Tipuri de sforăit și cum le identifici pe cele care pun sănătatea în pericol

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Când vorbim despre sforăit, fiecare avem în minte un anumit tip de sunet, pe care l-am auzit mai des la persoane care dormeau. Dar știai că există mai multe tipuri de sforăit, care pot fi determinate cu afecțiuni diferite?

La modul general,  sforăitul se referă la anumite zgomote care însoțesc respirația în timpul somnului. În vreme ce anumite tipuri de sforăit pot apărea la orice persoană, fără un motiv patologic, altele pot fi simptom al unor boli sau anomalii anatomice.

Sforăitul esre produs de vibrația palatului moale și a altor țesuturi moi din gură, nas sau gât. Sforăitul poate fi ușor și rar sau puternic și frecvent, variind în funcție de individ. Sforăitul poate fi evaluat în funcție de caracteristici specifice și poate cuprinde mai multe grade de severitate.

Articolul de față trece în revistă principalele tipuri de sforăit, prezentând cauzele acestora, modalitățile de diagnostic și tratamentele recomandate pentru fiecare tip în parte.

Despre sforăit

Sforăitul este cauzat de o restricție sau blocare a fluxului de aer în timpul somnului. Restricția poate apărea ca urmare a unei probleme la nivelul cavității nazale, a gurii, din cauza poziției de dormit sau poate fi o combinație de factori.

Somnul produce relaxarea musculară, inclusiv cea a mușchilor gâtului și a mușchilor căilor respiratorii. Acest lucru determină constricția căilor respiratorii, ceea ce crește viteza de mișcare a aerului în timpul expirației și modifică presiunea aerului în pasajele de aer. Acest lucru, la rândul său, face ca părțile laterale ale pasajelor să se prăbușească ușor spre interior, ceea ce promovează vibrația țesuturilor moi la trecerea aerului.

Atunci când căile respiratorii sunt parțial obstrucționate, de exemplu în cazul inflamației amigdalelor sau congestiei nazale, se produce același efect, ducând la apariția sforăitului.

Sforăitul afectează vascularizația mușchilor implicați, ducând la slăbirea acestora și la îngustarea suplimentară a căilor respiratorii. De aceea, sforăitul se agravează în timp, dacă nu este tratat.

În funcție de localizarea blocajului și sunetul emis, există mai multe tipuri de sforăit, care pot necesita tratamente diferite.

Sforăit termen medical

Termenul medical pentru sforăitul pe termen lung este acela de ronhopatie cronică. Sforăitul este un termen generic, care poate include multiple forme, de la sforăitul simplu până la forma cea mai gravă, sindromul de apnee obstructică în somn.

tipuri de sforăit

Din ce cauză apare sforăitul

Pot exista mai multe tipuri de sforăit, dar toate presupun existența unui obstacol care împiedică fluxul normal de aer.

 La copii, de exemplu, sforăitul este cel mai adesea rezultatul hipertrofiei amigdalelor sau vegetațiilor adenoide.

Anumite anomalii anatomice, cum ar fi deviația de sept, pot determina un tip de sforăit, în vreme ce inflamația cauzată de alergii poate duce, la rândul său, la un sforăit ocazional, localizat în special la nivelul nasului.

Sforăitul din apneea obstructivă în somn marchează, de regulă, un moment în care respirația se oprește. Persoana încearcă să tragă aer, ceea ce duce la sunete caracteristice, asemănătoare unor gâfâituri, urmate de reluarea bruscă a respirației, care determină trezirea celui care doarme.

În apneea în somn fluxul de aer este blocat ca urmare a relaxării musculaturii care menține căile respiratorii deschise, urmată de colapsul țesuturilor moi la nivelul gâtului.

Factori de risc pentru sforăit

O serie de factori contribuie la apariția sau agravarea sforăitului, precum:

  • Obezitatea
  • Creșterea circumferinței gâtului peste 43 cm
  • Alcoolul, sedativele și antidepresivele, care produc relaxare musculară și astfel îngustează căile respiratorii
  • Fumatul și alergiile care pot provoca inflamarea căilor respiratorii și îngustează suplimentar căile respiratorii

Tipuri de sforăit

În funcție de localizare, există mai multe tipuri de sforăit:

1. Sforăitul nazal

Blocarea nărilor, din cauza unui sept deviat sau a unor obstacole fizice poate duce la sforăitul nazal.

Factorii care pot determina sau agrava sforăitul nazal includ:

  • alergiile la animale de companie, praf, mucegai, polen
  • infecții ale sinusurilor
  • congestie nazală provocată de răceli
  • polipi nazali
  • sept nazal deviat
  • frigul
  • utilizarea anumitor tipuri de medicamente

Sunetele asociate unui sforăit nazal pot varia:

(a) zgomote puternice și constant

(b) zgomote asemănătoare unui șuierat; pot fi cauzate de o alergie, o infecție a sinusurilor, polipi nazali sau un sept nazal deviat (care face dificilă respirația pe nas).

2. Sforăitul pe gură

Sforăitul poate fi localizat și la nivelul gurii, putând include:

Sforăitul cu gura deschisă: apare ca urmare a procesului de inhalare a aerului prin gură în loc de nas în timpul somnului. Atunci când nasul este blocat din diferite motive, respirația are loc pe gură, rezultând o vibrație a țesuturilor palatului moale și uvulei și, care determină sunetul specific de sforăit.

Sforăitul cu gura închisă: căile nazale blocate, amigdalele mărite sau țesutul palatin slab pot provoca, de asemenea, sforăit cu gura închisă. O persoană care sforăie pe nas poate, uneori, să sforăie cu gura închisă, atunci când căile sale nazale sunt blocate sever.

O altă cauză a sforăitului pe gură este reprezentată de hipertrofia amigdaliană. 

Respirația pe gură poate duce la infecții, deoarece nasul nu filtrează aerul prin care trece.

tipuri de sforăit

3. Sforăitul limbii

Acest tip de sforăit apare deoarece limba devine prea relaxată, în principal atunci când ne întindem pe spate, blocând astfel fluxul de aer în plămâni. Din această cauză, respirația devine dificilă. Sforăitul limbii este mai frecvent la persoanele care beau alcool sau folosesc medicamente pentru somn.

Excesul de grăsime în jurul gâtului poate fi, de asemenea, o cauză a sforăitului care implică limba.

4. Sforăitul în gât

Sforăitul la nivelul gâtului este cel mai puternic și cel mai periculos dintre diversele tipuri de sforăit. Acesta este un simptom al apneei în somn, o afecțiune în care respirația se întrerupe de mai multe ori în timpul nopții. Sforăitul în gât poate apărea în orice poziție de somn, iar zgomotul nu urmează un anumit ritm.

Apneea în somn apare atunci când mușchii și țesuturile moi din zona gâtului se relaxează prea mult, ceea ce duce la colapsul gâtului, iar aerul nu poate trece spre plămâni. Când apar pauzele în respirație, persoana poate resimți o stare de sufocare și începe să gâfâie în încercarea de a deschide căile respiratorii. De regulă, persoana se trezește pentru scurtă vreme ca să respire, iar a doua zi nu își amintește aceste microtreziri. În schimb, pot apărea stări de somnolență, lipsă de vigoare și iritabilitate în timpul zilei.

Pe termen lung, apneea în somn poate duce la diabet, hipertensiune arterială sau accident vascular cerebral dacă nu este tratată.

5. Sforăitul pozițional

Intensitatea sforăitului poate varia în funcție de poziția de somn. Pentru unele persoane, sforăitul este mai accentuat atunci când dorm pe spate. Cauza este modul în care gravitația influențează limba și palatul moale, făcându-le să se prăbușească înapoi și să obstrucționeze căile respiratorii.

Tipuri de sunete asociate sforăitului

Diferitele tipuri de sforăit pot provoca o serie de sunete.Vibrația diverselor părți ale gâtului produce aceste tipuri de sunet în timpul sforăitului.

Când este implicat țesutul moale al nazofaringelui, sunetul este moale și nazal, uneori asemănător unui șuierat.

Vibrația palatului moale și a uvulei produce un sforăit gutural și puternic.

Mărirea amigdalelor poate provoca, de asemenea, sforăit cu un sunet mai înfundat.

Vibrația palatului moale produce cel mai lung sunet, urmat în lungime de sforăitul epiglot și de sforăitul la baza limbii

Poziția persoanei care doarme influențează sforăitul. Cele mai puternice sunete apar atunci când individul este întins în decubit dorsal. Sunetul apare în timpul etapei de inspirație.

În apneea obstructivă în somn, aceste sunete sunt combinate și apar concomitent.

Diferitele sunete care se regăsesc într-un sforăit pot avea mai multe frecvențe:

  • sunete simple cu frecvență joasă (tip 1)
  • sunete duplex cu frecvențe joase și medii (tip 2)
  • sunete duplex cu frecvențe joase și înalte (tip 3)
  • sunete triplex cu toate cele trei tipuri de frecvențe (tip 4).

Aceste sunete creează două modele diferite de sforăit, respectiv:

  • sforăituri simple
  • sforăituri complexe

Închiderea momentană a căilor respiratorii produce sforăituri complexe, în timp ce vibrația unei căi aeriene deschise duce la sforăituri simple.

O complexitate mai mare este prezentă în sforăiturile determinat de apneea obstructivă în somn, în comparație cu un sforăit simplu.

Remedii pentru diferite tipuri de sforăit

Pentru a stabili tratamentul potrivit pentru diferite tipuri de sforăit, este important să se evalueze cauzele, efectele și severitatea acestuia.

”În mod evident sforăitul de intensitate redusă nu va avea aceleași consecințe ca cel de intensitate moderată sau severă. Este important să știm dacă pacientul sforăie cu gura deschisă sau închisă sau dacă există o conexiune între poziția din timpul somnului, consumul de alcool sau ingestia unor medicamente.”, subliniază dr. Dragoș Ștefănescu, medic specialist ORL pe sfatulmedicului.ro

În funcție de diagnostic, diversele tipuri de sforăit sunt abordate prin mai multe opțiuni.

Sforăitul nasului

Sforăitul nasului poate fi tratat în mai multe moduri, în funcție de cauzele acestuia:

  • Tratarea unui sept deviat necesită o intervenție chirurgicală
  • Dacă  sforăitul este determinat de alergii, se recomandă evitarea alergenilor și administrarea de antihistaminice.
  • De asemenea, renunțarea la fumat, utilizarea benzilor de dilatare nazală sau clătirile nazale cu apă și sare sunt eficiente împotriva sforăitului nazal.

Sforăitul pe gură

Pentru a evita sforăitul cu gura închisă, se pot folosi dispozitive precum bandă adezivă special concepută în acest scop sau dispozitive pentru gură care pot ajuta la menținerea gurii închise.

Sforăitul limbii

Schimbarea poziției de dormit și evitarea dormitului pe spate pot fi utile pentru prevenirea sforăitului limbii.  

Dr. Purtan Teodora recomandă pe romedic.ro: ”adoptarea unei poziții în timpul somnului astfel încât capul să fie aşezat într-un plan mai elevat față de restul corpului. Aceasta se poate realiza prin montarea uneia sau două perne sub cap. Astfel, căile aeriene vor fi eliberate, respirația va fi ameliorată iar sforăitul va fi îndepărtat.”.

Există  perne anti-sforăit care te împiedică să te întorci pe spate, prevenind dificultățile de respirație.

Piesele bucale pentru sforăit sau dispozitivele de avansare mandibulară sunt special concepute pentru a fi folosite ca remediu pentru persoanele care sforăie din cauza relaxării excesive a limbii. Acestea ajută la mișcarea maxilarului înainte, împiedicând astfel limba să blocheze partea din spate a gâtului și asigurând o respirație neîntreruptă.

Sforăitul în apneea în somn

În cazul apneei în somn, tratamentul este mai complex și presupune, de regulă, terapie CPAP, în cazurile grave. În cazurile de apnee în somn moderată pot fi folosite anumite dispozitive cu aplicare la nivelul cavității bucale, pentru a menține deschise căile respiratorii.

Tratamentele chirurgicale

Uneori, pot fi necesare intervenții chirurgicale pentru rezolvarea unor probleme care determină diferitele tipuri de sforăit. Acestea pot include:

  • uvulopalatoplastie asistată cu laser, care reduce țesutul din palatul moale și îmbunătățește fluxul de aer.
  • terapie de ablație care folosește energia de radiofrecvență pentru a micșora excesul de țesut la nivelul limbii și palatului moale
  • septoplastia pentru repararea deviației de sept și îmbunătățirea fluxului de aer
  • amigdalectomie și/sau adenoidectomie, pentru a îndepărta amigdalele inflamate sau vegetațiile adenoide, care îngreunează respirația.

Alte măsuri care pot ameliora sforăitul

Managementul greutății

Obezitatea este un factor agravant al sforăitului, iar pierderea treptată în greutate, printr-o combinație de dietă și exerciții fizice, poate ajuta la reducerea sforăitului.

Exerciții pentru gât

Întărirea mușchilor din zona gâtului prin exerciții specifice poate fi benefică, mai ales pentru sforăitul legat de vârstă.

Evitarea declanșatorilor

Reducerea consumului de alcool și sedative (mai ales în orele premergătoare culcării) poate reduce semnificativ probabilitatea de sforăit.

Surse: