vaping

Despre vaping sau de ce singurul lucru care trebuie să ajungă în plămânii tăi este aerul

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Tot mai multe persoane, în special tineri, sunt atrase de țigara electronică, având adesea în minte faptul de a evita riscurile fumatului obișnuit. Totuși cercetările recente demonstrează că fumatul țigărilor electronice, numit și vaping, este departe de a fi sănătos sau sigur.

Astfel,  ambasadorul Asociației Pacienților din Australia pentru reforma în domeniul sănătății, Dr. Nick Coatsworth, spune că popularitatea tot mai mare a vapingului la tineri este îngrijorătoare.

„Mesajul pe care trebuie să-l transmitem tinerilor este că singurul lucru sigur pe care trebuie să-l introduceți în plămâni este aerul”, insistă dr. Coatsworth în cadrul unui interviu acordat Sky News Australia.

Deși accesul la țigări electronice a scăzut cu aproape 75% consumul de tutun, nu înseamnă că pericolele sunt eliminate. Cele mai multe dispozitive folosite pentru vaping conțin nicotină, una dintre cele mai nocive substanțe  din tutun. Numărul liceenilor care folosesc țigări electronice a crescut până la 50% dintre fumătorii din licee în 2020. La nivel mondial, un număr tot mai mare de tineri practică vapingul. În articolul de față vom vedea ce înseamnă vaping, care  este diferența față de fumatul obișnuit și care sunt riscurile țigării electronice.

Ce este vapingul

Prin vaping se înțelege inhalarea vaporilor produși de o țigară electronică. Tigările electronice (sau e-țigări) funcționează după un principiu relativ simplu, încălzind un lichid până se transformă în vapori și poate fi inhalat. Cu alte cuvinte, o țigară electronică este un dispozitiv electronic care simulează fumatul.

Acest dispozitiv este alimentat cu baterii cu ajutorul căruia se pot inhala doze de nicotină. Există și țigări electronice fără nicotină. Țigara electronică este considerată o alternativă la produsele de fumat ce conțin tutun.. Țigara electronică este concepută sa ofere un gust și senzație fizică similară cu a țigărilor din tutun, dar nu implică producerea de fum sau procesul de ardere.

O țigară electronică are forma unui tub alungit, deși multe sunt concepute să semene cu produsele tradiționale de fumat, cum ar fi țigări, trabucuri și pipe. Cele mai multe țigări electronice sunt dispozitive de unică folosință, cu piese de schimb și reîncărcabile.

Țigara electronică este, de fapt, un mini-inhalator electronic, funcționând după același principiu ca un aparat de aerosoli. Este alcătuită dintr-un atomizor, o sursă de alimentare, cum ar fi o baterie, și un recipient, cum ar fi un cartuş sau un rezervor. În loc de fum, utilizatorul inhalează vapori. De aici vine numele de vaping.  

Atomizorul este un element de încălzire care vaporizează o soluție lichidă numită e-lichid, ce se răcește rapid într-un aerosol de picături mici, vapori și aer.  Bateria furnizează energia necesară atomizorului, pentru a evapora lichidul care se află în vaporizator.În momentul cînd apăsăm butonul bateriei,  rezistența se încălzește puternic fapt care provoca evaporarea masivă a lichidului din interiorul atomizorului, iar persoana poate inhala vaporii care se generează în urmă acestui proces.

Vaporii conțin în principal propilenglicol și/sau glicerină, de obicei cu nicotină și arome. Compoziția exactă variază și depinde de mai multe lucruri, inclusiv de comportamentul utilizatorului.

Prin vaping se pot furniza spre inhalare nicotină, canabis, marijuana, arome,  diferite alte substanțe chimice.

Dispozitivele folosite pentru vaping poartă diferite denumiri:

● țigări electronice

● vaporizatoare

● stilouri de vape, pixuri și dispozitive de tamponare

● rezervoare

● noduri

● pod-mod-uri

● sisteme electronice de livrare a nicotinei

Tigarile electronice au evoluat de-a lungul timpului, iar diferitele modele sunt clasificate pe generatii. Țigările electronice de prima generație tind să arate ca țigările tradiționale și sunt numite chiar țigări. Dispozitivele din a doua generație sunt mai mari și arată diferit față de țigările tradiționale.  Dispozitivele din a treia generație includ mod-uri mecanice și dispozitive cu tensiune variabilă. A patra generație include rezervoare sub-ohm (însemnând că au rezistență electrică mai mică de 1 ohm) și control al temperaturii.

Există, de asemenea, dispozitive pod mod care folosesc nicotină protonată, mai degrabă decât nicotina de bază liberă găsită în generațiile anterioare, oferind randamente mai mari de nicotină.

E-lichidul sau amestecul folosit pentru vaping are o compoziție variabilă. Un e-lichid tipic este compus din:

  • propilen glicol și glicerină (95%)
  • combinație de arome, nicotină și alți aditivi (5%)

Aromele pot fi naturale, artificiale sau organice. Există peste 15.000 de tipuri de arome.

Peste 80 de substanțe chimice dăunătoare, cum ar fi formaldehida și nanoparticulele metalice, au fost găsite în e-lichide în cantități mici.

vaping
closeup of hand of woman with e-cigarette

Vaping vs fumat

Deși vapingul este, probabil,  mai puțin dăunător decât fumatul, nu înseamnă că este sănătos. Fumul de tutun conține 100 de agenți cancerigeni cunoscuți și 900 de substanțe chimice potențial cauzatoare de cancer; vaporii de țigară electronică conțin mai puțini agenți cancerigeni potențiali și mai puține toxine decât cele găsite în tutun.

Totuși, majoritatea țigărilor electronice conțin nicotină, nocivă pentru organism și care dă dependență. Există, de asemenea, urme ale altor substanțe nocive care nu se găsesc în fumul de țigară.

”Atât țigaretele electronice, cât și cele tradiționale eliberează în organism nicotină, o substanță cu rol stimulant atât cerebral, prin eliberarea de dopamină care oferă plăcerea scurtă resimțită după consumul unei țigarete, dar mai ales cardiovascular.Eliberarea nicotinei în sânge conduce la creșterea frecvenței cardiace, a contractilității miocardice, a tensiunii arteriale, produce vasoconstricție globală, inclusiv la nivel coronarian și tegumentar și crește rezistența la insulină, cu riscul dezvoltării diabetului zaharat de tip 2”, subliniază dr. Maria Pană pe site-ul recuperare-cardiaca.ro

Un studiu din 2015, folosind un dispozitiv de a treia generație, a constatat că nivelurile de formaldehidă erau mai mari decât cele ale fumului de țigară atunci când dispozitivul este ajustat la o setare de putere maximă.

Un beneficiu al vapingului poate fi înregistrat la persoanele care vor să renunțe la fumat. Pentru acestea, utilizarea țigărilor electronice împreună cu terapia prescrisă de înlocuire a nicotinei duce la o rată mai mare de renunțare.

Dar  există și multe persoane care folosesc o formă de vaping recreațional, inclusiv pentru a ocoli legislația care interzice fumatul în anumite zone. Opțiunea largă de arome și prețul mai mic în comparație cu țigările sunt, de asemenea, factori importanți care favorizează vapingul. Alte motivații includ mirosul redus și mai puține pete.

Deși un număr mare de persoane care folosesc țigările electronice susțin că doresc să reducă daunele cauzate de fumat prin utilizarea țigărilor electronice, aceștia nu țin cont că o bună parte dintre efectele adverse ale fumatului sunt cauzate de nicotină care apare, de obicei, și în țigările electronice. În ansamblu, dovezile disponibile susțin implementarea cu precauție a promovării țigărilor electronice ca alternative atractive și mai puțin riscante la fumatul de țigări. Nu există încă dovezi care susțin potențialul vapingului de a reduce decesele și bolile legate de tutun. Deoarece vaporii nu conțin tutun și nu implică arderea, utilizatorii pot evita mai mulți constituenți nocivi care se găsesc de obicei în fumul de tutun, cum ar fi cenușa, gudronul și monoxidul de carbon. Cu toate acestea, utilizarea țigărilor electronice cu sau fără nicotină nu poate fi considerată lipsită de riscuri, deoarece efectele pe termen lung ale folosirii țigărilor electronice sunt necunoscute.

Pe de altă parte, există voci care susțin că țigara electronică ar putea avea anumite beneficii, în cazul unor grupuri de persoane.

Astfel, Colegiul Regal Britanic al Moașelor afirmă: „Deși dispozitivele de vaping, cum ar fi țigările electronice conțin unele toxine, acestea sunt la niveluri mult mai mici decât cele găsite în fumul de tutun. Dacă o femeie însărcinată constată că folosirea unei țigări electronice o ajută să renunțe la fumat, ar trebui să fie sprijinită să facă acest lucru… mai ales că nu există nici un motiv să credem că utilizarea unei țigări electronice are vreun efect advers asupra alăptării”.

Vaping fără nicotina

Nicotina, un ingredient cheie în majoritatea e-lichidelor este binecunoscută ca una dintre substanțele care dau o dependență la fel de mare ca drogurile. Consumul cronic de nicotină implică atât dependență psihologică, cât și dependență fizică. Vaporii de țigară electronică care conțin nicotină induc modificări neurochimice, fiziologice și comportamentale legate de dependență. Nicotina afectează sistemele neurologice, neuromusculare, cardiovasculare, respiratorii, imunologice și gastrointestinale.

Dependența de nicotină este o tulburare care modifică diferite sisteme neuronale, cum ar fi sistemul dopaminergic, glutamatergic, GABAergic, serotoninergic, care participă la reacția la nicotină.

Utilizarea pe termen lung a nicotinei afectează o gamă largă de gene asociate cu neurotransmisia, transducția semnalului și arhitectura sinaptică. Abilitatea de a renunța la fumat este afectată de factori genetici, inclusiv de diferențele în modul în care este metabolizată nicotina.

Țigările electronice fără nicotină conțin, de obicei, aceleași baze și arome ca și dispozitivele cu nicotină, doar fără nicotină adăugată.Aceste tipuri de țigări sunt concepute pentru persoanele care doresc să se lase de fumat și nu doresc să fie expuse la nicotină. Vapingul fără nicotină poate fi folosit ca alternativă la țigările tradiționale sau poate fi folosită pentru a ajuta oamenii să treacă de la fumat la vaping.

Majoritatea practicanților de vaping folosesc țigări electronice cu nicotină. Cu toate acestea există și consumatori care își doresc să scăpe de dependență și înlocuiesc țigările clasice cu un vape fără nicotină.

În cazul nefumătorilor, vape-ul fără nicotină este modul prin care se pot bucura de o varietate de arome, fără a exista riscul de a căpăta o adicție. În plus, lipsa conținutului de nicotină din lichid face ca aromele acestuia să fie mult mai intense și plăcute, fără a fi afectate de asprimea caracteristică substanței care dă dependență.

Vapingul fără nicotină poate ajuta la evitarea substanțelor chimice nocive găsite în țigări. Aceste substanțe chimice au fost legate de cancer și alte probleme de sănătate. De asemenea, folosirea unor țigări electronice fără nicotină reduce mult costurile fumatului.

Cu toate că se eliberează de dependența generată de această substanță, nu înseamnă că persoanele care aleg să fumeze țigări electronice fără nicotină sunt ferite de orice risc. Așa cum vom vedea în continuare, există o multitudine de alte substanțe în e-lichid care fac ca țigara electronică să fie un produs riscant pentru sănătate. Cu alte cuvinte,

vapingul fără nicotină este mai dăunător decât renunțarea la orice tip de țigări, inclusiv la cele electronice. Doar pentru că nu se elimină consumul de nicotină, vapingul nu este  complet sigur.  

Cum afectează vapingul plămânii

Riscurile pentru sănătate ale țigărilor electronice nu sunt cunoscute sigur, dar se consideră că riscul de evenimente adverse grave este scăzut comparativ cu tutunul și țigările electronice sunt, probabil, mai sigure decât produsele din tutun ars. Conform ELF – Europeean Lung Foundation, studiile care analizează riscurile utilizării acestui tip de dispozitive pe termen lung sunt inconsistente, întrucât acest tip de produs a început să câștige popularitate la scară largă începând din anul 2000, iar dispozitivele de vapat sunt în continuă dezvoltare, existând sute de mărci producătoare și de arome. 

Aparent, testele de laborator ale ingredientelor țigărilor electronice, testele toxicologice in vitro și studiile pe termen scurt pe oameni sugerează că țigările electronice sunt mai puțin dăunătoare decât țigările de tutun combustibil.

Cu toate acestea, nu se poate spune că vapingul este lipsit de efecte adverse. Unele dintre cele mai frecvente, dar mai puțin grave astfel de efecte includ:

  • dureri abdominale
  • dureri de cap
  • vedere încețoșată
  • iritarea gâtului și a gurii
  • vărsături
  • greață
  • tuse

Nicotina creează dependență și dăunează fetușilor, copiilor și tinerilor.

În ceea ce privește efectele vapingului asupra plămânilor, acestea rămân un subiect de studiu pe termen lung.

”Un studiu recent publicat de The New England Journal of Medicine arată că plămânii unor pacienți cu boli cauzate de țigările electronice leziuni similare cu cele provocate de arsuri chimice sau gaze nocive 1. Studiul nu oferă informații referitoare la compușii chimici care au dus la aceste leziuni, însă cercetătorii avertizează că efectul acestora asupra plămânilor subiecților este unul puternic. Studiul a fost efectuat pe biopsiile a 17 pacienți care acuzau diverse simptome de disconfort respiratoriu. Rezultatele analizelor de țesut indică leziuni pulmonare asociate cu fibroză pulmonară acută, leziuni alveolare difuze, pneumonie organizată și afecțiuni bronșice.”, arată dr. Oana Cuzino, pe site-ul doc.ro

În 2019 și 2020, s-a descoperit un focar de boală pulmonară severă determinată de vaping, din cauza anumitor substanțe din compoziția țigărilor electronice, precum acetatul de vitamina E. Se pare că acetatul de vitamina E este responsabil de leziunile pulmonare ale persoanelor care fumează țigări electronice.

Alte studii susțin că țigările electronice cu nicotină cresc riscul de astm bronșic cu 40% și de boala pulmonară obstructivă cronică cu 50%.

Citotoxicitatea e-lichidelor variază și contaminarea cu diverse substanțe chimice a fost detectată în lichid. S-a descoperit că vaporii produși de țigările electronice conțin propilenglicol, glicerină, nicotină, arome, cantități mici de substanțe toxice, agenți cancerigeni și metale grele, precum și nanoparticule de metal și alte substanțe. Mulți compuși cancerigeni au fost detectați în țigări electronice, cum ar fi N-Nitrosonornicotina (NNN), N-nitrosoanatabină (NAT), etc.

Părțile metalice ale țigărilor electronice în contact cu lichidul electronic îl pot contamina cu particule de metal. Plumbul, cadmiul sau nichelul sunt printre metalele care pot fi regăsite în e-lichid și care pot determina stres oxidativ, afectarea unor organe, inclusiv a plămânilor (cel mai frecvent iritații și leziuni ale parenchimului pulmonar și rinichilor), dureri de cap, afectarea concentrării, etc.

Propilenglicolul care stă la baza lichidului folosit în țigarile electronice nu este menționat ca iritant, dar folosirea sa pe termen lung poate avea astfel de efecte.

”Propilenglicolul este un alcool folosit în industria alimentară ca umidifiant și agent de dispersare, nefiind clasificat ca iritant pulmonar, însă chimicalele derivate din el, ce se găsesc în aerosolul țigării electronice, pot produce o inflamație a tractului respirator, având ca efect afectarea pulmonară (bronșita, fibroza, pneumoconioza și alte boli asociate);”, arată dr. Constantin Sasu, medic specialist pneumologie, pe site-ul arcadiamedical.ro

Același lucru este valabil și în cazul glicerinei care intră în compoziția e-lichidului.

”Consumul constant de propilen glicol,care este baza e-lichidului, poate genera iritații pulmonare și cutanate. La fel, glicerina vegetală prezentă în lichidul din țigările electronice, de cele mai multe ori, nu se vaporizează în întregime, ceea ce duce la acumularea acesteia în plămâni și, în cele din urmă, la declanșarea pneumoniei lipoide.”, subliniază dr. Cuzino

Multe substanțe chimice, inclusiv compuși carbonilici, cum ar fi formaldehida, pot fi produse din neatenție atunci când firul de nicrom (elementul de încălzire) care atinge e-lichidul este încălzit și reacționează chimic cu lichidul. Aceasta este, de asemenea, potențial responsabilă de leziunile pulmonare care apar la persoanele ce utilizează țigări electronice. În afară de formaldehidă, în e-lichid pot să apară și acetaldehida și acroleina, care pot avea efecte citotoxice și cancerigene, pot irita cavitatea nazală și plămânii, pot determina emfizem pulmonar. .

O altă substanță chimică obișnuită găsită în țigările electronice este cetena. Când intră în plămâni, după inhalare, această substanță chimică provoacă deteriorarea structurii celulare a țesutului pulmonar, ceea ce face ca celulele să nu funcționeze la capacitatea maximă și să nu absoarbă gazele la fel de ușor. Acest lucru poate provoca dificultăți de respirație care pot duce la alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi tahicardie și insuficiență respiratorie.

Compușii volatili generați de vaping, precum benzenul și toluenul sunt, de asemenea, nocivi putând avea efecte cancerigene, hematotoxice, neurotoxice și iritative.

Utilizatorii de țigări electronice cu nicotină sunt expuși la efectele sale potențial dăunătoare.

Nicotina este asociată cu boli cardiovasculare, posibile defecte congenitale și otrăvire. Studiile in vitro asupra nicotinei au asociat-o cu cancerul, dar carcinogenitatea nu a fost demonstrată in vivo. Printre efectele adverse ale inhalării de nicotină se numără:

Intoxicația cu nicotină a fost raportată în special la tineri, cele mai întâlnite efecte adverse fiind:

  • iritația oculară
  • greață
  • letargie
  • tahicardie
  • vomă
  • apneea
  • spasme musculare
  • convulsii
  • comă
  • aritmii
  • stop cardiac

 Nu sunt disponibile informații despre efectele pe termen lung ale inhalării de arome. În octombrie 2021, cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au raportat peste 2.000 de substanțe chimice necunoscute în aburii de vaping.

”Chiar dacă nu cunoaștem efectele pe termen lung ale vapingului, dar este încă semnificativ că inhalarea de vapori poate provoca leziuni pulmonare imediate și acute.”, insistă dr. Coatsworh.

vaping

Motive să renunți la vaping

Există o serie de motive care susțin renunțarea la țigările electronice:

  • Faptul că dau dependență: majoritatea țigărilor electronice conțin nicotină, care creează un grad la fel de mare de dependență precum cocaina sau heroina
  • Generează anxietate și depresie: nicotina agravează anxietatea și depresia. De asemenea, afectează memoria, concentrarea, autocontrolul și atenția.
  • Vapingul poate determina trecerea la fumat: tinerii care utilizează țigările electronice au un risc mai mare de a începe să fumeze țigări obișnuite (tutun), precum și să dezvolte alte dependențe în viitor.
  • Determină impotență: Există unele dovezi că vapingul poate provoca disfuncții sexuale la bărbați.
  • Poate provoca probleme de somn
  • Vapingul crește riscul unor boli: prin vaping persoanele sunt expuse la substanțe chimice care pot cauza cancer, bronșită cronică, leziuni pulmonare care pot pune viața în pericol
  • Prin inhalarea de nicotină, vapingul afectează sistemul cardiovascular, determinând creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, inflamație cronică, favorizarea aterosclerozei

Una dintre temerile medicilor este aceea că mulți tineri sunt seduși de ideea folosirii țigărilor electronice ca alternativă mai puțin riscantă la fumat. Tocmai de aceea, diferite cadre medicale și organizații avertizează pericolului reprezentat de vaping și încurajează tineretul și populația în general să se documenteze privind efectele nocive ale țigărilor electronice și motivelor solide pentru renunțarea la vaping.

Surse: