infecțiile respiratorii netratate

Infecțiile respiratorii netratate: de la tuse banală la probleme grave de sănătate

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Infecțiile respiratorii sunt printre cele mai frecvente afecțiuni cu care ne confruntăm de-a lungul vieții. De la o simplă răceală de sezon până la gripă sau viroze mai serioase, majoritatea par inițial banale. Mulți dintre noi aleg să nu consulte medicul, mizând pe imunitate sau tratamente la domiciliu. Totuși, această abordare relaxată poate ascunde riscuri majore. Lăsate netratate, aceste infecții se pot transforma dintr-un disconfort temporar într-un pericol real pentru sănătatea ta.

Din punct de vedere medical, infecțiile respiratorii afectează tractul respirator superior (nas, gât, sinusuri) sau inferior (bronhii, plămâni). Bacteriile, virusurile sau ciupercile care le provoacă se pot înmulți rapid în lipsa unui tratament adecvat, iar sistemul imunitar poate deveni copleșit, mai ales dacă există factori de risc precum fumatul, bolile cronice sau imunitatea scăzută. Potrivit specialiștilor, atunci când nu sunt diagnosticate și gestionate la timp, aceste infecții pot duce la complicații grave – unele dintre ele ireversibile.

Mai mult decât atât, medicii avertizează că simptomele minore și trecătoare pot masca o infecție persistentă sau chiar o boală gravă subiacentă, cum ar fi o tulburare de imunitate sau chiar o tumoră pulmonară. Ignorarea semnelor poate duce nu doar la extinderea infecției, ci și la întârzierea unui diagnostic salvator. Tocmai de aceea, infecțiile respiratorii netratate reprezintă un risc real, uneori major, pe care nu trebuie să-l neglijezi.  

Ce se întâmplă dacă lași infecțiile respiratorii netratate

Infecțiile respiratorii netratate pot avea multiple consecințe, cu grade diferite de severitate. Iată câteva dintre cele mai des întâlnite:

1. Exacerbarea astmului și diminuarea continuă a funcției pulmonare

O infecție banală poate agrava serios simptomele astmului. Tusea, respirația șuierătoare și lipsa de aer se pot intensifica până la atacuri severe. În lipsa tratamentului, inflamația cronică poate produce daune structurale ireversibile la nivelul căilor respiratorii.

2. Exacerbări ale BPOC și nevoie de spitalizare

Pentru cei cu BPOC, orice infecție respiratorie poate declanșa o „criză” – cu supraproducție de mucus, obstrucție severă și necesar de oxigen. În multe cazuri, aceste episoade duc la internări de urgență și agravează progresia bolii.

3. Bronșită acută și cronică care pot duce la insuficiență respiratorie

O bronșită netratată corect poate deveni cronică, mai ales în cazul fumătorilor. Consecințele includ insuficiență respiratorie, retenție de dioxid de carbon, complicații cardiace și chiar pneumotorax – o afecțiune potențial fatală. Acesta este unul dintre cele mai reprezentative exemple pentru modul în care infecțiile respiratorii netratate, inițial banale pot duce la consecințe grave. O gripă obișnuită poate deveni astfel amenințătoare de viață.

”Gripa poate lua de la forme ușoare, care nu impun spitalizarea, până la forme rele. Cunosc cazul unei fetițe de 5 ani care… a făcut o complicație a gripei – miocardita – și a murit. Complicațiile serioase se întâmplă rar, dar când se întâmplă pot fi foarte grave.”, avertizează dr. Alina Liliana Popa pe hotnews.ro.

4. Pneumonie,  o infecție ce nu trebuie ignorată

Una dintre complicațiile severe în cazul în care lași infecțiile respiratorii netratate poate fi pneumonia.

Pneumonia apare când infecția ajunge la nivelul alveolelor pulmonare. Poate provoca febră mare, dureri toracice, respirație grea și chiar sepsis sau insuficiență multi-organ, dacă nu este tratată la timp.

5. Pneumonie de aspirație

Mai frecventă la persoanele cu dificultăți de înghițire sau reflux gastroesofagian, pneumonia de aspirație poate evolua rapid spre empiemă, abces sau insuficiență respiratorie acută.

6. Absces pulmonar și necroză pulmonară

O infecție ignorată se poate transforma într-un abces – o cavitate plină cu puroi în plămân. Acest lucru poate duce la distrugerea țesutului pulmonar, sângerări și complicații bacteriene sistemice.

7. Sinuzite și complicații ORL

Infecțiile nazale și ale gâtului netratate pot duce la sinuzite cronice, otite medii, mastoidită, abcese peritonsilare și, în cazuri rare, meningită bacteriană.

8. Infecții sistemice – meningită, febră reumatică, sepsis

O faringită streptococică lăsată netratată poate declanșa febră reumatică (care afectează inima), glomerulonefrită sau sepsis – o reacție inflamatorie sistemică extrem de periculoasă.

9. Sinuzita fungică invazivă

Deși rară, această infecție fungică poate apărea la pacienți imunocompromiși și poate afecta orbita, creierul și oasele faciale, cu risc ridicat de mortalitate dacă nu e tratată rapid.

10. Disfuncții imunitare și boli ascunse

Infecțiile respiratorii recurente sau rezistente la tratament pot semnala o patologie ascunsă: imunosupresie, tulburări genetice, boli autoimune sau chiar cancer pulmonar incipient.

Cum să previi infecțiile respiratorii

Prevenția rămâne cel mai eficient „tratament” în fața infecțiilor respiratorii. Iar dacă simptomele deja au apărut, acțiunea promptă e cheia pentru a evita complicațiile.

Ce poți face pentru a preveni infecțiile:

  • Spală-te frecvent pe mâini – virusurile respiratorii se transmit ușor prin contact.
  • Evită contactul cu persoane bolnave, mai ales în sezonul rece.
  • Poartă mască în spații aglomerate dacă ești vulnerabil (astm, BPOC, imunitate scăzută).
  • Aerisește des locuința și menține un mediu curat și umed moderat.
  • Nu fuma – fumul de țigară afectează mucoasa respiratorie și reduce imunitatea locală.
  • Adoptă o alimentație bogată în antioxidanți, vitamine și minerale.
  • Fă vaccinurile recomandate (inclusiv antigripal și anti-pneumococic dacă ai risc crescut).

Ce să faci când apar simptomele

  • Monitorizează intensitatea și durata simptomelor: o răceală simplă ar trebui să se amelioreze în 5–7 zile.
  • Hidratează-te bine, odihnește-te și evită efortul fizic în fazele acute.
  • Nu te automedica cu antibiotice – acestea nu ajută în infecțiile virale și pot face mai mult rău.
  • Consultă medicul dacă:
    • Febra trece de 38,5 °C și persistă mai mult de 2–3 zile
    • Tusea e productivă (mai ales cu sânge sau puroi)
    • Ai dificultăți de respirație, presiune toracică sau confuzie
    • Ești în categoriile de risc: vârstnic, copil mic, bolnav cronic

Ce NU este recomandat:

  • Să „aștepți să treacă de la sine” când simptomele persistă sau se agravează
  • Să ignori o tuse care durează mai mult de 3 săptămâni
  • Să reiei activități fizice intense imediat după o viroză respiratorie severă
  • Să folosești antibiotice fără recomandare medicală – crești riscul de rezistență bacteriană

Surse: