De ce mi se opreste respirația în somn și ce trebuie să fac
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Trezirea în mijlocul nopții, cu senzația de lipsă de aer, poate fi înfricoșătoare și nu trebuie ignorată. Ea poate fi un semn al unei probleme grave de sănătate, mai ales dacă se întâmplă frecvent. De la atacul de panică la apneea în somn, astfel de episoade trebuie să mă conducă la medic. Dacă mi se oprește respirația în somn de mai multe ori pe noapte, consecințele pe termen lung pot fi severe, crescând inclusiv riscul de moarte subită în somn.
Cheia pentru a afla ce cauzează lipsa de respirație nocturnă este consultarea unui specialist în somnologie. Adesea este vorba de apnee în somn, dar condițiile medicale ce pot fi implicate sunt variate. Articolul de față trece în revistă câteva dintre cele mai importante cauze pentru care mi se oprește respirația în somn și ce măsuri trebuie să iau pentru diagnostic și tratament.
Efectele somnului asupra respirației
Somnul afectează într-o oarecare măsură respirația la individul sănătos. Schimbul de gaze este afectat, cu o creștere de 2 până la 8 mmHg a nivelului de CO2. Relaxarea mușchilor faringieni în timpul somnului crește rezistența căilor respiratorii superioare. Răspunsul reflex de dilatare a căilor respiratorii superioare este afectat în timpul somnului.
Decubitul și somnul reduc rezervele de oxigen din organism, iar somnul deprimă răspunsul la hipoxie și hipercapnie. Somnul induce hipotonie în căile respiratorii superioare, rezultând o scădere și o întârziere a răspunsului la presiunea negativă. Insuficiența cardiacă, anumite probleme neurologice, apneea în somn, obstructivă sau centrală, congestia venoasă pulmonară pot fi asociate cu modificări semnificative ale respirației în timpul somnului, dat fiind că somnul exagerează instabilitatea modelului respirator.
Somnul REM are efecte specifice asupra respirației, variabilitatea modelului de respirație și inhibarea cutiei toracice fiind cel mai adesea marcate în timpul REM.
La subiecții normali, în somnul REM, volumul curent și ventilația scad în mod normal. Efectele sunt exagerate într-o mare măsură la pacienții cu apnee obstructivă în somn și boli respiratorii.Variația diurnă a simptomelor astmului sugerează că somnul și ritmurile circadiene influențează mecanismul fiziopatologic în astm. Recent, s-a constatat că disfuncția axei hipotalamice-pituitare-suprarenale și creșterea melatoninei sunt implicate în astmul nocturn.
În plus, pe lângă influența circadiană, poate contribui și un anumit stadiu al somnului. O serie de studii legate de astm a arătat cea mai mare rezistență a căilor respiratorii la nivelul plămânilor apare în timpul somnului cu unde lente.
De ce mi se oprește respirația în somn
Cauzele care determină afectarea respirației în timpul somnului sunt multiple. Unele dintre ele sunt mai puțin grave, de exemplu atacurile de panică sau picurarea post nazală. Altele pot avea însă consecințe serioase și necesită consult medical fără întârziere. Iată principalele condiții medicale care pot fi implicate când mi se oprește respirația în somn:
Apnee obstructivă în somn
Apneea obstructivă în somn, cea mai frecventă formă a acestei tulburări respiratorii nocturne, apare dacă limba și alte țesuturi din gură cad înapoi și blochează căile respiratorii atunci când mă întind pe spate să dorm. De fiecare dată când se întâmplă acest lucru, mi se oprește respirația în somn, timp de până la un minut sau mai mult, iar acest lucru se poate întâmpla de sute de ori pe noapte. Este posibil să nu mă trezesc, dar cei din jur pot fi afectați de sforăitul puternic și gâfâitul periodic după aer.
Fără un tratament adecvat, această afecțiune poate crește riscul de hipertensiune arterială, diabet, atac vascular cerebral și alte probleme de sănătate
Apnee centrală în somn
Mai puțin frecventă decât apneea obstructivă, apneea centrală în somn nu este cauzată de blocarea căilor respiratorii. În acest caz mi se oprește respirația în somn deoarece semnalele de la creier care mențin respirația în timpul somnului sunt perturbate. Ca atare, apar perioade cu hipopnee sau apnee, pentru că musculatura respiratorie (diafragma și musculatura toracică) nu funcționează eficient și fluxul respirator se diminuează sau se oprește. Apneea centrală în somn poate fi provocată de anumite afecțiuni medicale (insuficiență cardiacă, AVC) sau medicamente (de exemplu cele pe bază de opioide), precum și de somnul la altitudine mare.
Apnee mixtă în somn
Apneea mixtă în somn, cunoscută și sub numele de apnee complexă în somn, este o combinație de apnee obstructivă în somn și apnee centrală de somn. Persoanele cu apnee mixtă în somn pot experimenta mai întâi apnee obstructivă în somn. Acestea pot dezvolta simptome de apnee centrală după ce utilizează un aparat CPAP pentru a trata apneea obstructivă în somn.
Tratamentul pentru apneea mixtă în somn nu este încă definitivat.Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să rafineze opțiunile optime de tratament pentru acest tip de apnee. Unul dintre cele mai bune tratamente actuale implică utilizarea dispozitivelor CPAP. Medicii vor aplica cea mai scăzută setare de presiune pentru a menține cu succes căile respiratorii libere de obstrucții, prevenind, în același timp dezvoltarea simptomelor de apnee centrală.
Boli pulmonare obstructive
Bolile pulmonare obstructive pot fi unul dintre motivele pentru care mi se oprește respirația în somn. Acestea includ BPOC, astmul sau obstrucția cronică a căilor respiratorii superioare cauzată de paralizia corzilor vocale. Desaturația prelungită apare de obicei în somnul REM și este asociată cu scăderea volumului curent de aer în plămâni.
În BPOC, hipoxemia este mai frecventă în timpul somnului, în special al somnului REM, în comparație cu modelul de veghe. Una dintre cauzele principale este hipoventilația.
Majoritatea pacienților cu BPOC prezintă insuficiență respiratorie agravată, mai degrabă decât apnee obstructivă în somn.
Hipoventilația cu hipercapnia au fost cel mai constant asociate cu prezența desaturației la pacienții cu BPOC. Acumularea de secreții la pacienții cu BPOC a prezentat o frecvență crescută a trezirii și o scădere a timpului total de somn.
Astmul bronșic
În cazul în care sufăr de astm și acesta nu este bine controlat cu medicamente, mă pot trezi adesea gâfâind după aer. Când respir, aerul bogat în oxigen pătrunde în trahee, apoi în bronhii care se ramifică în bronhiole din ce în ce mai subțiri până la nivelul plămânilor. Aparent, bronhiolele pot suferi cicluri de îngustare sau închidere pe parcursul nopții, în jurul orei 4, conform specialistului în somnologie Priyanka Yadav, de la Centrul de Somnologie al Spitalului Universitar Robert Wood Johnson din Hillsborough
„Acest lucru înseamnă că există o rezistență mai mare a căilor respiratorii noaptea, când dormiți, ceea ce poate agrava astmul subiacent”, spune dr.Yadav, ceea ce poate duce la o criză de respirație șuierătoare și dificultăți de respirație înainte de zori.
Pacienții cu astm prezintă agravarea simptomelor în timpul nopții. Funcția căilor respiratorii scade în timpul nopții, indiferent dacă pacientul doarme sau nu, deși declinul este exagerat de somn. Prin urmare, somnul poate fi unul dintre factorii importanți în desaturația nocturnă și exacerbarea astmului.
Tulburări pulmonare restrictive
Bolile comune includ boli pleurale, tulburări neuromusculare, scolioză, boli pulmonare parenchimatoase și obezitate masivă. Boala pulmonară parenchimatoasă crește impulsul ventilator și dispneea prin mecanism neural, în timp ce alte forme cresc efortul respirator. Similar bolii pulmonare obstructive, o tulburare pulmonară restrictivă întrerupe continuitatea somnului și produce hipoventilație și/sau hipoxemie legată de somn.
Suportul ventilator în tulburările restrictive îmbunătățește somnolența diurnă, hipoventilația diurnă, slăbiciunea musculară respiratorie cronică, rezistența la efort și hemodinamica pulmonară.
Sindroame de hipoventilație
Pacienții cu boli pulmonare obstructive sau restrictive pot prezenta hipoventilație care reflectă restricționarea mecanică a ventilației, precum și efectele asupra creșterii producției de CO2 în cazul bolilor pulmonare. Acești pacienți prezintă eforturi excesive în respirație, sub formă de dispnee în stare de veghe și hipercapnie crescută în timpul somnului.
Anxietate și atacuri de panică nocturne
Dacă se exclude apneea în somn, bolile respiratorii și alte cauze fiziologice potențiale, senzația de sufocare în timpul somnului poate fi determinată de anxietate sau atacurile de panică nocturne.
Un atac de panică se caracterizează printr-o serie de manifestări fizice, precum accelerarea ritmului cardiac, dificultăți de respirație, transpirație, care însoțesc o senzație de frică intensă. Unele persoane pot experimenta atacuri de panică în principal atunci când dorm. Sufocarea și dificultățile de respirație sunt frecvente la persoanele care experimentează atacuri de panică nocturne.
Dacă mi se oprește respirația în somn din cauza unui atac de panică, aș putea dezvolta în timp teama de a dormi și episoade de insomnie. Pentru rezolvarea acestor probleme de anxietate poate fi necesară consultarea unui medic psihiatru și administrarea unei medicații calmante și/sau psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală.
Picurarea postnazală
Aceasta este o problemă frecventă la persoanele cu alergii sau congestie nazală severă, care poate determina blocarea căilor respiratorii și senzația de sufocare în timpul somnului. În astfel de situații, secreții vârscoase pot picura prin pasajele nazale și în nazofaringe, apoi în orofaringe, împiedicând fluxul de aer. Secrețiile postnazale pot provoca, de asemenea, tuse și nevoia de a elimina mucusul gros acumulat în căile nazale și în partea superioară a gâtului.
Picurarea postnazală apare adesea din cauza diferitelor forme de rinită și sinuzită, care determină inflamarea mucoasei de la nivelul nasului și sinusurilor. Unele persoane au rinită cronică, dar și răceala comună și alergiile sezoniere pot produce simptome similare. De asemenea, o afecțiune numită rinită vasomotorie poate determina acumularea unor cantități mari de lichid mucos nazal, care pot fi responsabile de faptul că mi se oprește respirația în timpul somnului, blocând fluxul de aer în poziție culcată.
Refluxul gastroesofagian
Cu toții putem experimenta senzații de arsură la stomac din când în când. Totuși, dacă acestea sunt regulate și intense poate fi vorba despre boala de reflux gastroesofagian. Sufocarea nocturnă și alte disconforturi pot fi cauzate de o problemă conexă, numită reflux laringofaringian. Sucurile acide din stomac se pot întoarce înapoi pe trahee, iritând gâtul și provocând o senzație de blocaj. Deși nu este o cauză la fel de frecventă de sufocare nocturnă ca cele enumerate mai sus, refluxul laringofaringian poate provoca senzația că mi se oprește respirația în somn și trezirea din cauza disconfortului și nevoii de a respira.
Poate apărea o acutizare a refluxului gastroesofagian sau laringofaringian la scurt timp după adormire, însoțită de senzația de disconfort și sufocare, deoarece producția maximă de acid gastric a organismului are loc între orele 22:00 și 2:00.
Insuficiența cardiacă
O afecțiune cardiovasculară frecventă, insuficiența cardiacă, este însoțită de dificultăți de respirație, care pot limita activitățile pe parcursul zilei și pot determina trezirea nocturnă cu senzația de sufocare.
Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu este capabilă să pompeze cantități adecvate de sânge către celelalte organe ale corpului, privându-le de oxigen. Sângele se poate acumula la nivelul plămânilor, determinând edeme și probleme respiratorii. Acest lucru se poate agrava când persoana stă întinsă pe spate.
Persoanele cu insuficiență cardiacă gestionată inadecvat se trezesc adesea brusc, cu dificultăți de respirație. Schimbarea poziției și dormitul cu capul mai sus pe pernă pot fi de ajutor. Totuși, dacă mi se oprește respirația în somn din cauza insuficienței cardiace și mă trezesc des cu dificultăți de respirație, este necesar un consult cardiologic. Chiar dacă nu am un diagnostic de insuficiență cardiacă, este important să merg la medic dacă apar dificultăți de respirație nocturne, mai ales dacă sunt însoțite de umflarea picioarelor sau a tălpilor.
Diagnosticul afecțiunilor care determină oprirea respirației în somn
Dacă medicul suspectează apnee în somn, va solicita un studiu al somnului, care poate fi efectuat acasă, deși testele efectuate în clinicile de somnologie din spitale oferă mai multe informații. Polisomnografia presupune conectarea la diverse monitoare care măsoară respirația, nivelul de oxigen, mișcările corpului și alți factori ce oferă indicii de apnee în somn.
”Pentru această investigație se va utiliza un aparat special, numit poligraf, care are rolul de a monitoriza fluxul nazal, mișcările toraco-abdominale, saturatia de oxigen și poziția în timpul somnului. Durata minimă de supraveghere cu dispozitivul poligraf este de 5 ore într-o singură noapte.Pe baza acestor parametrii se obține un traseu, ce este apoi validat și interpretat de către medicul specialist.”, explică dr. Victorița-Mihaela Sandu pe medicover.ro
Pentru diagnosticarea altor afecțiuni care determină oprirea sau alterarea respirației în timpul somnului, sunt necesare consultații și teste legate de diferite specialități medicale, precum ORL, cardiologie, pneumologie sau alergologie.
Un cardiolog sau un specialist în pneumologie pot dispune realizarea unor teste de diagnostic cardiac și pulmonar (electrocardiogramă, analize de sânge, radiografie toracică și teste ale funcției pulmonare).
Tratament pentru oprirea respirației în timpul somnului
Tratamentul atunci când mi se oprește respirația în somn depinde foarte mult de cauza diagnosticată a acestui fenomen. În cazul diferitelor tipuri de apnee în somn, tratamentul poate combina CPAP și alternative de tip BiPAP, APAP, etc. , dispozitive orale, chirurgie, medicație. În cazul unor boli cardiopulmonare, tratamentul este complex și este stabilit în urma unor investigații minuțioase. Pentru atacurile de panică poate fi necesară psihoterapie și medicație psihiatrică, în vreme ce în cazul congestiei nazale și picurării postnazale pot fi necesare tratamente țintite pentru a ține sub control alergiile, sinuzita și alte probleme din sfera ORL care pot afecta respirația.
Tratament pentru apneea în somn
Standardul de aur pentru apneea obstructivă în somn este utilizarea unui dispozitiv CPAP (presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii), care furnizează aer în mod continuu, în timpul somnului, prin intermediul unei măști care se potrivește peste nas și gură.
„CPAP creează presiune în căile respiratorii, astfel încât acestea să nu se colapseze în timp ce dormi.”, spune dr.Omar G. Ahmed, medic ORL, specializat în tratarea tulburărilor de somn la Spitalul Metodist din Houston.
CPAP este terapia de primă linie pentru persoanele cu AOS moderată până la severă, care reprezintă 80% din pacienții ce suferă de apnee în somn..
Folosirea CPAP este completată de o serie de măsuri, inclusiv legate de schimbarea stilului de viață, precum renunțarea la alcool, la fumat sau slăbitul.
„Cel mai important lucru pe care îl poți face este să slăbești. Scăderea cu 10% din greutatea corporală, spune ea, poate reduce episoadele de apnee în somn cu până la 50%.”, spune specialistul în somnologie Priyanka Yadav, DO, de la Centrul de Somnologie al Spitalului Universitar Robert Wood Johnson din Hillsborough, NJ.
Adoptarea anumitor poziții de somn și evitarea dormitului pe spate sunt, de asemenea, măsuri pentru preveni oprirea respirației în timpul somnului.
Alte opțiuni de tratament includ:
- Dispozitive de avansare mandibulară, care previn căderea limbii spre spate și blocarea căilor respiratorii
- Intervenții chirurgicale pentru a corecta problemele structurale ale căilor respiratorii superioare care cresc riscul de obstrucții
Persoanele cu apnee în somn ușoară pot beneficia de dispozitive speciale asemănătoare gutierelor, care împiedică comprimarea căilor respiratorii prin mișcarea maxilarului inferior înainte; acestea funcționează cel mai bine pentru persoanele care dorm pe spate.
În unele cazuri de apnee centrală în somn, medicii ar putea lua în considerare un servo-ventilator adaptiv (ASV). Acest dispozitiv monitorizează respirația și ajustează nivelurile de presiune pentru a menține volume constante de aer care intră în plămânii unei persoane în timpul somnului.
Pentru anumite persoane cu apnee centrală în somn, testarea unui aparat CPAP poate fi o opțiune viabilă după tratarea cauzei subiacente. Dispozitivul îi ajută pe acești pacienți prin tratarea apneei obstructive nediagnosticate.
Tratarea congestiei nazale
Există cazuri în care mi se oprește respirația în somn sau am senzația de sufocare din cauza congestiei nazale și obstrucționării căilor nazale de secreții vâscoase.
Diverse medicamente, cum ar fi antihistaminicele, steroizii nazali și altele, pot ajuta la ameliorarea rinitei și sinuzitei. Dacă medicamentele nu ajută, diverse alte proceduri pot oferi ameliorare.
Chirurgia endoscopică a sinusurilor este o opțiune pentru persoanele cu sinuzită dificil de tratat.
„Scopul acestei proceduri este de a deschide pasajele sinusale cât mai larg posibil, astfel încât acestea să se poată drena ușor”, spune dr. Ahmed.
Lărgirea pasajelor sinusale facilitează, de asemenea, tratarea inflamației continue care provoacă secreția post-nazală.
Tratarea refluxului gastroesofagian
Simptome respiratorii precum dificultățile de respirație pot fi rezultatul unui reflux gastroesofagian și refluxului laringofaringian conex.
Din fericire, exist o serie de măsuri preventive care pot ajuta la gestionarea refluxului și efectelor sale. Evitarea alimentelor prăjite sau grase poate ameliora refluxul acid. Evitarea consumului de alimente și băuturi foarte acide, cum ar fi sosul de roșii, sucul de portocale și cafeaua, pe timpul serii sunt, de asemenea, utile. Administrarea unui reductor de aciditate cu o jumătate de oră înainte de cină, a unui medicament înrudit, numit inhibitor al pompei de protoni, cum ar fi esomeprazolul (Nexium) sau omeprazolul diminuează refluxul acid și senzația de arsură, care poate îngreuna respirația. În cele din urmă, ridicarea ușoară a tăbliei patului sau utilizarea multor perne poate permite gravitației să mențină acidul din stomac și împiedica întoarcerea acestuia spre esofag.
Tratarea afecțiunilor pulmonare sau cardiace care pot determina dispnee
În cazul unor boli precum insuficiența cardiacă sau bolile pulmonare obstructive sau restrictive tratamentele sunt complexe și necesită abordare multidisciplinară și monitorizare riguroasă.
Tratamentul pentru dificultăți de respirație va varia în funcție de cauza identificată a afecțiunii și poate include modificările stilului de viață precum și:
- medicamente pentru afecțiuni cardiace, inclusiv inhibitori ai ECA și beta-blocante
- opțiuni chirurgicale, inclusiv dispozitive implantabile și chirurgie cardiacă pentru insuficiență cardiacă
- tratamente respiratorii, inclusiv inhalatoare pentru BPOC și antibiotice pentru pneumonie
Aparat pentru respirat în somn
Primul dispozitiv la care mă gândesc când mi se oprește respirația în somn este dispozitivul CPAP (Presiune Pozitivă Continuă în Căile Aeriene). Acesta furnizează un flux constant de aer sub presiune printr-o mască și un tub pentru a menține căile respiratorii ale pacientului deschise în timpul somnului. Un aparat CPAP are scopul general de a preveni colapsul căilor respiratorii, de a îmbunătăți calitatea somnului și de a reduce somnolența din timpul zilei.
Aparatele CPAP de la Linde România sunt dispozitive performante, cu un concept de operare îmbunătățit și ușor de utilizat, care pot fi achiuziționate sau închiriate pe baza recomandării medicului.
De exemplu, CPAP Prisma Soft este un asfel de echipament cu multiple funcții, inclusiv funcţii avansate de recunoaştere a respiraţiilor periodice, microtrezirilor, sforăitului, hipopneilor si limitărilor de flux și funcţii avansate de Vibraţii Oscilatorii Fortate (FOT) pentru detactarea apneilor obstructive şi centrale.
Pentru persoanele care călătoresc, oferta Linde cuprinde variante de CPAP portabile, precum DreamStation Go Travel CPAP sau AirMini™ Travel CPAP.
Componentele cheie ale unui aparat CPAP includ:
- un dispozitiv motorizat care generează fluxul de aer
- mască
- un tub
- un filtru de aer
Cum funcționează un aparat CPAP
Motorul aparatului suflă un flux constant de aer, care este purificat de filtru.
Acest aer se deplasează printr-un tub flexibil către o mască care se poartă peste nas sau peste nas și gură.
Presiunea aerului din mască menține gâtul și căile respiratorii ale utilizatorului deschise, împiedicând colapsul sau obstrucția acestora.
Alte tipuri de aparate pentru respirat în somn
BPAP (Presiune Pozitivă în Căile Aeriene pe Două Niveluri): Similar CPAP, dar furnizează presiuni diferite ale aerului pentru inhalare și expirare. Un astfel de aparat este Bilevel prisma25S de la Linde, un aparat cu două presiuni de aer pozitivă și continuă, destinat tratării sindromului de apnee în somn, în general asociat cu diverse comorbidități. Conform specificațiilor tehnice, echipamentul are o plajă largă de presiuni atât pe inspir cât și pe expir și un număr mare de parametri ajustabili pentru a oferi o flexibilitate crescută a setărilor de terapie
APAP (Presiune Pozitivă în Căile Aeriene cu Reglare Automată): Ajustează automat presiunea aerului pe parcursul nopții.
Linde are o ofertă bogată de aparate APAP, un exemplu fiind AutoCPAP AirSense™ 10 AutoSet™, un dispozitiv cu presiune pozitivă autoreglabilă, care asigură detectarea avansată a evenimentelor legate de apneea centrala de somn, precum excitația în legatura cu efortul respirator si evenimentele respiratorii Cheyne-Stokes. Este un echipament silențios, care oferă la debutul somnului o presiune scăzută a fluxului de aer, pentru a ajuta pacienții să adoarmă cu ușurință. Odată ce pacientul este adormit, aparatul crește în mod confortabil presiunea până la nivelul prescris.
ASV (Servo-Ventilație Adaptivă): Monitorizează și ajustează presiunea în funcție de modelul de respirație al unei persoane. Acesta este adesea utilizat pentru apneea complexă în somn.
Surse:
- https://www.medicover.ro/despre-sanatate/apnee-in-somn-simptome-cauze-riscuri-diagnostic-si-tratament,787,n,295
- https://www.webmd.com/sleep-disorders/features/waking-gasping-for-air
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/stop-breathing-while-sleeping#mixed-sleep-apnea
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2876696
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8718-sleep-apnea
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/obstructive-sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20352090
- https://guysandstthomasspecialistcare.co.uk/news/shortness-of-breath-at-night-symptoms-causes-and-treatments
- https://www.linde-healthcare.ro/shop/ro/ro-linde-store/cpap