Inima și plămânii: conexiunea dintre ele și cum impactează sănătatea ta
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Inima și plămânii sunt organe esențiale, ale căror funcții se întrepătrund și se completează, pentru a da energie de viață întregului organism. Pe lângă faptul că împart același spațiu în piept, inima și plămânii lucrează strâns împreună. Plămânii aduc oxigen în sânge și îl elimină dioxidul de carbon rezultat din respirația celulară. Iar inima pompează sângele oxigenat către toate celulele corpului.
”Practic, inima ajută restul corpului să se hrănească.”, spune Aeshita Dwivedi, medic cardiolog la Spitalul Lenox Hill din New York. Inima și plămânii sunt atât de strâns conectate, încât atunci când ceva este în neregulă cu unul dintre ele, îl afectează adesea și pe celălalt.
Articolul de față prezintă succint legătura fascinantă dintre inimă și plămâni, explicând maniera în care acestea lucrează împreună pentru a însufleți întregul corp. În plus, articolul evidențiază modul în care afecțiunile cardiace influențează plămânii și invers, precum și ce trebuie să facem pentru a menține sănătatea acestor organe prețioase.
Cum sunt conectate inima și plămânii
Relația dintre inimă și plămâni poate fi rezumată într-o singură frază. Plămânii furnizează oxigen sângelui, iar inima pompează acest sânge îmbogățit cu oxigen în restul corpului. După ce transportă oxigenul către celule, sângele se reîntoarce la inimă și plămâni, pentru a primi din nou oxigen și a fi pompat iar către organe, țesuturi și celule. Acest ciclu continuu este cel care ne ține în viață.
Deși sună simplu, acest proces este, de fapt, destul de complicat. El nu implică numai inima și plămânii, ci și toate vasele de sânge din corp. El include circulația sângelui între inimă și plămâni, denumită circulația pulmonară sau mica circulație și circulația sistemică, denumită marea circulație. Pentru a înțelege mai bine aceste procese sunt necesare câteva detalii despre anatomia și fiziologia inimii și plămânilor.
Cum funcționează inima
Inima umană funcționează ca o pompă care trimite sânge în întregul corp pentru a ne menține în viață.
”Rolul principal al inimii în organismul nostru este reprezentat de pomparea sângelui prin vasele de sânge. Partea stângă a inimii pompează sângele oxigenat de plămâni spre organe. Pe de altă parte, partea dreaptă a inimii are rolul de a pompa sângele preluat de la toate organele înspre plămâni, pentru a putea fi oxigenat.”, subliniază dr. Pintilie Irina, medic specialist cardiolog pe medlife.ro
Inima este un mușchi, cam de mărimea unui pumn, situată în mijlocul pieptului și înclinată ușor spre stânga.
Inima ta are o parte stângă și una dreaptă, separate de un perete muscular subțire numit sept. Ambele părți ale inimii tale au o cameră superioară și o cameră inferioară.
- camerele superioare sunt numite atrii, respectiv atriul stâng și atriul drept
- camerele inferioare sunt numite ventricule, respectiv ventricul stâng și ventricul drept.
Mușchiul inimii este alcătuit din trei straturi de țesut:
- Pericardul – o căptușeală exterioară subțire care protejează și înconjoară inima.
- Miocardul – un strat mijlociu gros, muscular, care se contractă și se relaxează pentru a pompa sângele.
- Endocardul – un strat subțire, interior, care alcătuiește căptușeala celor patru camere și valvele cardiace.
Cum au loc bătăile inimii
O bătaie completă a inimii este alcătuită din două faze:
- Prima fază se numește sistolă. Acesta este momentul în care ventriculele se contractă și pompează sânge în aortă și artera pulmonară. În timpul sistolei, valvele atrioventriculare se închid, creând primul sunet al bătăilor inimii. Când valvele atrioventriculare se închid, împiedică sângele să urce înapoi în atrii. În acest timp, valvele aortice și pulmonare sunt deschise pentru a permite sângelui să intre în aortă și artera pulmonară. La sfârșitul contracției ventriculare, valvele aortice și pulmonare se închid pentru a preveni curgerea sângelui înapoi în ventricule. Închiderea acestor supape este cea care creează al doilea sunet al bătăilor inimii.
- A doua fază se numește diastolă. Acesta este momentul în care valvele atrioventriculare se deschid și ventriculele se relaxează. Acest lucru permite ventriculelor să se umple cu sânge din atrii și să se pregătească pentru următoarea bătaie a inimii.
Ce face sistemul electric al inimii?
Sistemul electric al inimii semnalează inimii când să se contracte și când să se relaxeze pentru ca sângele să fie pompat în mod regulat în corp. Contractarea și relaxarea inimii sunt comandate de semnale electrice.
Semnalele electrice sunt trimise de la nodul sinusal, care este cunoscut sub numele de stimulatorul cardiac natural al inimii. De obicei, nodul sinusal va trimite semnalele electrice într-un ritm constant, dar ritmul se poate schimba în funcție de emoții, efort, starea de activitate sau odihnă. Acesta este ritmul cardiac.
În fiecare zi, inima bate de aproximativ 100.000 de ori. De obicei, sunt aproximativ 60 până la 100 de bătăi pe minut. Cu fiecare bătaie, inima trimite sânge în corp, transportând oxigen către fiecare celulă. După livrarea oxigenului, sângele revine la inimă. Inima trimite apoi sângele la plămâni pentru a prelua mai mult oxigen. Acest ciclu se repetă iar și iar.
Inima pompează continuu aproximativ cinci litri de sânge în jurul corpului, printr-o rețea de vase de sânge numită sistemul circulator. Acest sânge furnizează oxigenul și nutrienții necesari în toate părțile corpului pentru a ajuta organele și mușchii să funcționeze corect. Sângele transportă, de asemenea, dioxidul de carbon rezidual, pentru a fi eliminat prin expirație.
Cum funcționează sistemul circulator
Inima este legată de restul corpului prin sistemul circulator. Acesta este format din vase de sânge, numite artere și vene.
- Arterele furnizează sânge bogat în oxigen din inimă către alte zone ale corpului.
- Venele returnează sângele dezoxigenat din organe înapoi la inimă
- Arterele și venele sunt conectate prin vase de sânge mai mici numite capilare.
Sistemul circulator transportă oxigenul, nutrienții și hormonii către celule și elimină reziduurile, cum ar fi dioxidul de carbon.
Sângele curge în jurul inimii și în restul corpului într-o singură direcție, ca un sistem de trafic cu sens unic. Valvele cardiace controlează direcția fluxului de sânge. Ele acționează ca niște uși care se deschid și se închid cu fiecare bătaie a inimii.
Există patru valve cardiace, respectiv:
- valva tricuspidiană și valva pulmonară din partea dreaptă a inimii
- valva mitrală și valva aortică din partea stângă a inimii.
Ca și restul corpului, inima trebuie să fie alimentată cu sânge bogat în oxigen pentru a funcționa corect. Arterele coronare sunt arterele responsabile de alimentarea inimii cu sânge oxigenat. Arterele coronare sunt răspândite în exteriorul inimii pentru a furniza sânge.
Cum adaugă inima și plămânii oxigen în sânge?
Sângele curge prin inimă și plămâni pentru a se reoxigena, înainte de a fi pompat în restul corpului. Oxigenul este adăugat în sânge în patru pași principali:
- După ce a livrat oxigen organelor și țesuturilor corpului, sângele epuizat de oxigen revine în inimă și intră în camera superioară dreaptă a inimii, numită atriul drept.
- Sângele curge prin valva tricuspidă până în ventriculul drept, camera dreaptă inferioară a inimii.
- Ventriculul drept pompează sângele prin valva pulmonară, care separă inima de artera pulmonară, vasul de sânge care alimentează plămânii.
- Odată ajuns în plămâni, sângele se îmbogățește cu oxigenul din aerul inspirat.
Cum funcționează plămânii
Plămânii se află în interiorul cavității toracice, de o parte și de alta a inimii. Ei sunt principalele organe ale sistemului respirator. Plămânul drept este împărțit în trei lobi, iar plămânul stâng este împărțit în doi lobi. Plămânul stâng este puțin mai mic decât plămânul drept, deoarece inima este înclinată spre stânga și ocupă mai mult spațiu pe partea stângă. Când inspirăm,, aerul intră în căile respiratorii și coboară în plămâni până la nivelul alveolelor pulmonare, unde are loc schimbul de gaze.
Aerul intră în corp la nivelul cavității nazale, care îl umezește și încălzește, pentru a nu irita plămânii. Aerul trece apoi pe lângă laringe, în josul traheei, către bronhii. Inelele de țesut dur, numite cartilaje, acționează ca un suport pentru a menține tuburile bronșice deschise. În interiorul plămânilor, tuburile bronșice se ramifică în mii de tuburi mai subțiri numite bronhiole. Bronhiolele se termină la nivelul alveolelor pulmonare.
Oxigenul pătrunde în sânge prin alveolele pulmonare. Pe măsură ce expirăm, dioxidul de carbon trece din sânge în plămâni pentru a fi eliminat, prin intermediul acelorași alveole. Acest proces dublu, prin care oxigenul trece din plămâni în sânge pentru a fi dus la țesuturi, iar dioxidul de carbon trece din sânge în plămâni reprezintă schimbul de gaze.
Cum au loc schimburile gazoase la nivelul alveolelor
Plămânii au aproximativ 150 de milioane de alveole. În mod normal, alveolele sunt elastice, ceea ce înseamnă că dimensiunea și forma lor se pot schimba cu ușurință. Alveolele sunt capabile să se extindă și să se contracte cu ușurință deoarece interiorul lor este acoperit cu o substanță numită surfactant. Surfactantul reduce munca necesară pentru a respira, ajutând plămânii să se umfle mai ușor atunci când inspirăm. De asemenea, previne colapsul plămânilor atunci când expirăm.
Fiecare dintre aceste alveole este alcătuită dintr-o plasă de vase de sânge minuscule numite capilare. Capilarele se conectează la rețeaua de artere și vene care transportă sângele prin corp.
Artera pulmonară și ramurile sale furnizează sânge către capilarele care înconjoară alveolele. Acest sânge este bogat în dioxid de carbon și sărac în oxigen. Dioxidul de carbon se deplasează din sânge în aerâ prin intermediul alveolelor. În același timp, oxigenul se deplasează din aer în sângele din capilare.
Cum colaborează inima și plămânii în cele două tipuri de circulație
Pentru a asigura oxigenul și nutrienții necesari țesuturilor, inima și plămânii lucrează împreună. Partea dreaptă a inimii este cea care primește sângele care vine de la organe după ce a lăsat oxigenul necesar arderilor celulare. Inima pompează acest sânge dezoxigenta în plămâni, pentru a colecta o cantitate proaspătă de oxigen. Partea stângă a inimii pompează din nou sângele reoxigenat în întregul corp, către toate țesuturile și organele.
Călătoria pe care sângele o parcurge din inimă prin întregul corp și înapoi se numește bucla sistemică sau marea circulație. Este o călătorie lungă. Vasele de sânge din sistemul circulator măsoară mai mult de 96.000 de kilometri. Calea mai scurtă, de la inimă la plămâni și înapoi la inimă se numește buclă pulmonară, circulație pulmonară sau mica circulație. În total, plămânii se oxigenează și inima pompează mai mult de 7600 de litri de sânge pe zi.
Marea circulație sau circulația sistemică
Odată îmbogățit cu oxigen, sângele părăsește plămânii și se întoarce către inimă prin venele pulmonare. Se varsă în atriul stâng cardiac. Apoi, valva mitrală se deschide, permițând sângelui să curgă în ventriculul stâng. Aceasta este camera de pompare principală a inimii.
Ventriculul stâng se contractă, pompând sânge prin valva aortică în aortă, cea mai mare arteră a corpului. De acolo, sângele tău călătorește printr-o rețea de artere din ce în ce mai mici până când livrează oxigenul în întregul corp.
La fiecare parte a corpului, o rețea de vase de sânge minuscule numite capilare conectează ramurile arterelor foarte mici de vene foarte mici. Capilarele au pereți foarte subțiri, iar prin ele sunt livrate celulelor nutrienții și oxigen. Produsele reziduale sunt aduse în capilare.
Capilarele se unesc apoi cu vene foarte mici (venule). Venele mici se reunesc în vene din ce în ce mai mari, pe măsură ce sângele se apropie de inimă. Valvele venoase mențin sângele să curgă în direcția corectă. Cele două vene mari care duc în inimă sunt vena cavă superioară și vena cavă inferioară.
Odată ce sângele ajunge înapoi în inimă, trebuie să intre în circulația pulmonară și să se întoarcă în plămâni pentru a elimina dioxidul de carbon și a prelua mai mult oxigen. Sângele se întoarce apoi în inimă prin vene, intrând în atriul drept și reîncepând ciclul.
Mica circulație sau circulația pulmonară
Artera pulmonară este o arteră mare care provine din inimă. Se împarte în două ramuri principale și aduce sângele de la inimă la plămâni. La plămâni, sângele preia oxigen și elimină dioxidul de carbon. Sângele se întoarce apoi la inimă prin venele pulmonare.
Mica circulație evidențiază cel mai bine cum sunt legate inima și plămânii.
”Circulația pulmonară începe în ventricului drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care transportă spre plamâni sânge cu CO2. Cele două artere pulmonare duc sângele neoxigenat în vasele capilare pulmonare, unde are loc schimbul de gaze. Sângele cu CO2 este îmbogațit cu O2 și colectat de venele pulmonare (4 la numar, câte 2 pentru fiecare plămân) și dus în atriul stâng, punct în care începe marea circulație (sistemică).”, se arată pe paginadenursing.ro
Deși sunt atât de complexe, cele două sisteme funcționează perfect, încât este nevoie de aproximativ 16 secunde pentru ca sângele să circule prin întregul corp, aproximativ cinci litri de sânge pe minut. O sănătate cardiopulmonară bună se caracterizează prin faptul că acest proces se desfășoară fără dificultăți, minut cu minut, pe parcursul întregii zile.
Probleme comune care afectează inima și plămânii
Pentru că inima și plămânii funcționează împreună, problemele cardiace afectează plămânii, iar cele respiratorii influențează major sănătatea inimii.
„Sistemele cardiovasculare și respirator sunt atât de conectate încât, dacă unul dintre ele are o problemă, poate provoca și eșecul celuilalt”, specifică dr. Albert Rizzo, directorul medical al Asociației Americane a Plămânilor.
„Fiecare îl poate afecta pe celălalt. Dacă există o problemă la plămâni, aceasta poate afecta inima, iar dacă există o problemă la inimă, poate afecta plămânii.”, spune și dr. Dwivedi.
Insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă este una dintre cele mai frecvente boli care afectează inima și plămânii.
”Insuficiența cardiacă se referă la incapacitatea inimii de a pompa cu aceeași eficiență, ceea ce determină afectarea organelor, care au de suferit din cauza insuficientei distribuiri a sângelui.”, precizează dr. Pintilie
Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică și progresivă care împiedică inima să pompeze o cantitate adecvată de sânge în restul corpului. Dar nu este doar o problemă a inimii. Boala face ca sângele să revină în plămâni, provocând dificultăți de respirație din ce în ce mai grave. Aceasta duce și la alte probleme.
„Dacă partea stângă a inimii începe să cedeze, în cele din urmă presiunea din plămâni va crește. Aceasta pune presiune asupra plămânilor și face ca sângele să revină în partea dreaptă a inimii.”, spune dr. Dwivedi.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
Acesta este un termen umbrelă pentru bolile care blochează căile respiratorii și îngreunează respirația, cum ar fi emfizemul și bronșita cronică. BPOC determină inflamarea și îngroșarea căilor respiratorii din plămâni, ceea ce face mai dificilă circulația oxigenului în și din plămâni.
La rândul său, BPOC poate provoca creșterea tensiunii arteriale în plămâni, cunoscută sub numele de hipertensiune pulmonară. Aceasta pune stres pe partea dreaptă a inimii și poate duce la insuficiență cardiacă.
„În mod normal, circuitul pulmonar funcționează la o presiune destul de scăzută. Cu toate acestea, dacă există o boală pulmonară avansată, este posibil ca inima să fie nevoită să pompeze împotriva presiunilor mai mari”, explică electrofiziologul Jeffrey Goldberger, MD, șeful de cardiologie la Universitatea din Miami Health System din Florida.
În felul acesta, BPOC poate provoca insuficiență cardiacă pe partea dreaptă, o afecțiune numită și cor pulmonar sau insuficiență cardiacă pulmonară.
Simptome ale problemelor cardiace și pulmonare
Deoarece inima și plămânii susțin tot organismul, problemele cu aceste organe pot fi resimțite la nivelul întregului corp, în plus față de mai acut.
Aceste simptome pot include:
- Dificultăți de respirație
- Dureri în piept
- Intoleranța la efort
- Bătăi neregulate ale inimii
- Umflarea picioarelor, gleznelor și abdomenului
- Stări de amețeală
- Oboseală, stare de epuizare
Deoarece problemele care afectează inima și plămânii apar adesea la adulții în vârstă, unele simptome, cum ar fi intoleranța la efort pot fi confundate cu semnele de îmbătrânire. Dar, dacă apar astfel de simptone, este necesar un consul medical, pentru a exclude bolile cardiace sau pulmonare.
Bolile care afectează inima și plămânii pot progresa lent, astfel încât simptomele pot fi subtile la început. Este nevoie să dăm atenție acestor schimbări subtile, mai ales în ceea ce privește activitatea fizică. În felul acesta pot fi identificate anumite probleme care sunt reversibile și tratate până nu se agravează.
Cum menții inima și plămânii în formă
Sănătatea inimii și a plămânilor sunt esențiale pentru starea generală de bine. Schimbările în stilul de viață pot face o mare diferență în această privință. Un stil de viață sănătos este cheia pentru ca atât inima, cât și plămânii să funcționeze corect, astfel încât sângele să curgă normal.
Iată care sunt principalele măsuri pentru un stil de viață sănătos:
Consumul unei diete sănătoase pentru inimă, cum ar fi dieta mediteraneană
Niciun aliment va furniza toți nutrienții de care ai nevoie, așa că o dietă sănătoasă conține o varietate de fructe, legume, cereale integrale, proteine și grăsimi sănătoase. Amestecul potrivit de nutrienți din dietă poate preveni diferite probleme de sănătate și poate întări inima și plămânii. De exemplu, alimentele bogate în acizi grași omega-3 scad inflamația în arterele din jurul inimii, ajutând-o să funcționeze mai bine. În schimb, alimentele bogate în sare pot crește tensiunea arterială și pot solicita inima și plămânii. Monitorizarea nutriției este deosebit de importantă și pentru cei cu o afecțiune cronică precum BPOC.
Menținerea unei greutăți sănătoase și o viață activă
Tiparele de alimentație nesănătoasă și lipsa activității fizice pot duce la supraponderalitate și obezitate, ceea ce, mai departe, poate determina apnee în somn. Cercetările au arătat că pierderea în greutate poate reduce apneea în somn la persoanele care au fost, de asemenea, diagnosticate cu obezitate.
Renunțarea la fumat
Fumatul îngustează pasajele pulmonare și îngreunează respirația, oferind astfel mai puțin oxigen plămânilor și fluxului sanguin. În timp, fumatul poate distruge definitiv țesutul pulmonar și poate provoca boli cronice precum BPOC și cancerul pulmonar. Dar de îndată ce renunți, corpul tău începe să se repare singur. Evită și fumatul pasiv, rămânând departe de locurile în care fumatul este permis.
Exerciții fizice regulate
Când ești activ fizic, inima și plămânii lucrează mai mult pentru a trimite oxigen suplimentar în mușchi. Deci, nu numai că îți întărești mușchii, dar, de fiecare dată când faci exerciții aerobice sau de antrenament de forță, îți întărești inima și plămânii. Activitatea fizică poate reduce, de asemenea, riscul de leziuni sau boli pulmonare. Pe măsură ce starea fizică se îmbunătățește, corpul devine mai eficient în a introduce oxigen în fluxul sanguin și a-l transporta.
Ideal este să exersezi cel puțin 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână. Pentru persoanele care nu pot desfășura activitate fizică susținută, chiar și mici schimbări pot fi de ajutor.
”Nu trebuie să fii un alergător de maraton, ci să faci activități moderate, cum ar fi să urci scările mai degrabă decât să mergi cu liftul, să faci treburile casnice sau să ieși la plimbare. Cu aceste modificări simple poți obține o mulțime de beneficii pe termen lung”, sfătuiește dr. Dwivedi.
Înainte de a începe orice program de exerciții fizice, întreabă medicul ce nivel de activitate fizică este potrivit pentru tine.
Controale regulate ale inimii
Este importantă gestionarea problemelor de sănătate care afectează inima, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, ateroscleroza și apneea în somn.
Reducerea stresului
Diferite forme de psihoterapie, tehnici de respirație, exerciții fizice, meditația și multe altele pot ajuta în acest sens. Hormonii eliberați în timpul stresului pot avea un impact negativ asupra inimii și plămânilor. Această lucru este demonstrată de simptome precum accelerarea bătăilor inimii și respirația rapidă și superficială. Practicarea tehnicilor de relaxare și a respirației conștiente reprezintă doar o modalitate de a antrena corpul să răspundă mai bine la situațiile stresante.
Somnul de bună calitate
Somnul este o parte importantă a menținerii sănătății generale. Majoritatea experților sugerează că sunt necesare 7-9 ore de somn pe noapte. Lipsa somnului poate afecta toate funcțiile corpului și poate crește stresul.
Limitarea expunerii la poluarea aerului
Evită ieșirile în exterior, în zone cu trafic intens și verifică indicele de calitate a aerului, pentru a nu fi expus la o cantitate foarte mare de poluanți. Reduce poluarea aerului din interior, asigurându-te că locuința este bine ventilată și curățată în mod regulat pentru a preveni acumularea de alergeni, praf și mucegai.
Protejează inima și plămânii de infecții
Ia măsuri de precauție împotriva gripei sezoniere și pneumoniei. Fă-ți vaccinul antigripal în fiecare an. De asemenea, poate întreba medicul dacă este indicat să te vaccinezi împotriva pneumoniei.
Surse:
- https://paginadenursing.ro/project/mica-si-marea-circulatie/#google_vignette
- https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/insuficienta-cardiaca-cauze-simptome-tratament
- https://www.lung.org/blog/heart-lung-relationship
- https://annalsofintensivecare.springeropen.com/articles/10.1186/s13613-024-01356-5
- https://www.nhlbi.nih.gov/health/lungs/lung-health
- https://kidshealth.org/en/parents/heart.html
- https://www.healthcentral.com/article/how-the-heart-and-lungs-work-together
- https://www.bhf.org.uk/informationsupport/how-a-healthy-heart-works