Suferi de paralizie în somn? Află dacă este periculoasă și cum o tratezi
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Te-ai trezit vreodată în miez de noapte, cu senzația că ai pierdut complet controlul asupra corpului tău, că trebuie să faci un efort supraomenesc pentru a te mișca, altfel s-ar putea întâmpla ceva rău cu tine? Dacă da, este posibil să fi experimentat un episod de paralizie în somn. Acesta este un tip de afecțiune care se manifestă prin incapacitatea temporară de a-ți controla mușchii și de a vorbi, deși mintea ta este trează.
În mod normal, stările de somn și de veghe sunt clar definite și distincte. Totuși, condiții precum paralizia în somn pot estompa granițele dintre ele. Persoanele cu paralizie în somn sunt conștiente în timpul episoadelor, care implică frecvent halucinații tulburătoare și dificultăți de respirație.
Deși multe aspecte despre paralizia în somn sunt încă necunoscute, este important să afli care sunt cauzele ei, ce simptome are, cât de periculoasă este și cum poate fi prevenită sau tratată. Episoadele de paralizie în somn pot fi foarte intense. Pot provoca teamă și afecta somnul, dar în marea lor majoritate nu implică riscuri suplimentare. Totuși, în anumite cazuri, paralizia nocturnă poate determina anxietate foarte mare legată de somn, gânduri negative și evitarea adormirii. Drept consecință pot apărea oboseală și somnolență în ziua următoare. Cunoscând factorii implicați și cum poate fi prevenită, persoanele care suferă de paralizie în somn pot diminua efectele ei negative și se pot bucura de odihna binemeritată.
Ce este paralizia în somn
Paralizia în somn este considerată o parasomnie,o patologie a somnului manifestată prin comportamente anormale ce se suprapun anumitor faze ale somnului. Alte parasomnii sunt somnambulismul, pavorul nocturn, coșmarurile, trezirile confuze, etc.
Paralizia în timpul somnului este o afecțiune marcată de o scurtă pierdere a controlului muscular, cunoscută sub numele de atonie, care se întâmplă imediat după adormire sau înainte de trezire. Pe lângă atonie, persoanele cu paralizie în somn pot avea halucinații, senzație de sufocare, teamă.
”Pe durata episodului paralitic persoana este în totalitate conștientă, dar este incapabilă de a se mișca sau de a vorbi ceea ce îi poate provoca o puternică stare de neplăcere și anxietate.”, precizează dr.Oancea Mădălina Elena, medic neurolog, pe sfatulmedicului.ro
Paralizia nocturnă este legată de etapa de mișcare rapidă a ochilor (REM) a ciclului de somn, de aceea este considerată o parasomnie REM.
Somnul REM standard este cel în care apar vise intense, iar atonia musculară din timpul acestei etape de somn previne punerea în practică a acestor vise. Atât visele, cât și starea de atonie încetează la trezire, astfel încât persoana care se trezește nu devine niciodată conștientă de această incapacitate de a se mișca.
Drept urmare, cercetătorii cred că paralizia în somn implică o stare mixtă de conștiință, care îmbină atât starea de veghe, cât și somnul REM.
Deși persoana este conștientă, în condiția de paralizie în somn atonia și imaginile mentale specifice somnului REM persistă încă o perioadă, până când individul reușește să iasă din această stare.
Tipuri de paralizie în somn
Experții medicali grupează de obicei cazurile de paralizie în somn în două categorii:
- paralizia de somn izolată: sunt episoade unice de paralizie în somn, care nu sunt legate de un diagnostic de bază precum narcolepsia, o tulburare neurologică care împiedică creierul să controleze în mod corespunzător starea de veghe, ceea ce duce adesea la paralizia somnului.
- paralizia de somn recurentă: această afecțiune implică mai multe episoade de paralizie în timpul somnului și poate fi asociata cu narcolepsia.
În multe cazuri, aceste două tipuri de paralizie în somn sunt combinate, sub forma unei afecțiuni numite paralizie recurentă a somnului izolat, care implică cazuri periodice de paralizie în somn la persoane care nu sunt diagnosticate cu narcolepsie.
Cauze paralizie în somn
Cauza exactă a paraliziei în somn nu este cunoscută. Studiile au analizat posibili factori care cresc riscul de paralizie a somnului și au arătat care sunt cei implicați în apariția paraliziei în somn.
Cercetătorii cred că paralizia în somn este cauzată de un ciclu perturbat al somnului cu mișcare rapidă a ochilor (REM), deoarece se întâmplă mai ales pe măsură ce oamenii intră sau ies din somn REM.
”În timpul somnului, apare o inhibare temporară a activității musculare menită să prevină mișcările involuntare și potențialele accidente. Această suprimare implică neurotransmițători care blochează semnalele nervoase de la nivelul creierului către mușchi.”, arată dr. Oancea.
La persoanele cu paralizie în somn, inhibarea activității musculare se menține pentru o scurtă vreme și în stare de trezie.
Studiile polisomnografice au descoperit că persoanele care suferă de paralizie în somn au latențe de somn REM mai scurte decât în mod normal, împreună cu cicluri de somn NREM și REM scurtate și fragmentarea somnului REM. Studiile susțin că perturbarea tiparelor obișnuite de somn poate precipita un episod de paralizie în somn.
Factorii care pot favoriza apariția unui episod de apnee în somn includ:
Tulburările de somn
Tulburările de somn și alte probleme de somn prezintă una dintre cele mai puternice corelații cu paralizia de somn izolată. Rate mai mari de paralizie în somn (până la 38% în cazul unui studiu) sunt raportate de persoanele cu apnee obstructivă în somn, o tulburare de somn marcată de întreruperea repetată a respirației.
De asemenea, s-a descoperit că paralizia de somn este mai frecventă la persoanele cu insomnie cronică, dereglarea ritmului circadian și crampe nocturne la picioare.
Narcolepsia
Paralizia de somn care continuă o perioadă mai mare de timp poate fi legată de narcolepsie. Narcolepsia poate altera funcția neurotransmițătorilor din creier, provocând complicații în timpul somnului REM, inclusiv paralizia în somn.
În timp ce aproximativ 20% din populația generală se confruntă cu crize izolate de paralizie în somn, astfel de episoade sunt, în general, mai frecvente la cei cu narcolepsie. Persoanele care au episoade repertate de paralizie în somn, precum și alte simptome ca adormire pe neașteptate, fără avertisment, în momente nepotrivite, somnolență excesivă în timpul zilei sau slăbiciune musculară ar trebui să discute cu un medic somnolog despre un posibil diagnostic de narcolepsie. .
Tulburări de sănătate mintală
Anumite probleme de sănătate mintală pot favoriza apariția paraliziei somnului. Persoanele cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și cele expuse la abuz și suferință fizică/emoțională pot prezenta episoade de paralizie nocturnă, la fel ca cei cu tulburare bipolar și tulburări de anxietate, inclusiv tulburare de panică.
Sistarea consumului de alcool sau a antidepresivelor poate duce la rebound REM, asociat în anumite cazuri cu paralizia somnului.
Studiile au demonstrat un risc mai mare al afecțiunii la persoanele cu antecedente familiale de paralizie în somn, dar nu a fost identificată nicio bază genetică specifică.
Anumite modele de vis
Unele studii au arătat că oamenii care prezintă imaginație bogată și disociere, de exemplu cei care pot visa cu ochii deschiși, au un risc mai mare de paralizie în somn. Poate exista, de asemenea, o legătură între paralizia somnului și coșmarurile vii sau visele lucide. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a investiga aceste corelații și pentru a înțelege mai bine numeroasele cauze potențiale ale paraliziei în somn.
Cât de des apare paralizia în timpul somnului
Cercetătorii susțin că aproximativ 20% dintre oameni experimentează paralizia de somn la un moment dat în viață, dar sunt puține studii care să demonstreze cât de des se repetă episoadele.
Paralizia de somn poate apărea la orice vârstă, dar primele simptome apar adesea în copilărie, adolescență sau la adulții tineri. Dacă au început în anii adolescenței, episoadele de paralizie în somn pot apărea mai frecvent la vârsta de 20 și 30 de ani.
Cât durează episoadele de paralizie în somn
Episoadele pot dura de la câteva secunde la 20 de minute, iar durata medie este de aproximativ șase minute. În cele mai multe cazuri, episoadele se termină de la sine, dar ocazional sunt întrerupte de atingerea sau vocea altei persoane sau de un efort intens al persoanei de a se mișca care domină atonia.
Cum se resimte paralizia de somn
Simptomul definitoriu al paraliziei de somn este atonia sau incapacitatea de a mișca corpul sau de a vorbi. Oamenii raportează, de asemenea, alte simptome precum:
- dificultăți de respirație
- presiune în piept
- emoții supărătoare, cum ar fi panica sau neputința
Multe persoane se simt excesiv de somnoroase sau obosite în ziua următoare, după ce au experimentat paralizia de somn.
Paralizie în somn halucinații
Se estimează că 75% dintre episoadele de paralizie în somn implică, de asemenea, halucinații, care sunt diferite de visele tipice. Acestea pot apărea ca halucinații hipnagogice la adormire sau ca halucinații hipnopompice la trezire.
Halucinațiile hipnagogice
Cunoscute și sub numele de vise de veghe, halucinațiile hipnagogice apar pe măsură ce adormi. Aproximativ 37% dintre persoane pot avea astfel de halucinații. Adesea, aceste halucinații includ scene întregi, fețe, forme sau modele caleidoscopice. Sunetele sau senzațiile fizice precum căderea sunt mai puțin obișnuite. Halucinațiile hipnagogice nu includ povești și conversații, precum visele.
Halucinații hipnopompice
Aceste halucinații apar pe măsură ce persoana se trezește. La fel ca halucinațiile hipnagogice, ele sunt cel mai adesea percepții vizuale, dar implică uneori sunete sau senzații fizice. Se estimează că 12% dintre oameni au halucinații hipnopompice.
În funcție de conținutul lor, halucinațiile din timpul paraliziei de somn se împart în trei categorii:
- Halucinații legate de prezența unor intruși: aceste halucinații implică percepția unei persoane periculoase sau a unei prezențe în cameră.
- Halucinații cu presiune în piept: Denumite și halucinații incubice, aceste episoade pot fi însoțite de senzația de sufocare sau senzația că cineva stă pe pieptul tău. Acestea apar frecvent în tandem cu halucinațiile intruse.
- Halucinații vestibular-motorii: aceste halucinații pot include senzații de mișcare, cum ar fi zborul sau senzații în afara corpului.
Paralizie în somn la copii
Tulburările de somn sunt mult mai frecvente la copii decât la adulți. Se crede că aproximativ 30% dintre copii suferă de o tulburare de somn la un moment dat, în timpul copilăriei. Cu toate acestea, se crede că paralizia în somn este mai rară la copii decât la adulți. Paralizia de somn poate apărea la copiii de orice vârstă, dar este mai frecvent raportată la preadolescenți și adolescenți.
Lipsa somnului și tulburările de somn pot provoca o varietate de consecințe negative în viața copilului. În cazuri mai moderate, tulburările de somn pot provoca probleme de comportament, în cazuri mai severe, tulburarea de somn a copilului ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării și sistemului metabolic
Paralizia de somn este un fenomen relativ comun care afectează oameni de toate vârstele, inclusiv copiii. Poate fi o experiență supărătoare pentru copii și părinții lor, provocând frică și confuzie. Paralizia în somn este un fenomen pe termen scurt care apare între stările de adormire și trezire. În timpul paraliziei de somn, copiii vor simți că sunt treji, dar nu își vor putea mișca corpul. Paralizia de somn poate fi supărătoare din punct de vedere emoțional pentru copii și poate pune stres asupra creierului și corpului.
Episoadele de paralizie nocturnă la copii pot dura de la 30 de secunde până la câteva minute. Uneori sunt însoțite de sentimente de sufocare sau dificultăți de respirație, precum și de halucinații.
Cauzele paraliziei de somn la copii
Principalele cauze care favorizează paralizia nocturnă la copii includ:
1. Privarea de somn: programele de somn neregulate, durata insuficientă și calitatea slabă a somnului pot crește probabilitatea de a experimenta episoade de paralizie în somn.
2. Tulburări de somn: afecțiuni precum narcolepsia, insomnia și apneea în somn au fost asociate cu un risc mai mare de paralizie în somn atât la copii, cât și la adulți.
3. Stres și anxietate: Copiii care suferă de niveluri ridicate de stres, anxietate sau traume pot fi mai predispuși la paralizie de somn.
4. Istoricul familial: Există dovezi care sugerează că paralizia în somn poate avea o componentă genetică, astfel încât copiii cu antecedente familiale de paralizie în somn pot avea un risc mai mare să o experimenteze.
Cum ajuți copilul cu paralizie în somn
1. Explică-i copilului ce este paralizia în somn și asigură-l că este o experiență inofensivă și temporară. Încurajează comunicarea deschisă cu privire la sentimentele și experiențele copilului, permițându-i să-și exprime orice temeri sau îngrijorări.
2. Asigură un program regulat de somn pentru copil, cu ore suficiente de odihnă în fiecare noapte. O rutină structurată poate promova modele de somn sănătoase și poate reduce probabilitatea tulburărilor de somn.
3. Creează un mediu de somn liniștitor în dormitorul copilului, un spațiu calm și reconfortant, lipsit de distrageri care pot contribui la anxietate sau tulburări de somn. Folosește iluminare slabă, lenjerie de pat confortabilă și ritualuri relaxante de culcare pentru a-l ajuta să se simtă în siguranță și în largul lui.
4. Încurajează tehnicile de reducere a stresului; învață copilul tehnici de relaxare, cum ar fi exerciții de respirație profundă, vizualizare sau întindere blândă înainte de culcare. Aceste practici pot ajuta la reducerea anxietății și la promovarea unui sentiment de calm.
5. Promovează igiena sănătoasă a somnului, limitând expunerea la ecrane, aproape de ora de culcare, deoarece lumina albastră emisă de dispozitivele electronice poate interfera cu somnul.
6. În cele mai multe cazuri, paralizia de somn este o afecțiune benignă care nu necesită intervenție medicală. Cu toate acestea, dacă episoadele de paralizie în somn ale copilului devin frecvente, extrem de supărătoare sau afectează semnificativ funcționarea zilnică a acestuia, este recomandabil să consultați un profesionist din domeniul sănătății sau un specialist în somn pediatric.
Cum este diagnosticată paralizia de somn
Medicul confirmă sau exclude paralizia somnului după un examen fizic și o evaluare a somnului. Evaluarea vizează:
- Simptomele pacientului, de exemplu cât de des experimentează paralizie în somn, cum se simte și când a început.
- Durata și calitatea somnului, somnolența în timpul zilei
- Istoricul medical, inclusiv medicamentele administrate, precum și istoricul de consum de alcool și fumat.
- Sănătatea mintală (dacă există condiții precum stres intens, anxietate, depresie sau altă tulburare de sănătate mintală subiacentă).
- Istoricul familial (dacă vreun membru biologic al familiei suferă de paralizie în somn).
Medicul poate recomanda anumite teste, dacă suspectează o tulburare de somn care cauzează paralizia somnului, cum ar fi narcolepsia. De exemplu, poate recomanda:
- Un studiu de somn peste noapte (polisomnogramă): testul monitorizează respirația, bătăile inimii și activitatea creierului în timpul somnului și poate permite detectarea unui episod de paralizie în somn sau a unor probleme precum apneea în somn.
- Test de latență a somnului multiplu: acest test măsoară cât de repede adormi și ce fel de somn experimentezi în timpul unui somn scurt. Testul ajută la descoperirea unor probleme precum narcolepsia.
Paralizia în somn tratament
În general, dovezile științifice despre cel mai eficient tratament pentru paralizia în somn sunt limitate. Multe persoane nu știu că afecțiunea este relativ comună și tind să nu vorbească despre aceste episoade. Ca rezultat, recunoașterea și normalizarea simptomelor lor de către un medic poate fi de ajutor.
Deoarece paralizia în somn este adesea conectată cu problemele generale de somn, îmbunătățirea igienei somnului este un obiectiv important în prevenirea afecțiunii. Un prim pas în tratarea paraliziei somnului este discutarea cu un medic, pentru a identifica și aborda problemele de bază, care pot contribui la frecvența sau severitatea episoadelor.
Îmbunătățirea igienei somnului este frecvent încorporată în terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, un tip de terapie care funcționează prin reformularea gândurilor și emoțiilor negative care diminuează somnul. O formă specifică de terapie cognitiv-comportamentală a fost dezvoltată pentru paralizia somnului.
Uneori, poate fi recomandat și un tratament medicamentos care poate include:
- medicamente care previn ajungerea la stadiul de somn REM
- medicație pentru tratarea unor tulburări mentale subiacente (de exemplu antidepresive) sau tratamente pentru anumite condiții, precum apneea de somn.
Tratamentele medicamentoase care pot ajuta la gestionarea paraliziei de somn asociate narcolepsiei includ:
- antidepresive triciclice
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
- Xyrem (oxibat de sodiu)
Prevenirea paraliziei în somn
Există o serie de tehnici de igienă a somnului care pot contribui la o calitate mai bună a somnului și la odihnă nocturnă mai consistentă. Acestea pot fi utile și pentru prevenirea paraliziei în somn.
1. Stabilește o rutină: urmează același program pentru a merge la culcare și a te trezi în fiecare zi, inclusiv în weekend. O rutină liniştitoare înainte de culcare te poate ajuta să te simți confortabil şi relaxat.
2.Optimizează spațiul de somn: echipează patul cu cea mai bună saltea și pernă, diminuează lumina și zgomotul.
3.Limitează consumul de substanțe, încearcă să reduci consumul de alcool și cofeină, mai ales seara.
4.Nu folosi dispozitivele electronice, inclusiv smartphone-urile, cu cel puțin o oră înainte de culcare.
Cum poți ieși din starea de paralizie în somn
Nu există modalități dovedite de a opri paralizia de somn atunci când se întâmplă, dar anumite tehnici pot ajuta oamenii să iasă din starea respectivă. Unele persoane consideră că este util să se concentreze pe mișcarea unei părți a corpului la un moment dat, cum ar fi un deget de la mână sau de la picior.
Anumiți pași pot fi de ajutor pentru a depăși mai ușor episodul de paralizie de somn. Amintindu-ți că experiența este temporară, concentrându-te pe un obiect sau pe o amintire pozitivă și relaxându-ți mușchii, s-ar putea să poți preveni episoadele și să ai halucinații mai puțin tulburătoare.
Paralizia în somn este periculoasă?
Pentru majoritatea oamenilor, paralizia de somn nu este considerată periculoasă. Deși poate provoca stres emoțional, este clasificată ca o afecțiune benignă și, de obicei, nu apare atât de frecvent pentru a provoca efecte semnificative asupra sănătății.
Cu toate acestea, se estimează că circa 10% dintre oameni au episoade mai dese, deranjante și pot experimenta stări tulburătoare legate de paralizia în somn. Aceste persoane pot dezvolta gânduri negative despre mersul la culcare, reducând timpul alocat somnului sau experimentând anxietate în jurul orei de culcare, ceea ce îngreunează un somn odihnitor. Privarea de somn rezultată poate duce la somnolență excesivă în timpul zilei și la numeroase alte consecințe pentru sănătatea generală a unei persoane.
Surse:
- https://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/paralizie-in-somn_15153
- https://www.doc.ro/sanatate/ce-provoaca-paralizia-in-timpul-somnului
- https://www.sleepfoundation.org/parasomnias/sleep-paralysis
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21974-sleep-paralysis
- https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-paralysis
- https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/sleep-paralysis-causes-symptoms-and-treatments
- https://www.healthdirect.gov.au/sleep-paralysis
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/295039#causes
- https://www.emeraldsleep.com/common-sleep-disorders/pediatric-sleep-disorders.html
- https://www.childrensmn.org/educationmaterials/childrensmn/article/17464/sleep-paralysis-/
- https://en.wikipedia.org/wiki/Sleep_paralysis