Prediabetul nu doare! Care sunt simptomele și cât de grav poate deveni dacă nu este ținut sub control

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Diabetul este una dintre bolile secolului, care face milioane de victime și reprezintă a opta cauză de mortalitate globală. În prezent peste 500 de milioane de adulți, cu vârste între 20 și 79 de ani trăiesc cu această afecțiune. Se estimează că numărul bolnavilor va depăși 800 de milioane, până în anul 2050. Alimentația dezechilibrată, stresul și sedentarismul sunt principalii piloni ai acestei maladii metabolice. Dacă ai compara diabetul cu un edificiu complex, construit pe obiceiuri nocive, atunci, cu siguranță, prediabetul reprezintă poarta de intrare.

Prediabetul este un avertisment pentru diabetul de tip 2. În prediabet, nivelul zahărului din sânge este ridicat, dar nu suficient pentru a putea fi diagnosticat cu diabet. Totuși, fără schimbări ale stilului de viață, majoritatea cazurilor de prediabet pot evolua către diabet. Din păcate multe persoane nu știu că au această condiție, pentru că prediabetul nu doare și are, în general, simptome discrete, care pot trece neobserbate.

Vestea bună este că prediabetul poate fi stopat prin introducerea unor obiceiuri sănătoase, precum intensificarea activității fizice și ajustarea tiparelor și obiceiurilor alimentare. În articolul de față vom trece în revistă manifestările prediabetului, cauzele și factorii de risc, precum și măsurile urgente care te ajută să inversezi această condiție medicală.

Ce este prediabetul

Prediabetul (sau „hiperglicemia intermediară”) reprezintă o condiție medicală în care parametri glicemici se situează peste normal, dar sub pragurile diabetului.

Nivelurile sănătoase ale glucozei din sânge sunt între 70 și 99 de miligrame pe decilitru (mg/dl). La persoanele cu prediabet, nivelurile glicemice se situează, de obicei, între 100 și 125 mg/dl.

”Prediabetul este, deci, o stare care precede instalarea diabetului. Aproximativ 50% dintre pacienți cu prediabet ajung să dezvolte, în cele din urmă, diabet. Dacă sunt luate măsuri adecvate, este posibil ca valorile glicemiei să revină la normal.”, arată dr. Pârlog-Cristian Ana-Loredana pe medlife.ro

Prediabetul este o stare de risc ridicat pentru diabet, cu o rată de conversie de 5%-10%. Rata de reversie la normoglicemie este similară, ceea ce reprezintă o veste bună pentru persoanele care sunt dispuse să ia măsuri imediate. Prevalența prediabetului este în creștere la nivel mondial și se preconizează că >peste 470 de milioane de persoane vor avea prediabet în 2030.

Conform Asociației Americane de Diabet, pentru persoanele de 45 de ani cu prediabet, riscul de a dezvolta diabet de tip 2 în 10 ani este de 9% până la 14%.

Prediabetul este asociat cu prezența simultană a rezistenței la insulină și a disfuncției celulelor β pancreatice, anomalii care încep înainte ca modificările glicemiei să fie detectabile.

Unele observații clinice arată asocieri ale prediabetului cu forme precoce de nefropatie, boală renală cronică, neuropatie cu fibre mici, retinopatie diabetică și risc crescut de boală cardiovasculară.

Scorurile de risc multifactoriale, trăsăturile metabolice și valorile glicemice pot ajuta la diagnosticarea precoce a prediabetului.

Pentru persoanele prediabetice, modificarea stilului de viață este piatra de temelie a prevenirii diabetului, cu dovezi ale unei reduceri a riscului relativ de 40%-70%.

Cauzele prediabetului

Cauza exactă a prediabetului este necunoscută. Totuși, se cunoaște faptul că există influențe multifactoriale care pot duce la prediabet.

Stilul de viață și factorii genetici sunt principalii responsabili de apariția prediabetului. Prediabetul se dezvoltă atunci când controlul insulinei și al glicemiei din organism devin anormale, condiție cunoscută sub denumirea de rezistență la insulină.

Cum apare rezistența la insulină

Dezvoltarea rezistenței la insulină este un proces complex. Atunci când consumi diferite alimente și acestea sunt digerate, zaharurile conținute intră în fluxul sanguin. Insulina este un hormon produs de pancreas, care ajută la reglarea nivelului de glucoză (zahăr) din sânge. Insulina permite celulelor să utilizeze glucoza ca sursă de energie și previne acumularea acesteia în sânge, ceea ce ar duce la hiperglicemie specifică diabetului.

În mod normal, pancreasul eliberează insulină în sânge atunci când mănânci. Când nivelul glucozei începe să scadă, pancreasul încetinește secreția de insulină în sânge.

La persoanele cu prediabet, acest proces nu funcționează la fel de bine. Drept urmare, în loc să alimenteze celulele, zahărul se acumulează în fluxul sanguin. Acest lucru se poate întâmpla deoarece:

  • Pancreasul nu produce suficientă insulină
  • Celulele devin rezistente la insulină și nu permit pătrunderea unei cantități normale de glucoză în spațiul intracelular

Atunci când celulele corpului nu mai raspund in mod corespunzator la insulină, absorbtia glucozei și transformarea ei în energie sunt erturbate, iar acest fenomen este cunoscut sub numele de rezistența la insulină.

Factori care contribuie la rezistența la insulină

  • Mai mulți factori pot contribui la rezistența la insulină, inclusiv:
  • Genetica. Riscul de prediabet crește la persoanele cu un părinte sau o rudă cu diabet zaharat de tip 2
  • Excesul de grăsime corporală, în special la nivelul abdomenului și în jurul organelor (grăsime viscerală)
  • Dimensiunea taliei. O talie mare poate indica rezistență la insulină. Riscul de rezistență la insulină crește la bărbații cu talie mai mare de 101 cm și la femeile cu talie mai mare de 89 cm.
  • Sedentarismul, lipsa activității fizice
  • Consumul frecvent de alimente procesate, bogate în carbohidrați și grăsimi saturate. În special consumul de carne roșie și carne procesată, precum și consumul de băuturi îndulcite cu zahăr, sunt asociate cu un risc mai mare de prediabet.
  • Anumite medicamente, cum ar fi utilizarea pe termen lung a steroizilor
  • Tulburări hormonale, cum ar fi hipotiroidismul și sindromul Cushing
  • Stresul cronic și lipsa unui somn de calitate. Persoanele cu apnee obstructivă în somn prezintă un risc crescut de rezistență la insulină. Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta apnee obstructivă în somn.
  • Vârsta. Deși diabetul se poate dezvolta la orice vârstă, riscul de prediabet crește după vârsta de 35 de ani
  • Rasa sau etnia. Deși nu este clar de ce, anumite persoane – inclusiv persoanele de culoare, hispanice, amerindieni și americani de origine asiatică – sunt mai predispuse la dezvoltarea prediabetului
  • Diabetul gestațional. Diabetul gestațional crește riscul apariției prediabetului, atât la mamă căt și la copil.
  • Sindromul ovarelor polichistice. Femeile cu această afecțiune prezintă un risc mai mare de prediabet.
  • Fumatul poate crește rezistența la insulină și poate crește riscul de diabet zaharat de tip 2 la persoanele cu prediabet. Fumatul crește, de asemenea, riscul de complicații ale diabetului.

Afecțiuni asociate cu un risc crescut de prediabet

  • Hipertensiunea arterială
  • Niveluri scăzute de colesterol lipoproteinic cu densitate mare (HDL), colesterolul „bun”
  • Niveluri ridicate de trigliceride

Sindromul metabolic

Atunci când anumite afecțiuni apar însoțite de obezitate, acestea sunt asociate cu rezistența la insulină și pot crește riscul de diabet, boli de inimă și accident vascular cerebral. O combinație a acestor afecțiuni este adesea numită sindrom metabolic:

  • Tensiune arterială crescută
  • Niveluri scăzute de HDL
  • Trigliceride ridicate
  • Niveluri ridicate de zahăr din sânge (prediabet sau diabet)
  • Talie mare

Simptomele prediabetului

Majoritatea persoanelor cu prediabet nu prezintă niciun simptom. De aceea sunt importante analizele periodice, cum ar fi un panel metabolic de bază, pentru a vă verifica nivelul zahărului din sânge. Aceasta este singura modalitate de a ști dacă ai prediabet.

În cazuri rare, prediabetul poate avea simptome precum:

  • O nuanță mai întunecată a pielii la subraț, pe spate și pe părțile laterale ale gâtului (acanthosis nigricans)
  • Excrescențe cutanate
  • Modificări oculare care pot duce la retinopatie asociată diabetului

Complicații prediabet

Prediabetul a fost asociat cu leziuni pe termen lung, inclusiv la nivelul inimii, vaselor de sânge și rinichilor, chiar dacă nu evoluat spre diabet de tip 2. Prediabetul este, de asemenea, asociat cu atacuri de cord silențioase.

Principala complicație a prediabetului este evoluția acestuia în diabet de tip 2.

Semnele și simptomele clasice care sugerează trecerea de la prediabet la diabet zaharat de tip 2 includ:

  • Sete crescută
  • Urinare frecventă
  • Senzație de foame crescută
  • Oboseală
  • Vedere încețoșată
  • Amorțeală sau furnicături la nivelul picioarelor sau mâinilor
  • Infecții frecvente
  • Răni cu vindecare lentă
  • Pierdere în greutate neintenționată

Diabetul de tip 2 nediagnosticat sau netratat corespunzător crește riscul apariției mai multor complicații, cum ar fi:

  • Hipertensiune arterială
  • Infarct miocardic și accident vascular cerebral.
  • Probleme oculare (retinopatie asociată diabetului).
  • Probleme renale (nefropatie asociată diabetului).
  • Leziuni nervoase (neuropatie asociată diabetului).
  • Steatoză hepatică
  • Amputări

Deși este posibil să se inverseze prediabetul, de obicei nu este posibil să se inverseze complicațiile diabetului. De aceea, prevenirea și/sau gestionarea adecvată sunt esențiale.

Diagnosticul prediabetului

Așa cum am menționat deja, prediabetul prezintă arareori simptome. De aceea, testele de sânge de rutină sunt principala metodă de diagnostic.

Următoarele teste pot identifica prediabetul:

  • Testul glicemiei à jeun: acesta testează nivelul glucozei în sânge la persoanele care nu au mâncat sau băut nimicc, cu excepția apei, timp de cel puțin opt ore înainte (post alimentar). Panelurile metabolice de bază și panelurile metabolice complete includ un test de glucoză.
  • Testul hemoglobinei glicate A1C: Acest test oferă nivelul mediu al glicemiei în ultimele două până la trei luni.
  • Testul oral de toleranță la glucoză: acest test este mai puțin utilizat decât celelalte, cu excepția sarcinii. Persoana postește peste noapte și apoi consumă un lichid zaharat, iar nivelurile de zahăr din sânge sunt testate periodic în următoarele două ore.

Prediabetul poate fi diagnosticat după următoarele rezultate:

  • Rezultatul testului glicemiei à jeun este de 100 până la 125 mg/dl (normalul este mai mic de 100; în caz de diabet, rezultatul este de 126 sau mai mare).
  • Rezultatul A1C este între 5,7% și 6,4% (valoarea normală este mai mică de 5,7%; valoarea la diabetici este de 6,5% sau mai mare).
  • La testul de toleranță la glucoză: sub 140 mg/dl (7,8 mmol/l) este normal; 140 până la 199 mg/dl (7,8 până la 11,0 mmol/l) este compatibil cu prediabetul; 200 mg/dl (11,1 mmol/l) sau mai mare după două ore sugerează diabet

Tratament prediabet

Prediabetul poate fi vindecat, iar pacienții pot reveni, de regulă, la normoglicemie (metabolismul normal al glucozei), dacă iau anumite măsuri esențiale.

Deși unele medicamente pot întârzia apariția diabetului, modificările stilului de viață joacă cel mai important rol în inversarea prediabetului și prevenirea diabetului. Pierderea semnificativă în greutate și creșterea nivelului exercițiilor fizice pot îmbunătăți substanțial toleranța la glucoză și pot preveni progresia de la prediabet la diabetul de tip 2. Un studiu al Programului de Prevenire a Diabetului a constatat o reducere cu 16% a riscului de diabet pentru fiecare kilogram pierdut în greutate.

Obiectivul principal în ceea ce privește alimentația este reducerea greutății cu 7% printr-o dietă săracă în grăsimi și efectuarea a 150 de minute de exerciții fizice pe săptămână.

Ghidurile American Diabetes Association recomandă o pierdere modestă în greutate (5-10% din greutatea corporală), exerciții fizice de intensitate moderată (30 de minute zilnic) și renunțarea la fumat

Motivele principale pentru tratarea prediabetului includ:

  • prevenirea progresiei spre diabet
  • atenuarea unora dintre potențialele consecințe ale progresiei spre diabet
  • prevenirea potențialelor consecințe ale prediabetului în sine

Majoritatea studiilor din acest domeniu de cercetare s-au concentrat pe incidența diabetului în rândul persoanelor prediabetice și susțin conceptul că schimbarea stilului de viață ar trebui să fie piatra de temelie a prevenirii diabetului.

Cum pot inversa prediabetul

Cea mai bună modalitate de a trata – și potențial de a inversa – prediabetul este prin schimbări sănătoase ale stilului de viață. Consumul constant de alimente nutritive și exercițiile fizice regulate pot ajuta la readucerea glicemiei la niveluri sănătoase și la prevenirea sau întârzierea diabetului de tip 2.

Chiar și schimbările mici pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Acestea includ:

Pierdere în greutate

Un studiu a arătat că pierderea a 7% din kilogramele în plus poate reduce apariția diabetului de tip 2 cu 58%.

Activitate regulată

Activitatea fizică regulată, de intensitate moderată ajută la creșterea utilizării glucozei și la îmbunătățirea sensibilității musculare la insulină. O singură sesiune de exerciții de intensitate moderată poate crește absorbția glucozei din sânge și în mușchi cu cel puțin 40%. Acest lucru ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge. Încercați să faceți 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, pentru un total de 150 de minute pe săptămână. Încercați mersul pe jos sau o altă activitate care vă place.

Schimbări în alimentație

Eliminarea zaharurilor adăugate, înlocuirea carbohidraților simpli cu carbohidrați complecși și consumul mai multor legume pot ajuta la revenirea glicemiei la niveluri sănătoase. Poți colabora cu un nutriționist sau dietetician pentru a planifica modele alimentare sănătoase pe care să le respecți pe termen lung, cum ar fi dieta mediteraneană.

Modalități de a reduce sau gestiona stresul

Stresul este un factor major care poate accelera transformarea prediabetului în diabet de tip 2. Tocmai de aceea tehnicile de gestionare a stresului sunt foarte importante. Poți folosi tehnici de respirație și relaxare, meditație și mindfulness și chiar terapie cognitiv comportamentală pentru a reduce nivelul de stres perceput în viața ta.

Obține un diagnostic și/sau tratează orice tulburări de somn

În special apneea în somn este asociată cu un risc crescut de diabet și probleme cardiovasculare. Dacă ai apnee obstructivă în somn, respirația se poate opri de zeci de ori pe parcursul nopții, producând microtreziri care afectează dramatic calitatea somnului. Pe lângă starea de oboseală și somnolență de a doua zi, apneea în somn poate afecta sănătatea pe termen lung, de aceea este important să fie diagnosticată și tratată. Standardul de aur în tratamentul apneei în somn este terapia CPAP. De exemplu, poți folosi aparatele CPAP fixe și portabile de la Linde precum Prisma Soft, Dream Station Go sau AirMini Travel CPAP

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat este foarte importantă pentru prevenirea multor probleme de sănătate, inclusiv a prediabetului. Fumatul poate afecta controlul glicemiei, ducând la dezechilibre glicemice și crescând riscul de apariție a prediabetului, dar și de conversie în diabet. Mai mult decât atât, fumatul poate determina complicații ale diabetului, fiind un factor major de risc pentru problemele metabolice și cele cardiovasculare.

Tratarea altor probleme de sănătate

Gestionarea afecțiunilor conexe, cum ar fi colesterolul ridicat și hipertensiunea arterială este o necesitate în cazul persoanelor cu prediabet, pentru că acestea pot fi factori agravanți în ceea ce privește evoluția prediabetului spre diabet.

Dieta pentru prediabetici

Una dintre cele mai importante schimbări de stil de viață pentru inversarea prediabetului este adoptarea unei diete sănătoase, cu eliminarea alimentelor procesate, a celor care conțin carbohidrați simpli și înlocuirea cu o alimentație bazată pe fructe și legume.

”Regimul în prediabet este practic același recomandat persoanelor cu diabet. De multe ori, respectarea lui poate duce la „vindecarea” prediabetului și revenirea glicemiei la valori normale. Se vor evita dulciurile și sucurile și vor fi reduse alimentele care conțin multe glucide: pâine și derivate (conțin 50% glucide), orez, cartofi (20% glucide), fructe (10% glucide).”, specifică dr. Pârlog-Cristian.

Dieta mediteraneană poate fi utilă în prediabet, Aceasta pune accent pe alimentele pe bază de plante și grăsimile sănătoase. Alimentele consumate frecvent în dieta mediteraneană cuprind:

  • Multe legume, fructe, fasole, linte și nuci
  • Cereale integrale, cum ar fi pâinea integrală și orezul brun
  • Ulei de măsline extravirgin din belșug, ca sursă de grăsimi sănătoase
  • Pește bogat în acizi grași omega-3
  • O cantitate moderată de brânză și iaurt natural
  • Puțină carne roșie sau deloc, alegând carne de pasăre, pește sau fasole în loc de aceasta
  • Eliminarea dulciurilor înalt procesate și băuturilor îndulcite
  • O cantitate moderată de vin în timpul meselor

Medicație utilă în prediabet

În unele cazuri, medicul poate recomanda administrarea anumitor medicamente orale pentru prediabet. Acest lucru este mai probabil dacă schimbările stilului de viață nu au contribuit la îmbunătățirea nivelului de zahăr din sânge și/sau există mai mulți factori de risc pentru diabetul de tip 2.

Cele mai frecvente medicamente prescrise pentru prediabet sunt metforminul și acarboza.

Metforminul

Utilizat timp de decenii pentru tratarea diabetului, are efecte benefice asupra indicelui de masă corporală și a nivelului lipidelor și s-a dovedit a fi sigură pe baza dovezilor din studiile clinice. Metforminul reduce glicemia à jeun în principal prin efectul său asupra producției de glucoză hepatică. Conform dovezilor din studiile clinice efectuate la persoanele cu IGT, metforminul reduce riscul de diabet de tip 2 cu 45%.

Acarboza 

Acesta este un medicament antidiabetic din clasa inhibitorilor de alfa-glucozidază, utilizat, de regulă, în tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Acarboza face parte dintre inhibitorii de α-glucozidază reduc rata de digestie a polizaharidelor din intestinul subțire proximal. Aceștia reduc în principal glicemia postprandială fără a provoca hipoglicemie.
Acarboza s-a dovedit eficientă în întârzierea sau prevenirea progresiei prediabetului către diabetul zaharat de tip 2. Eficacitatea, siguranța și tolerabilitatea inhibitorului de α-glucozidază acarboză au fost bine stabilite într-o gamă largă de populații de pacienți, atât în studii clinice, cât și în studii comunitare. În plus, s-a demonstrat că acarboza reduce complicațiile cardiovasculare în diabetul de tip 2 și previne hipertensiunea arterială.

Glitazonele

O serie de glitazone precum troglitazona, rosiglitazona și pioglitazona, acționează prin creșterea sensibilității hepatice și periferice la insulină și prin conservarea secreției de insulină. Riscul de diabet a scăzut cu >70%, iar medicamentul a fost asociat cu o îmbunătățire a tensiunii arteriale diastolice, o îmbunătățire a HDL-colesterolului și o rată redusă de îngroșare carotidiană.

Medicamentul anti-obezitate orlistat

Acesta este un inhibitor al lipazei gastrointestinale. Într-o analiză post-hoc a persoanelor obeze, acest medicament a fost asociat cu o pierdere în greutate mai mare (6,7 vs. 3,8 kg) comparativ cu placebo, cu o conversie semnificativ redusă de la prediabet la diabet (7,6% vs. 3,0%) într-o perioadă de urmărire de 1,5 ani.

Prediabetul se poate vindeca

Mai multe studii au demonstrat reduceri ale riscului de a dezvolta diabet la persoanele prediabetice după intervenții bazate pe stil de viață și medicație. Prediabetul poate, de asemenea, să revină la normoglicemie. Într-un studiu observațional din Anglia, 55%–80% dintre participanții cu hiperglicemie la momentul inițial au revenit la o glicemie à jeun normală, în urma modificărilor de stil de viață, pe o perioadă de urmărire de 10 ani.

Consumul de alimente sănătoase, includerea activității fizice în rutina zilnică și menținerea unei greutăți sănătoase pot ajuta la readucerea nivelului de zahăr din sânge la normal. Aceleași schimbări ale stilului de viață care pot ajuta la prevenirea diabetului de tip 2 la adulți ar putea, de asemenea, să ajute la readucerea nivelului de zahăr din sânge la copii.

Scopul principal al intervențiilor asupra stilului de viață este de a preveni sau întârzia dezvoltarea diabetului de tip 2 și a complicațiilor acestuia, prin vizarea obezității și a inactivității fizice, cei mai importanți doi factori de risc modificabili ai dezvoltării diabetului. Un studiu finlandez de prevenire a diabetului și, un alt studiu foarte mare, din SUA, cu o urmărire la 3 ani, au constatat o reducere a riscului cu 58% după intervențiile care au vizat pierderea în greutate, schimbarea dietei și creșterea activității fizice.Efectul benefic al intervențiilor asupra stilului de viață a fost confirmat și în rândul populațiilor asiatice. Intervențiile de succes asupra stilului de viață par să îmbunătățească sensibilitatea la insulină și funcția celulelor β

Suplimente pentru prediabet

Mai multe suplimente pot ajuta la gestionarea prediabetului prin îmbunătățirea potențială a controlului glicemiei și a sensibilității la insulină. Acestea includ:

Cromul

Deficitul de crom reduce capacitatea organismului de a utiliza carbohidrații pentru energie și crește necesarul de insulină. Aceasta înseamnă că suplimentele de crom pot spori efectele insulinei sau pot susține activitatea celulelor pancreatice care produc insulină.

Scorțișoara

Cercetările sugerează că scorțișoara poate ajuta organismul să răspundă mai bine la insulină, ceea ce, la rândul său, poate duce la scăderea glicemiei și la îmbunătățirea controlului diabetului.

Magneziul

Nivelurile scăzute de magneziu în sânge sunt frecvente la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 și sunt mai frecvente la cei care nu își controlează glicemia. Administrarea de suplimente de magneziu poate ajuta la promovarea producției sănătoase de insulină și a acțiunii insulinei în țesuturile corpului.

Berberina

Berberina nu este o plantă specifică, ci mai degrabă un compus cu gust amar, extras din rădăcinile și tulpinile anumitor plante. O analiză din 2021 a constatat că berberina ar putea ajuta la reducerea glicemiei à jeun, fără riscul de hipoglicemie.

Acidul alfa-lipoic

Acidul alfa-lipoic, sau ALA, este un compus asemănător vitaminelor și un antioxidant puternic, produs în ficat și care se găsește în unele alimente, cum ar fi spanacul, broccoli și carnea roșie. Administrarea suplimentelor de ALA împreună cu tratamentul diabetului zaharat pe bază de rețetă poate ajuta la scăderea glicemiei à jeun și a A1C, deși poate dura câteva luni pentru a simți aceste efecte. De asemenea, poate proteja împotriva daunelor oxidative cauzate de glicemia ridicată.

Vitamina D

Deficitul de vitamina D este considerat un factor de risc semnificativ pentru diabetul de tip 2. Conform studiilor,creșterea aportului de vitamina D poate îmbunătăți funcția celulelor pancreatice care produc insulină și poate crește răspunsul organismul

Probioticele

Afectarea microbiomului intestinal este asociată cu un risc crescut de apariție a mai multor boli, inclusiv diabetul.Suplimentele probiotice, care conțin bacterii benefice, oferă numeroase beneficii pentru sănătate și pot îmbunătăți asimilarea carbohidraților de către organism.

Ginsengul

O recenzie din 2024 a constatat că poate ajuta la scăderea glicemiei postprandiale la persoanele sănătoase și la cele cu diabet zaharat de tip 2.

Aloe Vera

Suplimentele sau sucul preparat din frunzele acestei plante asemănătoare cactusului ar putea ajuta la scăderea glicemiei à jeun la persoanele cu prediabet sau diabet zaharat de tip 2

Pot preveni prediabetul

Strategiile pentru prevenirea prediabetului sunt aceleași ca și pentru inversarea acestuia și prevenirea diabetului de tip 2:

  • Exerciții fizice regulate.
  • Menținerea unei greutăți sănătoase.
  • Consumul de alimente nutritive.
  • Eliminarea fumatului

Din păcate, unele persoane au factori de risc genetici atât de puternici încât nici măcar schimbările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a preveni dezvoltarea prediabetului.

În cazul acestora este necesară monitorizarea constantă a glicemiei, administrarea de medicație conform recomandării medicului și ajustarea stilului de viață pentru a preveni transformarea prediabetului în diabet.

Surse:

  • https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/prediabetul-cauze-simptome-tratament
  • https://diabetesatlas.org/
  • https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21498-prediabetes
  • https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/prediabetes/symptoms-causes/syc-20355278
  • https://www.cdc.gov/diabetes/php/data-research/index.html
  • https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3891203
  • https://en.wikipedia.org/wiki/Prediabetes
  • https://diabetes.org/newsroom/press-releases/american-diabetes-association-releases-standards-care-diabetes-2025
  • https://www.healthline.com/nutrition/blood-sugar-supplements