balonarea cronică

Balonarea cronică nu ține doar de mâncare. Află ce rol au stresul și respirația.

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Cu siguranță ai experimentat în anumite zile acea senzație apăsătoare, de abdomen plin, tensionat, uneori dureros, care nu pare să dispară indiferent ce mănânci sau ce eviți să consumi. Poate ai eliminat lactatele, glutenul sau zahărul. Poate ai încercat probiotice, enzime sau ceaiuri pentru digestie. Și totuși, senzația revine. Cel mai porbabil te confrunți cu balonarea cronică, o condiție medicală care afectează un număr mare de persoane.

Mulți cred că balonarea cronică ține doar de ce pun în farfurie. În mare parte este adevărat. Dar și alți factori contribuie semnificativ la apariția și persistența sa, Medicii atrag atenția asupra unei legături surprinzătoare: felul în care respiri și starea sistemului tău nervos pot influența direct dezvoltarea balonării cronice.

Balonarea cronică nu înseamnă doar un abdomen umflat după o masă copioasă. Este un disconfort persistent, care apare frecvent, durează săptămâni sau luni și îți afectează starea de bine, energia și încrederea în tine. Iată de ce informațiile din acest articol te ajută să combați mai eficient acest fenomen și să te bucuri de o senzație de eliberare și echilibru.

Ce este balonarea cronică?

Balonarea cronică este senzația repetată de plenitudine, presiune sau distensie abdominală, care apare fără o cauză alimentară evidentă și persistă pe termen lung.

De ce apare balonarea cronică?

Cauzele pot include:

  • înghițirea excesivă de aer (aerofagie),
  • stres cronic și dezechilibru al sistemului nervos,
  • tulburări funcționale digestive (precum sindromul de intestin iritabil),
  • respirație superficială și tensiune musculară abdominală.

Tot mai multe date arată că balonarea cronică nu ține doar de ce mănânci, ci și de modul în care respiri și de nivelul tău de stres zilnic.

Balonarea cronică nu este mereu despre mâncare

Medicul anestezist și specialist în medicina durerii Dr. Kunal Sood explică faptul că balonarea persistentă nu este întotdeauna cauzată de alimente sau de o boală digestivă clară.

„Balonarea cronică nu este întotdeauna cauzată de alimente sau de o boală intestinală. La multe persoane, tiparele de respirație și starea sistemului nervos sunt factori principali.”

Deci, chiar dacă analizele tale sunt normale, iar dieta pare echilibrată, corpul tău poate reacționa la stres și la respirația defectuoasă prin acumulare de aer și disconfort abdominal. Acest lucru poate schimba perspective în tratament, punând accentul pe măsuri suplimentare de gestionare a stresului și corectarea respirației.

Respirația superficială și aerofagia: cum ajunge aerul în stomac

Respirația rapidă, superficială, predominant toracică, este foarte frecventă, mai ales când ești stresat. Problema este că acest tip de respirație favorizează înghițirea involuntară de aer, fenomen numit aerofagie.

„Respirația rapidă sau superficială, la nivel toracic, este puternic asociată cu aerofagia, adică înghițirea inconștientă a unei cantități excesive de aer. Acest aer se acumulează în stomac și intestine, provocând balonare și distensie abdominală.”, explică Dr. Sood.

Cu alte cuvinte, nu doar ce mănânci contează, ci și cât aer înghiți fără să-ți dai seama.

”Aerofagia se traduce liber prin sintagma a mânca aer. Deși sună bizar la prima vedere, este în general, asociată cu modul în care o persoană mănâncă, vorbește în timpul mesei sau îngurgitează hrană prea rapid.”, arată dr. Antonius Adriana pe sfatulmedicului.ro

Uneori, aerofagia poate să apară în asociere cu afecțiuni respiratorii, precum apneea în somn.

”Aerofagia apare și în cazul persoanelor care utilizează aparatul CPAP pentru tratarea apneei în somn. Acest dispozitiv folosește presiunea aerului pentru a menține căile respiratorii deschise. Când această presiune este prea mare, aerul ajunge în stomac prin esofag și produce simptomele aerofagiei.”, subliniază dr. Antonius.

Un studiu publicat în Clinical Gastroenterology and Hepatology arată că, la pacienții cu balonare funcțională și sindrom de intestin iritabil, distensia abdominală nu este explicată doar prin cantitatea de gaz, ci și prin modul în care organismul gestionează gazele și prin hipersensibilitatea viscerală.

Acest lucru susține ideea că mecanismele nervoase și funcționale joacă un rol major în balonarea cronică, nu doar fermentația alimentelor.

Obiceiuri zilnice care agravează balonarea cronică

Poate nici nu te-ai gândit că anumite gesturi banale contribuie la disconfort.

„Mâncatul rapid, vorbitul în timp ce mănânci, mestecatul gumei, folosirea paiului, consumul de băuturi carbogazoase și înghițirea frecventă cresc cantitatea de aer înghițit. Anxietatea și hiperventilația amplifică acest tipar prin creșterea frecvenței respirației și a înghițirii neregulate.”, avertizează dr. Sood.

Gândește-te la rutina ta. Mănânci pe fugă? Bei apă cu paiul? Vorbești mult în timp ce mesteci? Toate aceste obiceiuri, repetate zilnic, pot întreține balonarea cronică, chiar dacă alimentația este echilibrată.

Stresul și modul „luptă sau fugi” încetinesc digestia

Corpul tău nu poate digera eficient când este în alertă, ceea ce poate duce la balonare.

„Stresul împinge corpul într-o stare de luptă sau fugi. Semnalele sistemului nervos reduc motilitatea intestinală și eficiența digestivă, ceea ce face eliminarea gazelor mai lentă și balonarea mai evidentă, chiar și în absența unei patologii digestive.”, explică Dr. Sood.

Când ești stresat, sistemul nervos simpatic domină. Peristaltismul încetinește. Gazele se elimină mai greu. Rezultatul: presiune, disconfort și senzația de abdomen umflat.

Harvard Health Publishing subliniază, de asemenea, că stresul afectează direct axa intestin-creier și poate agrava simptomele digestive funcționale.

Diafragma, respirația și presiunea abdominală

Respirația corectă implică mișcarea amplă a diafragmei. Când inspiri profund, abdomenul se extinde natural. Când respiri superficial, diafragma nu coboară suficient, iar presiunea intraabdominală crește.

„Respirația superficială și tensiunea musculară perturbă mișcarea normală a diafragmei și cresc presiunea abdominală, ceea ce poate agrava balonarea și încetinirea tranzitului intestinal.”, atrage atenția dr. Sood.

Această combinație între tensiune musculară și respirație defectuoasă poate menține balonarea cronică chiar și în absența unei boli digestive evidente.

Ce poți face concret dacă ai balonarea cronică

Vestea bună este că ai instrumente simple la îndemână.Dr. Sood concluzionează:

„Balonarea cronică poate fi o problemă legată de respirație și de sistemul nervos. Îmbunătățirea tiparelor de respirație și reducerea stresului pot diminua înghițirea aerului și pot permite digestiei să se normalizeze.”

Măsuri practice pe care le poți lua:

  1. Respirație diafragmatică – Inspiră lent pe nas 4 secunde, simțind abdomenul cum se ridică. Expiră 6 secunde. Repetă 5 minute, de două ori pe zi.
  2. Mănâncă lent – Mestecă bine și evită conversațiile intense în timpul mesei.
  3. Renunță la băuturi carbogazoase și pai.
  4. Redu stresul zilnic – mișcare ușoară, somn suficient, tehnici de relaxare.
  5. Consult medical dacă apar semne de alarmă: scădere inexplicabilă în greutate, anemie, sânge în scaun, durere severă.

Ascultă-ți respirația, nu doar stomacul

Dacă te confrunți cu balonarea cronică, este important să privești problema dintr-o perspectivă mai largă. Digestia nu funcționează izolat. Este influențată de respirație, emoții și sistemul nervos.

Uneori, soluția nu este o dietă mai strictă, ci un ritm mai lent. O respirație mai profundă. Mai puțină tensiune. Pentru că balonarea cronică nu este doar o problemă de stomac. Este un semnal că organismul tău are nevoie de echilibru.

Surse: