11 tulburări de somn care pot ascunde probleme grave de sănătate
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Când vorbesc despre tulburări de somn, mulți se gândesc doar la insomnie. În realitate, problemele care scad calitatea somnului sunt mult mai numeroase. Somnul nu este doar o pauză între două zile. Este un proces biologic esențial, în care creierul își consolidează memoria, sistemul imunitar se regenerează, iar organismul își reglează funcțiile hormonale și metabolice. Când acest proces este perturbat, consecințele nu apar doar sub forma oboselii. Pot apărea modificări ale tensiunii arteriale, tulburări emoționale, probleme cognitive sau dezechilibre metabolice. Tulburările de somn sunt mai frecvente decât ai putea crede. Pot fi respiratorii, neurologice, comportamentale sau legate de stres și stil de viață. De multe ori, le ignori sau le explici prin factori superficiali.
„Majoritatea oamenilor își dau seama că somnul le-a fost perturbat atunci când simt oboseală excesivă a doua zi, dar este adesea dificil să coreleze această stare cu simptome precum congestia, problemele digestive sau durerea”, explică Dr. Janice Johnston, cofondator și director medical al planului de asistență medicală din SUA Redirect Health.
Mai jos găsești cele mai importante tulburări de somn, explicate clar, cu date științifice și exemple relevante.
Principalele tulburări de somn și efectele lor
1. Insomnia
Cea care deschide seria de tulburări de somn este insomnia, cea mai frecventă dintre problemele care afectează calitatea somnului.
“Insomnia este dificultatea în inițierea, menținerea și calitatea somnului. Statisticile organismelor de sănătate publică, la nivel mondial, arată că între 30-50% dintre adulți experimentează insomnie la un moment dat de-a lungul vieții, iar 10% din populația adultă suferă de insomnie cronică.”, specifică dr. Oana Laura Coiciu, pe site-ul Ovidius Clinical Hopsital.
Lipsa odihnei poate provoca probleme grave, precum afectarea memoriei și concentrării, schimbări de dispoziție, obezitate, diabet, probleme cardiovasculare.
2. Apneea obstructivă în somn
Apneea în somn este una dintre cele mai serioase tulburări de somn. Se caracterizează prin opriri repetate ale respirației în timpul nopții.
„În timpul somnului, mușchii se relaxează și gâtul se îngustează sau se închide. Un specialist poate recomanda un studiu de somn pentru a confirma diagnosticul. Tratamentul standard este CPAP, un dispozitiv care furnizează aer continuu la presiune controlată pentru a menține căile respiratorii deschise.”, explică Dr. Zeeshan Khan, directorul Institutului de Medicină a Somnului de la Centrul Deborah pentru Inimă și Plămâni din Browns Mills, New Jersey.
Un studiu publicat în The Lancet Respiratory Medicine arată că apneea obstructivă este asociată cu un risc crescut de hipertensiune, fibrilație atrială și accident vascular cerebral. De asemenea, potrivit American Heart Association, apneea netratată dublează riscul de evenimente cardiovasculare.
3. Sforăitul cronic
Sforăitul poate părea banal, dar uneori este un semn precoce al apneei.
„Când există o îngustare la nivelul căilor respiratorii, fie în nas, fie în gât, țesuturile vibrează și produc sunetul de sforăit. Poate fi însoțit de gâfâit, gură uscată dimineața și congestie nazală.”, spune Dr. Khan.
Potrivit Sleep Foundation, aproximativ 40% dintre adulți sforăie ocazional, iar 25% cronic.
4. Somnambulismul
Este o parasomnie care apare în fazele profunde de somn non-REM.
„Creierul este într-o stare intermediară între somn și veghe”, explică Dr. Khan.
Studiile arată că aproximativ 1–4% dintre adulți experimentează episoade de somnambulism, iar stresul și privarea de somn cresc riscul.
5. Vorbitul în somn (somnilocvia)
Este una dintre cele mai comune tulburări de somn.
„Este mai frecvent la persoanele cu tulburări psihice și poate fi asociat cu somnambulism și coșmaruri”, spune Dr. Khan.
„Aceste condiții pot duce la scăderea capacității de concentrare, schimbări extreme de dispoziție sau chiar halucinații. Dacă vorbitul în somn nu este ceva obișnuit și provoacă îngrijorare, este important să consulți un specialist.””, avertizează dr Johnston.
6. Coșmarurile cronice
Coșmarurile frecvente pot fi asociate cu anxietate, PTSD sau depresie.
„Coșmarurile cronice pot avea efecte adverse severe asupra sănătății, inclusiv risc crescut de suicid, boli cardiace și obezitate”, spune dr. Johnston.
Un studiu publicat în Sleep (Oxford Academic) a asociat coșmarurile frecvente cu mortalitate crescută la adulți.
7. Narcolepsia
Narcolepsia este o afecțiune neurologică cronică caracterizată prin incapacitatea creierului de a regla ciclul somn-veghe, manifestându-se prin somnolență diurnă excesivă și atacuri de somn irezistibile. În multe cazuri, aceasta este însoțită de cataplexie (pierderea bruscă a tonusului muscular declanșată de emoții) și de intrarea directă în faza REM, ceea ce poate provoca halucinații hipnagogice sau paralizie în somn.
„Există o pierdere a unui neurotransmițător care reglează starea de veghe”, explică Dr. Khan. „Apar somnolență excesivă, atacuri de somn și episoade de cataplexie.”
Potrivit National Institute of Neurological Disorders and Stroke, afectează aproximativ 1 din 2.000 de persoane.
8. Bruxismul
Bruxismul de somn este o activitate musculară masticatorie repetitivă, caracterizată prin strângerea sau scrâșnitul dinților în mod involuntar pe parcursul nopții. Această presiune excesivă poate duce la uzura severă a smalțului, dureri cronice de cap la trezire și disfuncții ale articulației temporo-mandibulare, necesitând adesea utilizarea unei gutiere de protecție.
„Poate fi cauzat de stres, dar este adesea determinat de o mușcătură anormală”, spune Johnston.
Alte probleme care determină tulburări de somn
9. Blocaje respiratorii cauzate de mucus (picurarea postnazală)
Congestia nazală, alergiile sau răcelile pot afecta respirația nocturnă. Acestea pot determina acumulare de mucus în gât, care afectează respirația în timpul somnului.
”Sindromul picăturii postnazale, rinoreea posterioară sau sindromul tușei cronice reprezintă acumularea de secreții în spatele nasului sau în gât, fie datorită unei tulburări de producție a mucusului, fie unei tulburări de înghițire a acestuia.”, explică dr. Renisa Blaga, pe reginamaria.ro
„Când prea mult mucus ajunge în partea din spate a gâtului, poate bloca căile respiratorii, determinând oprirea temporară a respirației”, explică Johnston.
10. Nicturia
Nicturia reprezintă nevoia de a te trezi de una sau de mai multe ori pe noapte pentru a urina, fiind una dintre cele mai frecvente cauze ale fragmentării somnului. Această condiție nu este o boală în sine, ci un simptom ce poate indica prezența unor afecțiuni subiacente precum diabetul, problemele de prostată sau apneea obstructivă, având un impact sever asupra calității vieții prin privarea cronică de somn profund.
„Poate fi cauzată de procesul natural de îmbătrânire al vezicii sau de o problemă medicală”, spune Dr. Khan.
Potrivit National Association for Continence, nicturia este asociată cu risc crescut de căderi și scăderea calității vieții.
11. Tulburări alimentare legate de somn (Sleep related eating disorders- SRED)
SRED (Sleep-Related Eating Disorder) reprezintă o parasomnie în care persoana consumă alimente în mod involuntar și compulsiv în timpul somnului, având o stare de conștiență alterată sau fiind complet inconștientă. Această tulburare prezintă riscuri de siguranță, deoarece pacienții pot ingera substanțe necomestibile sau se pot răni în timp ce gătesc, neavând amintiri despre aceste episoade dimineața.
„Persoanele cu astfel de tulburări au un risc crescut de oboseală, depresie și creștere în greutate”, spune Johnston.
Dr. Thomas Hammond subliniază: „Pentru cei care locuiesc singuri, este dificil să monitorizeze o tulburare de somn. Uneori casa este dezordonată dimineața, deși nu era înainte de culcare.”
Soluții, tratamente și metode de monitorizare
Dacă suspectezi tulburări de somn, nu trebuie să amâni consultul medical. Intervenția timpurie reduce riscul complicațiilor cardiovasculare și metabolice.
Principalele abordări includ:
1. Polisomnografia
Această investigație reprezintă „standardul de aur” în medicina somnului, monitorizând simultan activitatea cerebrală (EEG), mișcările ochilor, ritmul cardiac și efortul respirator. Datele colectate pe parcursul unei nopți permit identificarea precisă a arhitecturii somnului și a fragmentărilor cauzate de micro-treziri sau scăderi ale oxigenului.
2. CPAP pentru apnee
Dispozitivul CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) acționează prin livrarea unui flux constant de aer printr-o mască, menținând căile respiratorii deschise pe tot parcursul nopții. Utilizarea consecventă elimină sforăitul și riscurile cardiovasculare asociate apneei, îmbunătățind semnificativ nivelul de energie și concentrarea pe timpul zilei.
3. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I)
Spre deosebire de medicația sedativă, CBT-I abordează cauzele psihologice și comportamentale ale insomniei prin tehnici precum restricția somnului și restructurarea cognitivă. Este o intervenție structurată care reeducă creierul să asocieze patul cu un somn odihnitor, oferind rezultate sustenabile pe termen lung fără efecte secundare.
4. Monitorizare prin aplicații și ceasuri smart
Dispozitivele purtabile (wearables) utilizează senzori de actigrafie și fotopletismografie pentru a estima stadiile somnului și calitatea recuperării nocturne. Deși nu înlocuiesc diagnosticul clinic, aceste instrumente oferă utilizatorului un istoric valoros al tendințelor de odihnă și al impactului stilului de viață asupra ritmului circadian.
5. Jurnal de somn
Această metodă de auto-monitorizare îi permite pacientului să observe corelații între activitățile zilnice (consum de cafeină, efort fizic, stres) și calitatea odihnei de peste noapte. Completat constant timp de două săptămâni, jurnalul devine un instrument de diagnostic subiectiv esențial pentru medic în ajustarea planului de tratament.
6. Abordare multidisciplinară
Tulburările de somn au adesea cauze interconectate, necesitând o abordare de echipă pentru a trata atât simptomele, cât și rădăcina problemei. Colaborarea între specialiști (ORL, neurologie, psihologie) asigură că pacientul primește o soluție personalizată, fie că este vorba de o barieră anatomică, o disfuncție neurologică sau o componentă emoțională.
FAQ – Întrebări frecvente despre tulburări de somn
Ce sunt tulburările de somn?
Probleme care afectează calitatea, durata sau comportamentul din timpul somnului.
Care sunt cele mai periculoase tulburări de somn?
Apneea în somn și narcolepsia netratate pot avea consecințe grave.
Tulburările de somn se pot vindeca?
Multe pot fi controlate sau tratate eficient.
Când ar trebui să merg la medic?
Dacă oboseala persistă, apar episoade de sufocare, coșmaruri frecvente sau comportamente neobișnuite în somn.
Surse:
- https://www.huffpost.com/entry/sleep-signs-health-problem-goog_l_6973ba08e4b0a02ab3a11ead
- https://www.thelancet.com/journals/lanres/article/PIIS2213-2600(19)30198-5/abstract
- https://www.heart.org/en/health-topics/sleep-disorders/sleep-apnea-and-heart-disease-stroke
- https://www.sleepfoundation.org/snoring
- https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/sanatatea-familiei/sindromul-picaturii-postnazale
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12115-sleepwalking
- https://academic.oup.com/sleep/article/39/2/253/2417935
- https://ovidius-ch.ro/sfatul-medicului/702-insomnia-cea-mai-frecventa-tulburare-de-somn