană cu hipersomnie poate dormi profund noaptea, timp de 12 ore sau mai mult, dar simte nevoia să tragă și un pui de somn în timpul zilei.

Mai mult decât atât, chiar și după somnul în exces, mintea poate rămâne încețoșată de somnolență. Este posibil ca o persoană cu hipersomnie să aibă somn foarte tulburat, dar să nu fie conștientă de acest lucru.

Spre deosebire de oboseală, care se referă mai mult la energie scăzută, somnolența excesivă poate interfera cu școala, munca, relațiile și funcționarea de zi cu zi. Pe lângă faptul că îmi vine să dorm tot timpul, mă pot simți distras și confuz pe parcursul zilei, așa cum mă simt, de obicei, imediat după trezire.

Cercetări recente arată că somnolența excesivă este o problemă semnificativă, care afectează între 25- 40% din populație  Deși este dificil de măsurat prevalența acesteia, din cauza multiplelor aspecte care trebuie luate în considerare, frecvența hipersomniei pare să fi crescut în ultimii ani.

Somnolența excesivă în timpul zilei nu este o afecțiune în sine; în schimb, este un simptom cauzat de o problemă de bază. Înțelegerea cauzelor potențiale ale somnolenței excesive în timpul zilei este un pas important către stabilirea unui plan de tratament și ameliorarea simptomelor.

Din ce cauză îmi vine să dorm tot timpul

Somnolența excesivă în timpul zilei poate fi cauzată de o gamă largă de condiții, inclusiv:

Probleme legate de obiceiurile de somn

  • Somn insuficient sau inadecvat: orele lungi de lucru și orele suplimentare pot fi tolerate luni sau ani înainte să apară simptome de hipersomnie. Adolescenții pot pierde multe ore de somn pe noapte, după care să aibă perioade de somnolență continuă în timpul zilei.
  • Factori de mediu: somnul întrerupt poate fi cauzat de o varietate de factori, precum îngrijirea unui copil sau a unei persoane bolnave, sforăitul partenerului, zgomotul sau lumina din dormitor, temperatura prea scăzută sau prea crescută, dormitul pe o saltea incomodă, etc. După o noapte sau mai multe cu somn întrerupt, pot simți că îmi vine să dorm tot timpul, dar acest lucru este normal, iar odihna adecvată îl poate remedia.
  • Munca în schimburi: este foarte dificil să dormi bine când lucrezi în schimburi, în special în schimbul de noapte. Pe lângă dificultățile de a dormi, există și efectul nesincronizării cu ceasul intern al corpului (ritmul circadian).
  • Modificările fusului orar, cum ar fi jet-lag-ul, pot afecta ceasul biologic intern, care reglează somnul și care răspunde la lumină.

Anumite condiții medicale

  • Stări mentale: anxietatea poate ține o persoană trează noaptea, ceea ce o face predispusă la somnolență în timpul zilei. Depresia poate afecta, de asemenea, somnul de noapte sau poate determina o stare de epuizare energetică și somn în timpul zilei.
  • Tulburări de neurodezvoltare: Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) poate provoca o serie de probleme de somn, inclusiv somnolență în timpul zilei. De asemenea, s-a constatat că copiii cu tulburare din spectrul autismului (ASD) au dificultăți de somn care ar putea duce la somnolență în timpul zilei. Problemele de somn pot persista până la vârsta adultă pentru persoanele cu aceste tulburări de neurodezvoltare.
  • Medicamentele (tranchilizante, somnifere, antihistaminice, hipotensive, antiemetice, antidepresive), alcoolul, băuturile cu cofeină pot perturba tiparele de somn.
  • Afecțiuni medicale precum hipotiroidismul (glanda tiroidă subactivă), refluxul esofagian, astmul nocturn și afecțiunile dureroase cronice pot perturba somnul.
  • Nivelurile scăzute din sânge de fier și complex de vitamine B pot duce uneori la somnolență excesivă și oboseală. Dietele restrictive, care pot limita nutrienții esențiali – cum ar fi proteinele, grăsimile sănătoase și carbohidrații – pot determina, de asemenea, lipsă de energie și somnolență.
  • Tulburările de somn, cum ar fi apneea în somn, sindromul picioarelor neliniştite, somnambulismul,  narcolepsia, hipersomnia idiopatică şi insomnia pot provoca întreruperi ale somnului sau somn fragmentat. Ele pot fi luate în considerare dacă îmi vine să dorm tit timpul, dar nu am o explicație legată de obiceiurile de somn sau de diverși factori perturbatori.

Inclusiv problemele respiratorii pot fi asociate cu hipersomnie. Dacă îmi vine să dorm tot timpul aș putea suferi de:

”insuficiență respiratorie cronică, cu un nivel crescut de dioxid de carbon, întalnită in: emfizem pulmonar, bronșită cronică, hipoventilație cronică”, arată dr. Ioan Pop-Began pe sfatulmedicului.ro

Simptome asociate cu nevoia excesivă de somn

În funcție de cauză, simptomele hipersomniei pot include:

  • Oboseală neobișnuită în timpul zilei
  • Nevoia de a dormi ziua
  • Senzație de somnolență, în ciuda somnului, lipsă de vigoare chiar și după 8 ore de somn
  • Dificultate la trezire dimineața sau după somnul de zi („beție de somn”)
  • Senzația de ”ceață mentală”, dificultate de a gândi și de a lua decizii.
  • Apatie
  • Dificultăți de memorie sau de concentrare
  • Anxietate, iritabilitate
  • Dureri de cap
  • În unele cazuri, halucinații sau paralizie în somn
  • Un risc crescut de accidente, în special de accidente auto

Somnolență excesivă cauzată de privarea de somn

Lipsa somnului este considerată, în general, cea mai frecventă cauză a somnolenței excesive Privarea de somn poate fi pe termen scurt sau cronică și poate avea o varietate de cauze:

  • Eșecul de a acorda prioritate somnului: sacrificarea somnului pentru alte activități poate provoca somnolență a doua zi, iar datoria de somn se poate acumula în timp. Când aceste alegeri cauzează lipsa somnului pe o perioadă lungă de timp, este cunoscut sub numele de sindromul somnului insuficient.
  • Calitatea slabă a somnului: insuficiența somnului nu se referă doar la o cantitate scăzută de somn, ci și la calitatea somnului. Persoanele care nu progresează fără probleme prin ciclurile de somn nu reușesc să obțină suficient somn profund sau somn REM. Drept urmare, este posibil să nu se trezească revigorate, chiar dacă dorm numărul recomandat de ore.
  • Durere: Practic orice boală care induce durere, inclusiv artrita sau fibromialgia, poate complica somnul și poate face o persoană predispusă la somnolență.
  • Urinări frecvente pe timp de noapte: această afecțiune, cunoscută sub numele de nicturie, implică nevoia de a te ridica din pat în timpul nopții pentru a folosi baia. Persoanele care suferă de nicturie au dificultăți să adoarmă după fiecare trezire de noapte.

Tulburările de somn, un motiv important pentru care îmi vine să dorm tot timpul

Unele dintre tulburările de somn care pot contribui la sau provoca somnolență excesivă în timpul zilei includ:

  • Apneea în somn: aceasta determină pauze repetate în respirație (apnee) sau diminuare a ritmului respirator (hipopnee) în timpul somnului. Creierul înregistrează dificultatea de a respira și trimite un apel de „trezire”. Persoana se trezește pentru scurtă vreme, pentru a relua respirația, apoi adoarme din nou. Pacienții nu își amintesc, de obicei, aceste microtreziri, dar ele fragmentează somnul.
  • Insomnie: deși este o problemă frecventă, insomnia nu provoacă, de obicei, hipersomnie. Totuși, în anumite cazuri, după mai multe nopți de insomnie, o persoană poate avea perioade în care se simte excesiv de somnolentă.
  • Sindromul picioarelor neliniștite: senzații de crampe, agitație sau iritații resimțite la nivelul picioarelor, în special la gambe. Persoana se simte obligată să-și miște picioarele sau să se ridice din pat și să se plimbe.
  • Mersul în somn (somnambulism) acesta este un comportament anormal în timpul somnului care tinde să afecteze copiii mai mult decât adulții. Uneori, copiii cu somnambulism se pot simți foarte obosiți și somnolenți în timpul zilei.
  • Narcolepsia: este o tulburare de somn relativ rară, caracterizată prin somnolență până la gradul de somn involuntar, paralizie a mușchilor (paralizie de somn), halucinații vii, asemănătoare unui vis chiar înainte de a adormi (halucinații hipnagogice) și slăbiciune musculară în perioadele de emoție puternică (cataplexie).
  • Hipersomnia idiopatică: această tulburare de somn se caracterizează prin somn excesiv în timpul nopții și nevoia de somn în timpul zilei. Spre deosebire de narcolepsie, nu include cataplexie sau paralizie în somn.

În cazul în care nu există o altă cauză identificată pentru care îmi vine să dorm tot timpul poate fi recomandată consultarea unui medic somnolog, pentru a vedea dacă nu este vorba despre o tulburare de somn.

Diagnosticul și tratamentul hipersomniei

Cheia pentru a trata hipersomnia este de a determina cauza acesteia. Identificarea cauzelor somnolenței excesive poate implica investigații asupra stilului de viață, a medicamentelor, a sănătății fizice și a stării emoționale. Pentru stabilirea diagnosticului, medicul realizează anamneza și poate recomanda o serie de teste.

”Cea mai des întâlnită metodă pentru stabilirea diagnosticului este realizarea studiului Multiple Latency Test, cu scopul de a determina timpul necesar pentru a merge la culcare, în 5 reprize de somn separate de două ore, în cursul aceleiași zile. Acest test servește și pentru a ști dacă pacientul intră în REM.”, explică dr. Pop-Began.

Tulburările de somn trebuie să fie diagnosticate și tratate la o clinică specializată. Tratamentul hipersomniei depinde de problema sau factorii care o determină.

Dacă somnolența este derivată din privarea de somn, se pot lua diferiți pași pentru a îmbunătăți calitatea și cantitatea somnului. Exemplele includ terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP) pentru apneea în somn și terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT).

Multe tratamente axate pe somn vor ajuta la îmbunătățirea igienei somnului și asigurarea unui mediu optim pentru somn.

Dacă hipersomnia este legat de o altă problemă medicală, tratamentul se concentrează de obicei pe rezolvarea acelei probleme de bază.

îmi vine să dorm tot timpul

Recomandări pentru prevenirea hipersomniei determinate de obiceiuri deficitare de somn

Hipersomnia poate fi ameliorată, în multe cazuri, prin ajustări ale stilului de viață, pentru a îmbunătăți calitatea somnului, așa-numita igiena a somnului. Recomandările includ:

  • Evitarea țigărilor, alcoolului și băuturilor cu cofeină aproape de ora de culcare.
  • Introducerea unei rutine de relaxare pentru a preveni anxietatea pe timp de noapte; respectarea unei rutine regulate de somn, cu ore fixe de culcare și trezire, pentru a semnala corpului când este vremea pentru odihnă
  • Activitate fizică regulată în timpul zilei și alegeri dietare sănătoase  
  • Reducerea  perturbărilor din mediul de somn, cum ar fi televizoarele sau alte dispozitive care emit lumină albastră
  • Asiguarea confortului în dormitor, din punct de vedere al luminii, zgomotului, temperaturii
  • Scurtarea duratelor de somn în timpul zilei sau eliminarea somnului de după- amiază, dacă nu este necesar pentru refacere.

Surse: