deficiențele de somn alzheimer

Deficiențele de somn au legătura directă cu apariția maladiei Alzheimer

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Într-o lume care glorifică productivitatea și agitația continuă, somnul ajunge adesea pe ultimul loc. Ne spunem că vom recupera în weekend sau că patru-cinci ore sunt “suficiente” – dar realitatea biologică ne contrazice. Deficiențele de somn, atât în ce privește durata, cât și calitatea odihnei,  nu doar că ne obosesc, dar, pe termen lung, pot afecta în mod profund sănătatea creierului

Tot mai multe studii arată că există o legătură directă între somnul insuficient și riscul crescut de a dezvolta boala Alzheimer. În lipsa somnului adecvat, o serie de  procese neurologice complexe pot duce la degenerarea progresivă a creierului.

Ce sunt deficiențele de somn

Deficiențele de somn înseamnă mai mult decât doar „nu dorm suficient”. Vorbim despre:

  • reducerea duratei totale de somn (sub 6-7 ore pe noapte),
  • fragmentarea somnului (treziri frecvente),
  • lipsa stadiilor esențiale: somn cu unde lente și somn REM.

Aceste deficite afectează procese-cheie de regenerare neuronală, curățare cerebrală (prin sistemul glinfatic) și consolidarea memoriei. Fără somn adânc, creierul nu reușește să elimine eficient beta-amiloidul – proteina implicată în formarea plăcilor caracteristice maladiei Alzheimer.

Ce spun studiile despre legătura dintre deficiențele de somn și maladia Alzheimer

Un nou studiu publicat de cercetători de la Harvard Medical School și Massachusetts General Hospital, apărut în Journal of Clinical Sleep Medicine, oferă dovezi clare despre felul în care deficiențele de somn se corelează cu modificări ale structurii cerebrale implicate în dezvoltarea maladiei Alzheimer.

„Identificarea regiunilor cerebrale în care somnul deficitar contribuie la atrofie poate ajuta la înțelegerea progresiei bolii Alzheimer”, a declarat Dr. Rebecca Spencer, coautoare a studiului.

Cercetarea a inclus 270 de participanți cu o vârstă medie de 61 de ani și a analizat legătura dintre tiparele de somn și volumul materiei cenușii în zonele vulnerabile ale creierului.

Conform autorului principal, Dr. Gawon Cho:

„Rezultatele noastre oferă dovezi preliminare că activitatea neuronală redusă în timpul somnului poate contribui la atrofia cerebrală, crescând astfel riscul de boală Alzheimer.”

Studiul menționat a identificat zone ale creierului, precum cortexul parietal inferior și precuneusul, care prezintă volume reduse la persoanele cu somn de proastă calitate. Aceste regiuni sunt cunoscute ca fiind printre primele afectate în Alzheimer. Astfel, pierderea lor precoce, asociată cu somnul inadecvat, sugerează un posibil mecanism de declanșare a bolii.

„Am observat că un somn mai scurt sau de proastă calitate este corelat cu atrofia materiei cenușii în regiunile afectate în mod tipic de Alzheimer”, a spus Dr. Cho.

Alte studii care confirmă conexiunea dintre problemele de somn și demență

Un studiu realizat de Brigham and Women’s Hospital arată că persoanele în vârstă care dormeau sub cinci ore pe noapte aveau un risc aproape dublu de demență, comparativ cu cele care dormeau 7-8 ore. Mai mult, dificultățile de menținere a vigilenței și lipsa somnului profund erau asociate cu mortalitate mai mare.

”O varietate de factori pot duce la un somn de slabă calitate, inclusiv unele boli, cum ar fi apneea în somn, însă, în majoritatea cazurilor, problema este cauzată de obiceiurile nepotrivite înainte de culcare: privitul excesiv în ecranul telefonului, masa de seară prea bogată, consumul de alcool sau de cofeină ori desfășurarea unor activități care nu îndeamnă la relaxare.”, subliniază dr. Oana Cuzino pe doc .ro, vorbind despre acest studiu.

Un alt studiu, publicat în Alzheimer’s & Dementia, a arătat că întârzierile în instalarea somnului REM sunt corelate cu niveluri mai ridicate de beta-amiloid și tau – două proteine implicate în patogeneza bolii. Participanții care aveau somn REM întârziat prezentau niveluri cu 16% mai mari de amiloid și 29% mai mari de proteine tau.

Ce putem face?

Deși multe mecanisme rămân încă de elucidat, o concluzie e clară: un somn sănătos nu este un moft, ci o necesitate biologică. Printre măsurile simple care pot preveni deficiențele de somn:

  • culcatul și trezitul la ore regulate;
  • evitarea ecranelor cu cel puțin o oră înainte de somn;
  • activitate fizică moderată;
  • reducerea consumului de cofeină și alcool seara;
  • crearea unui mediu de somn liniștit și întunecat.

Este important să conștientizezi faptul că deficiențele de somn înseamnă mai mult decât o problemă de oboseală cronică. Pe termen lung, ele pot afecta fundamental sănătatea creierului și bunăstarea generală. În loc să ignori semnalele corpului, este timpul să tratezi somnul ca pe ceea ce este- un pilon fundamental al sănătății cerebrale și să îi dai timpul și atenția cuvenite.

Surse: