Durere de cap de la gripă vs durere de cap de la răceală
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Durerea de cap este un simptom comun la majoritatea infecțiilor respiratorii comune, dar există, oare, o diferență între tipurile de durere? O durere de cap de la răceală este determinată de aceleași cauze ca și durerea de cap de la gripă, respectiv congestia nazală și iritația sinusurilor. La un nivel mai profund, ambele au la bază același mecanism imunitar, constând în eliberarea unor proteine numite citokine, mesageri care semnalează corpului că este vremea să lupte contra infecției.
Totuși, ca majoritatea simptomelor, o durere de cap de la răceală este, în general, mai ușoară decât una determinată de gripă. În plus, poate să aibă o durată mai scurtă și un risc mai mic de complicații.
Descoperă în rândurile care urmează de ce determină gripa și răceala durere de cap și care sunt principalele diferențe dintre tipurile de durere și alte simptome.
Răceală versus gripă
Gripa și răceala obișnuită sunt ambele boli respiratorii contagioase, dar sunt cauzate de virusuri diferite. Gripa este cauzată doar de virusurile gripale, în timp ce răceala obișnuită poate fi cauzată de o serie de virusuri diferite, inclusiv rinovirusuri, virusuri paragripale și coronavirusuri sezoniere. De fapt, peste 200 de tipuri diferite de virusuri pot provoca o răceală. Cel mai frecvent virus care cauzează răceala comună este rinovirusul (peste 50% din cazuri).
Gripa și răceala au manifestări similare, astfel că uneori sunt dificil de diferențiat doar pe baza simptomelor. În general, gripa este mai gravă decât răceala obișnuită, iar simptomele sunt, de obicei, mai intense și încep mai brusc. Răceala are simptome mai blânde ca gripa, rezumându-se uneori la congestie nazală, rinoree și strănut. Febra și frisoanele nu apar, de obicei, la răceală ci reprezintă, mai degrabă, un simptom de gripă. Gripa provoacă, de asemenea, dureri corporale mai severe decât o răceală. Durerile de mușchi, de exemplu și chiar durerile de cap apar mai rar la răceală.
În general, răceala nu duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi pneumonie, infecții bacteriene sau spitalizări. Gripa poate avea complicații grave asociate. În ceea ce privește o durere de cap de la răceală, aceasta este, în general, moderată și de scurtă durată. În formele mai ușoare de răceală, durerea de cap poate să nici nu apară. Durerea de cap de la gripă poate fi mai severă și poate dura mai multă vreme. Uneori poate deveni foarte puternică, pentru că gripa se poate complica cu sinuzite severe sau chiar cu meningită, în cazuri rare.
De ce apare durere de cap de la răceală și gripă
Simptomele obișnuite ale răcelii și gripei includ, de obicei, dureri de cap, pe măsură ce infecția își urmează cursul.
Durerile de cap nu sunt suficient studiate, dar inflamarea sinusurilor este unul dintre factorii care determină acest simptom. Alte cauze posibile includ inflamația pe măsură ce corpul luptă împotriva virusului, deshidratarea, problemele de somn sau încordarea în timpul tusei.
Iată care sunt principalii factori care determină durere de cap de la răceală, majoritatea implicați și în cazul gripei
Răspunsul imun
Când un virus de răceală sau gripă pătrunde în organism, sistemul imunitar declanșează un lanț de răspunsuri care duce la inflamație la nivelul nasului, sinusurilor și gâtului.
O parte cheie a răspunsului imun la aceste virusuri este eliberarea de proteine numite citokine care contribuie la inflamație și provoacă durere de cap de la răceală/ Modul în care citokinele pot provoca dureri de cap în caz de infecții virale nu este pe deplin înțeles.
Cefaleea sinusală
Sinusurile sunt cavități din spatele obrajilor, nasului și ochilor. Acestea produc mucus pentru a menține umiditatea căilor nazale și pentru a ajuta la curățarea prafului, a microorganismelor și a altor substanțe care pătrund în tractul respirator la nivelul nasului.
În caz de răceală sau gripă, virusurile determină inflamarea sinusurilor. Acestea produc mucus în exces, pentru a elimina agenții patogeni. Pe măsură ce se acumulează mucus, sinusurile devin mai iritate și mai inflamate.
Durere de cap de la sinuzită
Umflarea căilor nazale și inflamația pot provoca dureri de cap foarte puternice Adesea, durerile de cap ale sinusurilor sunt agravate la trezire, dimineața, sau la aplecarea capului în față.
Simptomele sinuzitei cuprind:
- Presiune și durere la nivelul frunții
- Presiune și durere în spatele obrajilor și al ochilor
- Durere mai accentuată la aplecare sau culcare
Sinusurile inflamate pot exercita și presiune asupra nervului trigemen (al cincilea nerv cranian). Această presiune provoacă durere în spatele feței, precum și congestie nazală.
Durere de cap de la răceală din cauza deshidratării
Durerile de cap sunt, de asemenea, un simptom comun al deshidratării. Chiar și deshidratarea ușoară în timpul unei răceli poate declanșa o durere de cap sau poate agrava o durere de cap deja. În plus, deshidratarea amplifică și senzația de oboseală și slăbiciune.
Dureri de cap din cauza problemelor de somn
Alte simptome ale răcelii și gripei, cum ar fi congestia nazală și tusea, pot întrerupe adesea somnul. Lipsa de odihnă suficientă sau somnul de proastă calitate contribuie, de asemenea, la dureri de cap, presiune la nivelul capului sau migrene, care pot agrava durerile deja existente.
Durere de cap de la tuse
Pe măsură ce răceala sau gripa progresează, poate să apară tusea. De asemenea, persoana cu rinoree sau acumulare de mucus trebuie să își sufle nasul frecvent. Aceste acțiuni implică efort și pot duce, uneori, la o creștere bruscă a presiunii, care provoacă o durere de cap.
Durerile de cap cauzate de tuse sunt mai puțin frecvente și sunt cauzate, de obicei, de presiunea brusă la nivelul abdomenului și capului. Dar în unele cazuri pot indica o problemă de bază mai gravă, la nivelul creierului. De aceea, este necesară consultarea unui medic, dacă apare o durere de cap severă, declanșată de tuse.
Durere de cap de la răceală
Răceala este o infecție contagioasă a căilor respiratorii superioare, care vă afectează nasul, gâtul, sinusurile și traheea.
Răceala este o afecțiune frecventă, probabil cea mai des contactată de majoritatea oamenilor, de-a lungul vieții. Adulții răcesc de două până la trei pe an, în timp ce copiii mici răcesc de patru- șase ori pe an sau mai des.
Primul semn al răcelii comune este adesea, durerea în gât. Alte simptome precoce pot include curgerea nasului, strănutul și tusea.
O durere de cap de la răceală nu este un simptom așa des întâlnit și, uneori, poate să lipsească. De asemenea, apare de obicei, într-un stadiu mai avansat al răcelii.
Stadiile comune de răceală sunt: stadiul precoce, stadiul activ și stadiul final.
Etapa 1: stadiul precoce (zilele 1-3)
În decurs de una până la trei zile de la infectarea cu virusul răcelii, poate apărea iritația la nivelul gâtului. Aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă de răceală durerea în gât ca prim simptom. Alte simptome comune de răceală, care apar în această etapă incipientă includ:
- Strănut
- Rinoree (curgerea nasului)
- Nas înfundat (congestie nazală).
- Tuse
- Răguşeală
Etapa 2: stadiul activ (zilele 4-7)
Simptomele se înrăutățesc, de obicei, sau ajung la vârf în această etapă. Pe lângă simptomele din stadiul 1, pot să apară
- Dureri corporale
- Durere de cap de la răceală
- Ochi și nas care curg
- Oboseală
- Febră ușoară (mai frecventă la copii)
Etapa 3: stadiul final (zilele 8-10)
Răceala încep de obicei să scadă în această etapă. O durere de cap de la răceală se ameliorează sau dispare în acest stadiu. Totuși, anumite simptome pot persista. Tusea postinfecțioasă, de obicei fără flegmă, poate dura săptămâni sau chiar luni după ce răceala dispare și poate afecta somnul. Încordarea determinată de tuse și afectarea somnului pot agrava o durere de cap de la răceală.
Răceala se ameliorează, de obicei, în câteva zile, chiar și în absența unui tratament medicamentos. În unele cazuri, se poate complica cu infecții ale sinusurilor sau urechii, iar atunci o durere de cap de la răceală poate deveni mai puternică sau poate dura mai mult.
Dacă simptomele se agravează și apare febra, poate fi nevoie de asistență medicală. Este posibil să se fi dezvoltat o complicație mai gravă, cum ar fi bronșita sau pneumonia.
Durere de cap de la gripă
Majoritatea persoanelor care fac gripă se vor recupera în câteva zile până la mai puțin de două săptămâni, dar unii oameni pot dezvolta complicații, dintre care unele pot pune viața în pericol.
Simptomele gripei sunt mai severe decât ale răcelii și pot dura mai multă vreme. Durerea de cap de la gripă este un simptom frecvent și poate fi mult mai puternică decât o durere de cap de la răceală.
Infecțiile sinusurilor și ale urechii sunt exemple de complicații moderate ale gripei, în timp ce pneumonia este o complicație gravă a gripei care poate rezulta fie din infecția cu virusul gripal, fie din co-infecția cu virusul gripal și diferite bacterii.
Sinuzita, ca o complicație a gripei, poate determina dureri de cap de lungă durată, foarte puternice, accentuate de poziție sau mișcare.
Alte posibile complicații grave declanșate de gripă pot include:
- inflamația inimii (miocardită)
- inflamația creierului (encefalită)
- inflamația țesuturilor musculare (miozită, rabdomioliză)
- insuficiență multi-organică (de exemplu, insuficiență respiratorie și renală).
Infecția cu virusul gripal a tractului respirator poate declanșa un răspuns inflamator extrem în organism și poate duce la sepsis, răspunsul organismului care pune viața în pericol.
Foarte rar, gripa poate determina chiar meningită, inclusiv ca urmare a infecției sinusurilor.
În cazul complicațiilor, durerea de cap de la gripă poate deveni severă și poate fi însoțită de alte semne distinctive. Astfel, simptomele meningitei includ:
- Febră ridicată
- Durere de cap severă
- Rigiditatea gâtului
- Greață sau vărsături
- Sensibilitate la lumină
- Confuzie
Tratament pentru durere de cap de la răceală
De cele mai multe ori, o durere de cap de la răceală va dispărea, odată cu ameliorarea afecțiunii.Pentru ameliorarea anumitor simptome, pot fi folosite medicamentele fără prescripție medicală, precum analgezice, antiinflamatoare sau decongestionante.
”Răceala și gripa se tratează, doar la recomandarea medicului, cu antiinflamatoare, antispastice, antintermice și suplimente alimentare care să susțină sistemul imunitar, să fluidizeze secrețiile nazale și bronhice, să reducă febra și durerea de cap. Se tratează direct doar simptomele, în timp ce aportul de vitamina C, lichide și o alimentație bogată în vitamine și minerale vor întări sistemul imunitar.”, arată dr. Oana Cuzino, pe doc.ro
Sunt recomandate o serie de măsuri, precum:
Consumul de fluide
Este esențial să bei multe lichide atunci când ai o durere de cap de la răceală sau gripă. Consumul de lichide ajută la subțierea mucusului, astfel încât să se poată scurge din sinusuri și să se diminueze presiunea care determină durerea. De asemenea, ajută la prevenirea deshidratării, care poate agrava durerile de cap.
Curățarea sinusurilor
Prin curățarea sinsurilor, presiunea și durerea scad. Se pot folosi inhalarea de aburi calzi sau spray-urile nazale cu soluție salină, care ajută la eliminarea mucusului.
Utilizarea unui umidificator
Funcționarea unui umidificator – mai ales în timpul somnului– menține căile respiratorii umede, subțiază mucusul și facilitează respirația.
Un duș fierbinte sau o baie cu aburi pot avea aceleași efecte. Punerea unei comprese calde pe față poate fi, de asemenea, liniștitoare și poate ajuta la diminuarea congestiei.
Medicamente fără prescripție medicală
Există mai multe remedii pentru durere de cap de la răceală, fără prescripție medicală precum:
- Ibuprofen (Nurofen, Advil, Motrin)
- Acetaminofen (Paracetamol, Tyenol)
- Naproxen (Nalgesin)
- Aspirină
Pentru durere de cap de la răceală la copii se pot administra ibuprofen sau paracetamol (inclusiv sub formă de siropuri). Nu se administrează copiilor aspirină, deoarece poate determina o afecțiune potențial fatală, numită sindromul Reye, care duce la leziuni bruște ale creierului și probleme ale funcției hepatice.
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, naproxenul și aspirina sunt adesea mai eficiente decât acetaminofenul, deoarece abordează inflamația care detemină durerea.
Expectorante și decongestionante
Se pot administra, de asemenea, expectorante sau decongestionante, pentru a ajuta la fluidizarea și eliminarea mucusului și pentru a ușura presiunea din sinusuri. Pentru unele persoane, acest lucru poate ajuta la ameliorarea durerilor de cap de la răceală.
Tratament pentru durere de cap de la gripă
Măsurile de stil de viață și remediile medicamentoase recomandate în cazul răcelii sunt, în mare parte, utile și pentru gripă.
Pentru că simptomele de gripă sunt, adesea, mai severe, se recomandă repaus la pat și multă odihnă. În general, o durere de cap de la răceală este mai ușoară si poate fi ”dusă și pe picioare”, uneori, în sensul în care nu interferează totdeauna cu activitățile zilnice. Pe de altă parte, o durere de cap de la gripă poate fi foarte puternică, la fel ca celelalte simptome ale afecțiunii. Tocmai de aceea se recomandă cât mai mult somn pentru a ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor. Poate fi necesară o reducere semnificativă a nivelului de activitate, în funcție de gravitatea simptomelor.
Alte măsuri, precum consumul abundent de lichide sau curățarea sinusurilor sunt, de asemenea, recomandate și în caz de gripă.
Medicația este, în general, aceeași, incluzând acetaminofen sau ibuprofen dureri de cap, dureri musculare sau febră.
În cazul gripei, riscul de suprainfecție bacteriană este mai mare. În cazul dezvoltării unei pneumonii bacteriene, care agravează simptomele sau a unei sinuzite care amplifică durerile de cap, este necesară administrarea de antibiotice.
Cum previi răceala și gripa
Există mai mulți pași pentru a preveni o răceală, o gripă sau alte afecțiuni respiratorii, inclusiv:
- Spălarea frecventă a mâinilor, mai ales înainte de a mânca sau a pregăti mâncarea, după folosirea toaletei, curățarea nasului sau după ce intri în contact cu o persoană răcită.
- Evitarea atingerii feței: virusurile se răspândesc de la mâini la ochi, nas și gură.
- Curățarea suprafețelor utilizate frecvent: virusurile se pot menține pe clanțe și pe alte suprafețe, de aceea trebuie curățate, mai ales în spațiile unde au fost persoane bolnave.
- Utilizarea dezinfectanților pentru mâini: când nu pot fi spălate mâinile cu apă și săpun, este recomandată folosirea unui dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool.
- Întărirea sistemului imunitar: dormiți suficient, mâncați o dietă sănătoasă și faceți exerciții fizice, astfel încât corpul să fie pregătit să lupte împotriva germenilor.
- Evitarea contactului cu persoanele care sunt răcite sau au gripă, mai ales în primele zile, când sunt cele mai predispuse să răspândească infecția. De asemenea, pentru a nu răspândi răceala sau gripa este recomandat ca persoana bolnavă să rămână la domiciliu.
- În cazul gripei, cea mai utilă metodă de prevenție este vaccinarea antigripală anuală.
Surse:
- https://www.doc.ro/sanatate/diferenta-raceala-gripa
- https://www.cdc.gov/flu/about/coldflu.html
- https://www.cdc.gov/flu/signs-symptoms/index.html
- https://www.verywellhealth.com/why-do-colds-cause-headaches-770450
- https://www.deepheat.com.au/blogs/news/cold-and-flu-season-why-you-get-a-headache-when-you-re-sick
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12342-common-cold
- https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/facts-about-the-common-cold
- https://www.healthline.com/health/meningitis/meningitis-vs-flu
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/diagnosis-treatment/drc-20351725