Nu îmi amintesc ce visez. Află ce spune asta despre somnul tău

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Lumea viselor este un domeniu fascinant, care are încă multe taine de dezvăluit. De la concepțiile mistice din vechime până la psihanaliză și investigații recente, ce implică tehnologia modernă, visele sunt un subiect bogat de cercetare. Ele pot da multe informații despre viața noastră psihică, ajută în consolidarea memoriei, au adesea un rol protector și reparator.

Atunci când nu îmi amintesc ce visez, mă pot simți privat de o parte importantă a existenței mele. Este adevărat că visele sunt, de multe ori, ignorate și considerate doar povești pe care mintea le creează în timp ce dormim.Totuși ele dau un sentiment de integralitate a psihicului și de conectare cu inconștientul, cu lucruri mai profunde din noi.

Articolul de față răspunde la întrebarea ”De ce nu îmi amintesc ce visez?” De asemenea, furnizează informații de bază despre vise, motivele pentru care visăm și cum să ne amintim mai bine visele.

Ce sunt visele și de ce visez

Opinia larg acceptată este că visele sunt povești, fantezii și imagini pe care le creez atunci când dorm. Atunci când analizez ce visez, pot observa multe elemente care par absurde, dar și unele care seamănă cu realitatea sau par să aibă un sens mai profund.

Visele sunt o experiență umană universală care poate fi descrisă ca o stare de conștiință caracterizată prin apariții senzoriale, cognitive și emoționale în timpul somnului.

Imaginile vizuale din vise sunt cele mai comune, dar visele pot implica toate simțurile. Unii oameni visează în culori, în timp ce alții visează în alb și negru, iar oamenii care sunt orbi au tendința de a avea mai multe componente de vis legate de sunet, gust și miros.

Visătorul are un control redus asupra conținutului, imaginilor vizuale și activării memoriei.

Există diferențe semnificative între abordările neuroștiințifice și psihanalitice ale analizei viselor.

Cercetătorii din neuroștiințe sunt interesați de structurile implicate în producerea viselor, organizarea viselor și narabilitatea.

Psihanaliza se concentrează asupra sensului viselor, plasându-le în contextul relațiilor din istoria visătorului.

Rapoartele despre vise tind să fie pline de experiențe emoționale și vii, care conțin teme, preocupări, figuri de vis și obiecte care corespund îndeaproape vieții de veghe.

Aceste elemente creează o „realitate” nouă, producând o experiență specială, cu un interval de timp și conexiuni realiste.

De aceea, apare întrebarea dacă visele sunt doar o parte firească din ciclul somnului sau servesc unui alt scop.

Explicațiile posibile includ:

  • ceea ce visez este o expresie a unor dorințe și pulsiuni inconștiente
  • visele reprezintă interpretarea semnalelor aleatorii venite de la corp și de la creier, în timpul somnului
  • ce visez ajută la consolidarea și prelucrarea informațiilor adunate în timpul zilei

Caracteristici comune ale viselor

Studiile au dezvăluit câteva caracteristici tipice ale visului:

  • Are o perspectivă la persoana întâi.
  • Este involuntar.
  • Conținutul poate fi ilogic sau chiar incoerent.
  • Conținutul include alți oameni care interacționează cu visătorul și unul cu altul.
  • Provocă emoții puternice.
  • Elementele vieții de veghe sunt încorporate în conținut.

Deși aceste caracteristici nu sunt universale, ele se găsesc cel puțin într-o oarecare măsură în majoritatea viselor normale.

Fapte interesante despre vise

  • Poate că nu îmi amintesc ce visez, dar se crede că toată lumea visează de 3 până la 6 ori pe noapte
  • Se crede că fiecare vis durează între 5 și 20 de minute.
  • Aproximativ 95% dintre vise sunt uitate când o persoană se ridică din pat.
  • Visarea poate ajuta la învățare și la dezvoltarea memoriei pe termen lung
  • Orbii visează mai mult, iar visele lor au alte componente senzoriale decât ale persoanelor care văd

Ciclurile somnului și visele

Există cinci faze ale somnului într-un ciclu de somn:

Etapa 1: somn superficial, mișcarea lentă a ochilor și activitate musculară redusă. Această etapă formează 4 până la 5% din totalul somnului.

Etapa 2 (de somn non REM): mișcarea ochilor se oprește și undele cerebrale devin mai lente, cu explozii ocazionale de unde rapide numite fuse de somn. Această etapă formează 45 până la 55% din totalul somnului.

Etapa 3 (de somn non REM): încep să apară unde cerebrale extrem de lente numite unde delta, intercalate cu valuri mai mici și mai rapide. Aceasta reprezintă 4 până la 6% din somnul total.

Etapa 4 (somnul profund): creierul produce aproape exclusiv unde delta. Este dificil să trezești pe cineva în etapele 3 și 4, care împreună sunt numite „somn profund”. Nu există mișcare a ochilor sau activitate musculară. Oamenii treziți în timpul somnului profund nu se adaptează imediat și adesea se simt dezorientați timp de câteva minute după trezire. Aceasta formează 12 până la 15% din somnul total.

Etapa 5 (somnul REM): această etapă este cunoscută sub numele de mișcare rapidă a ochilor (Rapid Eye Movement). Respirația devine mai rapidă, neregulată și superficială, ochii se mișcă rapid în diferite direcții, în spatele pleoapelor închise, iar mușchii membrelor devin temporar paralizați. Ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc. Daxă oamenii se trezesc în timpul somnului REM, ei descriu adesea povești bizare și ilogice. Acestea sunt visele. Această etapă reprezintă 20 până la 25% din timpul total de somn.

Neuroștiințele susțin că faza de mișcare rapidă a ochilor (REM) a somnului reprezintă, cel mai probabil, cauza viselor. Cele mai multe vise pe care ni le amintim sunt din această etapă de somn.

Ce visez de obicei

Multe vise se sprijină pe elemente din realitate și par a fi reinterpretări ale lucrurilor care se întâmplă în stare de trezire. Uneori, visele sunt conectate cu preorcupările noastre, cu ceea ce am înregistrat ca fiind semnificativ în timpul zilei.

Alteori, par să aducă la suprafață elemente uitate, să dea răspunsul la anumite întrebări, să consolideze ceea ce învățăm sau să ne avertizeze în legătură cu unele situații.

Ceea ce visez, de obicei, are legătură cu ce am trăit în timpul zilei, dar și cu elemente mai vechi, din memorie, precum și cu lucruri imaginate. Toate acestea sunt rearanjate într-un puzzle care, adesea, are nevoie de o descifrare suplimentară.

”Când „bruiajul“ rațiunii e oprit, avem ocazia să accesăm cele mai profunde părți ale identității noastre creative, plus o înțelepciune și o putere interioară ce ne pot ajuta să depășim adversități extreme și chiar depresia. Visarea poate străbate bariera înțelepciunii convenționale, conform căreia lucrurile trebuie făcute într-un anume fel, dându-ne ocazia de a gândi outside the box și de a găsi soluții inedite.”, arată psihoterapeut Anca Pavel pe paginadepsihologie.ro

ce visez

Funcții ale viselor

Există mai multe teorii privind funcțiile viselor:

  • acestea reprezintă o reprocesare a memoriei offline, în care creierul consolidează sarcinile de învățare și de memorie și sprijină și înregistrează elemente din conștiința de veghe
  • unele vise au rol pregătitor pentru posibile amenințări viitoare
  • visele reprezintă o simulare cognitivă a experiențelor din viața reală, deoarece visarea este un subsistem al rețelei implicite de veghe
  • visele ajută la dezvoltarea cognitivă
  • visele reflectă funcția mentală inconștientă, într-un mod psihanalitic
  • visarea este o stare unică de conștiință care încorporează experiența prezentului, procesarea trecutului și pregătirea pentru viitor
  • visul este un spațiu psihologic în care noțiunile copleșitoare, contradictorii sau extrem de complexe pot fi reunite de către ego-ul visător, noțiuni care ar fi tulburătoare în timpul stării de trezie; în felul acesta, visul servește procesării emoționale și nevoii de echilibru psihologic.

Alte teorii despre rolul viselor

  • recapitulare instantanee: conținutul din vise poate fi o formă de reluare instantanee distorsionată în care evenimentele recente sunt revizuite și analizate.
  • spațiu de îngrijire mentală: perioadele de vis ar putea fi modalitatea creierului de ”curățare” a informațiilor parțiale, eronate sau inutile.
  • activitate accidentală a creierului : această viziune susține că visul este doar un produs secundar al somnului, care nu are niciun scop sau sens esențial.

Visele cu reminiscențe din starea de veghe

Adesea, ce visez noaptea cuprinde imagini, experiențe sau persoane pe care le-am întâlnit recent, poate în ziua anterioară sau cu o săptămână înainte.

Pentru unele tipuri de experiențe durează minim o săptămână pentru a fi codificate în memoria pe termen lung, iar anumite imagini din procesul de consolidare pot apărea în vise.

Aparent evenimentele trăite în timpul stării de veghe se regăsesc în 1 până la 2% din vise, în vreme ce 65% dintre vise reflectă aspecte ale experiențelor recente din viață, dar în combinații diferite de starea de veghe.

Efectul de întârziere a viselor a fost raportat în vise care apar în stadiul REM, dar nu și în cele care apar în stadiul 2 de somn.

Personajele din vise

Studiile au examinat „personajele” care apar în vise și modul în care le identifică visătorul.

Un astfel de studiu a arătat că:

  • 48% dintre personaje au reprezentat o persoană cunoscută visătorului.
  • 35% dintre personaje au fost identificate după rolul lor social (de exemplu, polițist) sau relația cu visătorul ( de exemplu, prieten).
  • 16% nu au fost recunoscute

Un alt studiu a investigat relația dintre emoția visului și identificarea caracterului visului.

Afecțiunea și bucuria au fost asociate în mod obișnuit cu personaje cunoscute și au fost folosite pentru a le identifica chiar și atunci când aceste atribute emoționale nu erau în concordanță cu cele din starea de veghe.

Conform descoperirilor, cortexul prefrontal dorsolateral, asociat cu memoria pe termen scurt, este mai puțin activ în creierul visător decât în ​​timpul vieții de veghe, în timp ce zonele limbice paleocorticală și subcorticală sunt mai active.

Amintirile și visele

Conceptul de „represie” datează din epoca lui Freud, care a susținut că amintirile nedorite ar putea fi suprimate în minte, revenind în vise.

Studiile au arătat că somnul REM ar putea să contracareze suprimarea voluntară a amintirilor, făcându-le mai accesibile pentru recuperare.

Două tipuri de efecte temporale caracterizează încorporarea amintirilor în vise:

  • efectul zi-reziduu, implică încorporarea imediată a evenimentelor din ziua precedentă
  • efectul de întârziere al visului, implică încorporari întârziate cu aproximativ o săptămână

Concluziile unui studiu arată că procesarea amintirilor și încorporarea în vise durează un ciclu de aproximativ 7 zile.

Aceste procese ajută la continuarea funcțiilor de adaptare socio-emoțională și de consolidare a memoriei

Două tipuri de amintiri pot sta la baza unui vis:

  • amintiri autobiografice sau amintiri de lungă durată despre sine
  • amintiri episodice, care sunt amintiri despre episoade sau evenimente specifice

Cercetătorii sugerează că amintirile experiențelor personale sunt trăite fragmentar și selectiv în timpul visării. Scopul poate fi acela de a integra aceste amintiri în memoria autobiografică de lungă durată.

Mulți autori sunt de acord că unele vise traumatice îndeplinesc o funcție de recuperare. O lucrare emite ipoteza că principalul aspect al viselor traumatice este acela de a comunica o experiență pe care visătorul o are în vis, dar nu o înțelege. Acest lucru poate ajuta un individ să se împace cu traume din trecut.

Temele viselor

Temele viselor pot fi legate de suprimarea gândurilor nedorite și, ca urmare, de o apariție crescută a acelui gând suprimat în vise.

Rezultatele studiilor demonstrează că multe vise au drept conținut gândurile nedorite. Ele sugerează, de asemenea, că suprimarea gândurilor poate duce la o creștere semnificativă a simptomelor tulburărilor mintale.

Cercetările au indicat că stimulii externi prezentați în timpul somnului pot afecta conținutul emoțional al viselor.

De exemplu, când stimulul a fost unul pozitiv, precum parfumul trandafirilor, visele au avut o tematică pozitivă, în vreme ce un stimul respingător (miros de ouă putrede) a determinat o tematică predominant negativă.

Teme frecvente ale viselor

Studiile au identificat 55 de teme care apar mai frecvent în visele tipice:

  • școală, profesori și studii
  • a fi urmărit sau a urmări pe cineva
  • experiențe sexuale
  • căderea
  • a sosi prea târziu
  • o persoană vie fiind moartă
  • o persoană moartă fiind în viață
  • zborul sau planarea prin aer
  • eșecul la un examen
  • a fi pe punctul de a cădea
  • a fi încremenit de spaimă
  • a fi atacat fizic
  • a fi nud
  • consumul de mâncare delicioasă
  • înot
  • a fi închis
  • insecte sau păianjeni
  • a fi ucis
  • pierderea dinților
  • a fi legat, reținut sau incapabil să se miște
  • a fi îmbrăcat necorespunzător
  • a fi din nou copil
  • încercarea de a finaliza o sarcină cu succes
  • a fi incapabil să găsești toaletă sau jena de a face pe tine
  • a descoperi o cameră nouă acasă
  • a avea cunoștințe sau abilități mentale superioare
  • pierderea controlului asupra unui vehicul
  • foc
  • fiare sălbatice, violentem
  • a vedea o față foarte aproape de tine
  • şerpi
  • a avea puteri magice
  • a simți în mod viu, dar nu neapărat văzând sau auzind, o prezență în cameră
  • a găsi bani
  • inundaţii sau valuri de maree
  • uciderea cuiva
  • a te vedea mort
  • a fi pe jumătate treaz şi paralizat în pat
  • oameni care se comportă într-un mod amenințător
  • a te vedea într-o oglindă
  • a fi o persoană de sex opus
  • a fi sufocat, incapabil să respiri
  • întâlnirea cu Dumnezeu într-o formă oarecare
  • a vedea un obiect zburător prăbușindu-se
  • cutremure
  • a vedea un înger
  • a vedea ființe parțial animale, parțial creaturi umane
  • tornade sau vânturi puternice
  • a fi la film
  • a vedea extratereștri
  • a călători pe o altă planetă
  • a fi un animal
  • a vedea un OZN
  • cineva care face avort
  • a fi un obiect

Unele teme de vis par să se schimbe în timp.

De exemplu, din 1956 până în 2000, a existat o creștere a procentului de persoane care au raportat că zboară în vise. Acest lucru ar putea reflecta creșterea transportului aerian.

ce visez

Ce înseamnă visele

Relații: Unii cercetători au emis ipoteza că un grup de vise tipice, inclusiv a fi un obiect în pericol, a cădea sau a fi urmărit, este legat de conflicte interpersonale.

Concepte sexuale: Un alt grup care include zborul, experiențele sexuale, găsirea de bani și consumul de alimente delicioase este asociat cu motivații libidinale și sexuale.

Frica de a fi într-o situație jenantă: Un al treilea grup, care conține vise care implică a fi nud, a eșua la o examinare, a ajunge prea târziu, a-ți pierde dinții și a fi îmbrăcat necorespunzător, este asociat cu preocupările sociale și cu frica de a fi pus în situații stânjenitoare.

Desigur că visele pot avea și alte conținuturi, legate de exemplu de anumite organe de simț (visele muzicale, visele de mirosuri), de durerile experimentate în starea de veghe sau de care ne temem și, mai ales, de stările de anxietate.

De ce visez mai mult uneori

Unele persoane par să viseze foarte mult, în timp ce altele declară că nu visează nimic. În realitate, așa cum am arătat mai sus, uităm aproape 95% din conținutul viselor, în momentul în care ne trezim.

Atunci când am senzația că visez mai mult, adevărul este că îmi amintesc mai mult din visele avute pe parcursul nopții. Acest lucru se poate întâmpla pentru că somnul a fost superficial și mi-a permis o trecere mai ușoară la starea de veghe, cu rememorarea mai bună a viselor. Sau, poate, am lăsat o perioadă mai mare de reflectare după trezire, în loc să încep imediat ziua și m-am menținut mai mult în starea intermediară dintre somn și veghe, deci în contact cu visele mele.

Uneori, ceea ce visez mă preocupă foarte mult sau poate reprezenta un răspuns pentru întrebări din starea de veghe. Atunci există o șansă mai mare să îmi amintesc visele și să am senzația că am visat foarte mult.

De ce am coșmaruri

Coșmarurile sunt vise intense care îl fac pe visător să simtă o serie de emoții tulburătoare. Reacțiile obișnuite la un coșmar includ frica și anxietatea.

Acestea pot apărea atât la adulți, cât și la copii, iar cauzele includ:

  • stres
  • frică
  • traume
  • dificultăți emoționale
  • boală
  • utilizarea anumitor medicamente

Un studiu care a analizat 253 de episoade descrise drept „coșmaruri” a constatat că acestea conțineau frecvent:

  • agresiune fizică
  • situații bizare și intense emoțional
  • eșecuri și finaluri nefericite

Unul din trei coșmaruri conținea emoții primare, altele decât frica.

Un studiu care a inclus persoane de sex feminin a identificat în coșmaruri situații care se confruntau cu violența în relații. Multe dintre acestea erau vise recurente.

Evenimentele visate includ adesea:

  • înecul
  • a fi urmărit
  • violența fizică
  • a fi ucis
  • a ucide pe cineva

O teorie despre coșmarurile recurente este teoria simulării amenințărilor. Potrivit acestei teorii, visele sunt un mecanism de apărare biologic străvechi care urmărește să simuleze, în mod repetat, evenimente amenințătoare, pentru a pregăti oamenii pentru amenințările cu care s-ar putea confrunta în viața lor de veghe.

Anumite condiții par să crească frecvența coșmarurilor la unele persoane. Acestea includ:

Migrena: Visele recurente, care prezintă imagini vizuale complexe, adesea terifiante, pot apărea ca simptome ale aurei migrenei. Aceste vise implică adesea emoțiile de frică și angoasă.

Apneea în somn: Persoanele cu apnee în somn au mai multe vise negative din punct de vedere emoțional decât cei care nu suferă de această afecțiune

Depresia: coșmarurile frecvente sunt asociate cu tendința de sinucidere la persoanele cu depresie majoră.

Ce să fac să nu mai visez urât

Persoanele care au coșmaruri frecvente, ce perturbă somnul, pot discuta cu un medic sau un psiholog pentru a vedea dacă nu este necesară o abordare terapeutică. Tratamentul pentru această tulburare de somn include adesea psihoterapie cognitiv-comportamentală, care încearcă să contracareze gândirea negativă, stresul și anxietatea ce pot agrava coșmarurile.

Multe tipuri de terapie prin vorbire încearcă să reducă grijile sau temerile, inclusiv cele care pot apărea în coșmaruri.

Acest tip de expunere sau terapie de desensibilizare îi ajută pe mulți pacienți să-și recadreze reacția emoțională, deoarece încercarea de a suprima, pur și simplu, gândurile negative poate exacerba coșmarurile.

Un alt pas în încercarea de a reduce coșmarurile este îmbunătățirea igienei somnului, care include atât obiceiurile legate de somn, cât și mediul dormitorului. O igiena sănătoasă a somnului poate face somnul de noapte mai previzibil, mai profund și poate ajuta la revenirea mai rapidă la somn, chiar și după un coșmar.

De ce nu îmi amintesc ce visez

Studiile asupra activității creierului sugerează că majoritatea oamenilor visează între 4 și 6 ori în fiecare noapte, dar mulți dintre ei își amintesc rar că au visat.

Se crede că la 5 minute după un vis, oamenii uită până la 50% din conținutul acestuia, iar 5 minute mai târziu până la 90%.

Majoritatea viselor sunt uitate complet până la trezire, dar nu se știe exact motivul pentru care visele sunt dificil de reținut. Persoanele cu un somn profund ar putea să nu își amintească multe vise. De asemenea, cei care se trezesc și intră în acțiune imediat pot avea probleme să rețină visele.

Factori care influențează amintirea viselor

Capacitatea de a ne aminti visele este influențată de o serie de factori:

Vârsta: de-a lungul timpului, o persoană experimentează schimbări în ceea ce privește tiparele somnului, structura și activitatea electroencefalografică (EEG). Dovezile sugerează că amintirea viselor scade progresiv de la începutul vârstei adulte,iar visele devin mai puțin intense. Această evoluție are loc mai rapid la bărbați decât la femei, cu diferențe de gen în conținutul viselor.

Genul: un studiu al viselor a arătat că nu există diferențe de gen între cantitatea de agresivitate, prietenie, sexualitate, personaje masculine, arme sau haine care apar în conținut. Cu toate acestea, visele femeilor prezentau un număr mai mare de membri ai familiei, bebeluși, copii și locuri interioare decât cele ale bărbaților.

Tulburări de somn: amintirea viselor este intensificată la pacienții cu insomnie, iar visele lor reflectă stresul asociat cu starea lor. Visele persoanelor cu narcolepsie pot avea un ton mai bizar și mai negativ

Dificultatea de a ne aminti visele a fost legată de diverși factori, cum ar fi:

  • atitudinea: dacă sunt mai interesat de vise, este probabil să îmi amintesc mai des ce visez
  • profunzimea somnului: cei care dorm profund își amintesc mai puține vise decât cei cu un somn superficial, care se trezesc regulat
  • sexul: conform cercetărilor, femeile își pot aminti, de obicei, mai multe vise decât bărbații.

De ce nu visez nimic

Toată lumea visează, dar mulți oameni nu își amintesc visele la trezire. Cu toate acestea, este dificil de spus exact de ce o persoană își poate aminti visele și o altă persoană nu poate.

Visele pot apărea atunci când creierul sortează informațiile în memoria pe termen scurt și pe termen lung. Este posibil ca o persoană să nu-și amintească evenimentele din visele sale, deoarece nu poate accesa acele informații atunci când este trează.

Într-un articol din 2016 din revista Behavioral and Brain Sciences, cercetătorii susțin că oamenii își uită visele din cauza nivelurilor variate de acetilcolină și norepinefrină în timpul somnului.

Într-un studiu din 2018, cercetătorii au încercat să stabilească dacă structura creierului unei persoane influențează capacitatea de a-și aminti visele. În acest studiu, cercetătorii au examinat asocierile dintre frecvența reamintirii viselor și densitatea materiei albe sau cenușii în regiunile creierului asociate cu visarea, cum ar fi:

  • amigdala
  • hipocampul
  • cortexul prefrontal medial
  • joncțiunea temporoparietală

Densitatea materiei cerebrale în amigdală și hipocamp nu a influențat semnificativ gradul de reamintire a viselor. Cu toate acestea, participanții care au raportat o reamintire mare a viselor au prezentat o densitate mai mare a materiei albe în cortexul prefrontal median.

Un alt studiu a descoperit că persoanele cu o reamintire mare a viselor au prezentat un flux sanguin crescut la nivelul cortexului prefrontal și joncțiunii temporoparietale.

Recomandări pentru a-mi aminti ce visez

Iată câteva recomandări, pentru a îmbunătăți amintirea viselor:

  • Când te trezești, nu te ridica imediat din pat, grăbindu-te să începi ziua. Trezește-te încet și, înainte de a face orice altceva, gândește-te dacă ai visat și la ce ai visat.
  • Trezește-te natural, fără să folosești o alarmă
  • fă-ți un jurnal de somn și notează detaliile viselor. Într-un studiu publicat în The Journal of Creative Behavior, un grup de participanți cărora li s-a cerut în mod special să înregistreze visele într-un jurnal zilnic și-au amintit mai multe vise decât grupul de control căruia i s-a cerut să înregistreze amintiri vii din ziua precedentă.

Surse: