îndulcitorii artificiali

Riscurile băuturilor ”dietetice”: de ce îndulcitorii artificiali pot crește riscul de diabet

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


În ultimele decenii, odată cu intensificarea preocupărilor legate de obezitate, diabet și bolile cardiovasculare, industria alimentară a căutat soluții pentru a păstra gustul dulce al produselor fără aportul caloric ridicat al zahărului. Astfel, au apărut și s-au răspândit pe scară largă îndulcitorii artificiali – substanțe intens dulci, cu sau fără valoare calorică, utilizate în băuturi răcoritoare, produse „light”, gume de mestecat, suplimente și multe altele.

Percepuți adesea ca o alternativă sigură și chiar benefică la zahăr, îndulcitorii artificiali au fost promovați în special în rândul persoanelor care doresc să slăbească sau să își țină sub control glicemia. Totuși, datele științifice acumulate în ultimii ani ridică tot mai multe semne de întrebare privind impactul lor metabolic și cardiovascular. Mai exact, există tot mai multe dovezi că acești compuși – departe de a fi complet inofensivi – pot avea efecte biologice complexe, uneori contrare intenției pentru care sunt consumați.

Un studiu recent, desfășurat în Australia și publicat în 2024, aduce noi argumente în această direcție, sugerând că un consum zilnic chiar și moderat de băuturi îndulcite artificial ar putea crește semnificativ riscul de apariție a diabetului de tip 2. Acest articol sintetizează rezultatele studiului, le corelează cu alte cercetări relevante și oferă o imagine de ansamblu asupra efectelor îndulcitorilor artificiali asupra sănătății.

Studiul australian: un semnal de alarmă pentru consumul zilnic

Studiul realizat de cercetători de la Universitatea Monash și RMIT a urmărit peste 36.000 de persoane, timp de aproape 14 ani, analizând relația dintre consumul de băuturi îndulcite (atât cu zahăr, cât și cu îndulcitori artificiali) și riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Concluziile sunt cel puțin surprinzătoare: consumul zilnic a doar unei băuturi cu îndulcitori artificiali este asociat cu o creștere de 38% a riscului de diabet, comparativ cu cei care nu consumă deloc astfel de băuturi.

În comparație, consumul zilnic al unei băuturi cu zahăr era asociat cu un risc crescut de 23%. Ce înseamnă asta? În mod contraintuitiv, băuturile „diet” – promovate ca alternative mai sănătoase – par să aibă un impact chiar mai nefavorabil asupra metabolismului decât cele zaharoase.

Autorii studiului subliniază că, spre deosebire de băuturile cu zahăr, riscul crescut asociat cu îndulcitorii artificiali s-a menținut chiar și după ajustarea pentru indicele de masă corporală (IMC) și circumferința taliei. Acest detaliu este esențial: sugerează că efectul negativ nu este explicabil doar prin creșterea în greutate, ci implică mecanisme metabolice mai subtile.

“Îndulcitorii artificiali sunt adesea recomandați persoanelor cu risc de diabet, însă rezultatele noastre sugerează că ei pot avea propriile efecte adverse asupra sănătății,” afirmă profesorul Barbora de Courten, autor principal al studiului.

Ipoteze biologice: cum ar putea îndulcitorii artificiali să perturbe metabolismul

Deși îndulcitorii artificiali nu conțin calorii (sau conțin foarte puține), aceștia pot modifica modul în care organismul procesează glucoza și reglează apetitul. Unii cercetători suspectează că acești compuși afectează microbiomul intestinal, producând disbioze care, la rândul lor, pot contribui la rezistența la insulină.

Studii anterioare au arătat că expunerea la sucraloză sau zaharină poate induce intoleranță la glucoză în doar câteva zile, prin modificarea compoziției bacteriilor intestinale. Alte ipoteze vizează răspunsurile neuroendocrine: gustul intens de „dulce” fără aport caloric real poate crea o disociere între așteptările corpului și răspunsul fiziologic, perturbând secreția de insulină și reglarea apetitului.

Eritritolul – un caz aparte, cu efecte cardiovasculare îngrijorătoare

Un alt îndulcitor artificial frecvent utilizat este eritritolul, prezent în multe produse „fără zahăr” sau „cu conținut redus de calorii”. Un studiu recent publicat de Cleveland Clinic sugerează că eritritolul ar putea crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și, implicit, riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Aceste efecte par să fie legate de creșterea activității trombocitare și de reducerea producției de oxid nitric – moleculă esențială pentru sănătatea vaselor de sânge.

În experimente de laborator, expunerea vaselor cerebrale la doze moderate de eritritol a dus la un stres oxidativ accentuat, un marker al inflamației vasculare și al disfuncției endoteliale.

Alte riscuri posibile: apetit crescut, mortalitate cardiovasculară, incertitudini reglementare

Un alt studiu a arătat că sucraloza (un alt îndulcitor artificial) poate activa regiuni cerebrale implicate în reglarea apetitului, stimulând astfel senzația de foame. În mod ironic, acest efect poate sabota eforturile de slăbire ale persoanelor care înlocuiesc zahărul cu îndulcitori în speranța reducerii caloriilor.

Mai îngrijorător, unele meta-analize recente sugerează că un consum frecvent de băuturi îndulcite artificial este asociat cu o creștere a mortalității generale cu 12%, și a mortalității cardiovasculare cu până la 23%.

În privința reglementărilor, autoritățile precum FDA sau EFSA consideră majoritatea îndulcitorilor artificiali drept „siguri” în limitele dozelor zilnice admise. Totuși, în 2023, Agenția Internațională pentru Cercetare asupra Cancerului (IARC) a clasificat aspartamul drept „posibil carcinogen” (grupa 2B), ceea ce a stârnit un val de reanalize și discuții internaționale.

Departe de a fi simple „calorii zero”, îndulcitorii artificiali sunt substanțe biologic active, cu potențial de a influența în mod negativ metabolismul, sănătatea cardiovasculară și chiar longevitatea. Studiile recente atrag atenția asupra riscurilor asociate unui consum regulat, chiar și moderat, al acestor compuși.

Deși în contextul unei alimentații echilibrate și ocazionale, îndulcitorii pot fi o soluție temporară, nu ar trebui considerați un „bilet gratuit” către sănătate. Moderația, varietatea alimentară și transparența în etichetare sunt esențiale pentru a face alegeri informate.

Surse: