lipsa de somn și demență

Te culci târziu sau ai somnul întrerupt? Ai șanse mari ca la bătrânețe să faci demență

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Deși neglijat adesea în iureșul vieții contemporane, somnul este un proces vital, fără de care mintea nu poate funcționa la întregul ei potențial. Este un proces activ, în care creierul ”face curățenie”, învață și se repară. În timpul somnului profund, creierul elimină toxinele acumulate în timpul zilei printr-un sistem special numit sistemul glinfatic. Gândește-l ca pe un serviciu de salubritate neuronală. Fără el, balastul metabolic – inclusiv beta-amiloidul, o proteină asociată cu maladia Alzheimer – poate rămâne blocat printre neuroni, afectând funcționarea lor.

De asemenea, în timpul somnului se consolidează memoria, se regenerează sinapsele și se întăresc legăturile dintre neuroni. Somnul este principalul proces în care creierul optimizează funcțiile cognitive.

Dacă pierzi nopțile sau somnul tău este fragmentat, întregul proces de curățare și optimizare este afectate. Pe termen lung, lipsa de somn te face să te simți obosit și irascibil, îți afectează capacitatea de concentrare, memoria și sănătatea mintală în general.

Tot mai multe studii arată o legătură strânsă între lipsa de somn și demență. Somnul de proastă calitate nu este doar un inconvenient trecător, ci un factor de risc real pentru boli neurodegenerative. Unul dintre cele mai recente studii vine cu date îngrijorătoare despre cât de rapid se pot schimba tiparele de somn la vârstnici și ce consecințe au aceste schimbări asupra creierului. Descoperă în continuare legătura dintre lipsa de somn și demență, demonstrată de dovezi științifice.

Cercetări despre legătura dintre lipsa de somn și demență

Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, au monitorizat 733 de femei cu o vârstă medie de 82,5 ani, fără semne de deteriorare cognitivă la începutul studiului. Pe parcursul a cinci ani, participantele au purtat dispozitive la încheietura mâinii pentru a le monitoriza activitatea somnului și a ritmului circadian.

Rezultatele au fost revelatoare: femeile care au început să aibă o somnolență crescută în timpul zilei, au avut un risc dublu de a dezvolta demență față de cele ale căror tipare de somn au rămas stabile. Studiul a demonstrat că legătura dintre lipsa de somn și demență este reală și semnificativă.

„Am observat că somnul, somnolența și ritmurile circadiene se pot schimba dramatic în doar cinci ani pentru femeile în vârstă de 80 de ani. Acest lucru evidențiază necesitatea unor studii viitoare care să analizeze toate aspectele tiparelor zilnice de somn pentru a înțelege mai bine cum schimbările în aceste tipare de-a lungul timpului pot fi legate de riscul de demență.”, a declarat Dr. Yue Leng, autorul principal al studiului.

Alte cercetări confirmă aceste rezultate

Un studiu de amploare din Marea Britanie – Million Women Study – a analizat datele a peste 800.000 de femei și a descoperit că durata prea scurtă a somnului este asociată cu un risc crescut de demență. Deși nu s-a observat o legătură clară între somnul prelungit și demență pe termen lung, este evident că dezechilibrul în orice direcție nu este benefic pentru creier.

”Persoanele în vârstă de peste 50 de ani care dorm 5 ore sau mai puţin pe noapte au un risc mai ridicat de a dezvolta numeroase afecţiuni cronice pe măsură ce înaintează în vârstă, în comparaţie cu cele care obişnuiesc să doarmă mai mult.”, subliniază dr. Monica Dugăeșescu pe raportuldegarda.ro, menționând că printre afecțiuni se numără boli neurodegenerative ca maladia Alzheimer sau Parkinson.

În plus, o altă cercetare arată că pierderea somnului profund – sau „slow-wave sleep” – este asociată cu un risc mai mare de Alzheimer. O scădere de doar 1% pe an a acestei faze a somnului poate crește riscul de demență cu 27%.

E important de subliniat: studiul nu spune că somnul în timpul zilei provoacă demență, ci că o creștere a somnolenței diurne poate fi un semn timpuriu al unui proces de degradare cognitivă. Cu alte cuvinte, corpul ar putea sesiza timpuriu că ceva nu este în regulă cu funcționarea cerebrală. Modificările tiparelor de somn ar putea reflecta schimbări în structura și funcția cerebrală, fiind un simptom precoce al declinului cognitiv.

Cum poți preveni deteriorarea cognitivă

Cunoscând legătura dintre lipsa de somn și demență, poți lua o serie de măsuri pentru reglarea somnului, care să prevină efectele pe termen lung. Vestea bună este că ai control asupra multor factori care îți influențează somnul. Iată câteva sfaturi:

  • Stabilește un program de somn constant – culcă-te și trezește-te la aceleași ore, chiar și în weekend.
  • Creează un mediu de somn liniștit, întunecat și răcoros.
  • Evită ecranele și luminile puternice cu cel puțin o oră înainte de culcare.
  • Limitează cafeaua și alcoolul, mai ales seara.
  • Dacă observi că ești mereu somnoros(ă) în timpul zilei, vorbește cu un medic. Ar putea fi un semn că ceva se schimbă în creierul tău.

Îmbătrânirea sănătoasă este legată, în primul rând, de stilul de viață. Iar somnul este un factor hotărâtor pentru o stare de bine pe termen lung și pentru a te bucura cât mai mult timp de viață.

Surse: