microplastice în plămâni

Microplastice în plămâni: între descoperire științifică și criză sanitară emergentă

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


În ultimele decenii, materialele plastice au devenit omniprezente în viața modernă. Odată cu această expansiune a crescut și apariția unui pericol tăcut: microplasticele. Aceste particule minuscule, cu dimensiuni sub 5 milimetri, nu mai sunt doar o problemă de mediu. Ele pătrund direct în corpul uman, inclusiv în plămâni. Studiile despre microplastice în plămâni sunt astăzi tot mai numeroase și mai relevante.

Un studiu publicat recent în Food and Chemical Toxicology (2024) atrage atenția asupra acumulării microplasticelor în țesutul pulmonar. Cercetarea a testat expunerea cronică la microplastice la șoareci și a evidențiat efecte clare: inflamație pulmonară, modificări ale structurii țesutului și stres oxidativ accentuat.

„Microplasticele inhalate s-au acumulat semnificativ în plămâni, declanșând inflamație și disfuncții celulare. Acest lucru sugerează că expunerea umană pe termen lung ar putea contribui la boli respiratorii cronice sau degenerative”, concluzionează autorii studiului.

Particulele mai mici de 10 microni, în special, pot ajunge adânc în alveole, zonele unde are loc schimbul de gaze, afectând funcționarea normală a plămânilor. Reacția organismului nu este pasivă. Celulele imune se activează, iar rezultatul este o cascadă de reacții inflamatorii și stres oxidativ, care în timp pot duce la apariția unor boli respiratorii complexe.

Dovezi tot mai numeroase: microplastice în plămânii umani

Cercetarea menționată nu este singulară. În 2022, un studiu din Marea Britanie a identificat microplastice în plămâni umani în 11 din 13 mostre analizate în laborator. Printre materialele detectate se numără polipropilena (PP) și tereftalatul de polietilenă (PET), folosite în haine sintetice, ambalaje și sticle de plastic.

„Faptul că aceste materiale sintetice au fost descoperite în țesuturi pulmonare umane, și nu doar în zone industriale, ci și la persoane fără expunere profesională, indică o problemă globală de sănătate publică”, avertizează cercetătorii în revista Science of the Total Environment.

Într-un alt studiu din 2023, publicat în Environmental Science and Technology, s-au identificat 39 de particule de microplastic în 13 probe de țesut pulmonar. Cele mai mici particule măsurau sub 5 µm — dimensiuni suficient de mici pentru a traversa sistemul de apărare respirator și a rămâne în plămâni.

Cum ajung microplasticele în plămâni?

Cea mai comună cale este inhalarea. Particulele microplastice din aer provin din surse variate: uzura materialelor textile sintetice, pneuri, ambalaje, praf din interior, dar și din produse de igienă sau cosmetice. Microfibrele eliberate în aer de hainele sintetice sau de mobilierul din materiale plastice se pot suspenda ușor în spațiile închise, unde rămân timp îndelungat.

Surprinzător este și faptul că măștile chirurgicale, în special cele fabricate din polipropilenă, pot elibera microfibre în timpul purtării, mai ales dacă sunt refolosite sau deteriorate. Un studiu publicat pe arXiv în 2023 avertizează asupra eliberării de particule sintetice chiar în zona nasului și a gurii, direct pe căile respiratorii.

Ce efecte pot avea microplasticele în plămâni?

Specialiștii avertizează că prezența microplasticelor în plămâni poate duce la:

  • Inflamații cronice;
  • Stres oxidativ celular (radicali liberi);
  • Modificări în structura celulară a țesutului pulmonar;
  • Dezechilibre imunitare;
  • Transportul altor toxine (metale grele, PCB-uri, BPA) către plămâni;
  • Potențial carcinogen crescut.

Deși încă nu există un consens științific cu privire la efectele pe termen lung asupra sănătății, toate studiile recente subliniază necesitatea urgentă a unor cercetări suplimentare și, mai ales, a unor măsuri de reducere a expunerii la microplastice.

Microplastice în plămâni – ce poți face pentru a reduce riscul

Chiar dacă nu poți elimina complet contactul cu microplasticele, există metode prin care îți poți reduce expunerea:

  • Ventilează regulat spațiile interioare și folosește purificatoare de aer cu filtre HEPA;
  • Redu consumul de plastic de unică folosință și optează pentru alternative reutilizabile;
  • Spală hainele sintetice la temperaturi mai scăzute, cu saci speciali anti-microfibre;
  • Alege textile naturale (bumbac, in, lână) în locul celor sintetice;
  • Evită refolosirea sau manipularea agresivă a măștilor de unică folosință;
  • Curăță frecvent suprafețele interioare cu o lavetă umedă (praful poate conține microplastice).

Când vorbim despre microplastice în plămâni nu mai este doar o ipoteză sau un scenariu alarmist – este o realitate documentată științific. Aerul pe care îl respiri, mai ales în mediul urban, conține cantități semnificative de particule plastice invizibile. Acestea se pot acumula în organism, pot influența sistemul imunitar, pot provoca inflamații și pot crește riscul unor boli cronice.

Chiar dacă cercetările sunt în desfășurare, un lucru este cert: acțiunea preventivă începe cu tine. Fiecare gest conștient – de la alegerea textilelor până la calitatea aerului din locuință – poate contribui la reducerea impactului acestor particule asupra sănătății tale.

Surse: