test de apnee în somn

Ce este un test de apnee în somn și când este necesar să îl faci

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Dacă te trezești în fiecare dimineață cu o senzație de oboseală, deși ai dormit suficiente ore, dacă ai dureri de cap matinale, somnolență în timpul zilei și un sforăit zgomotos noaptea este posibil să suferi de apnee în somn. Apneea obstructivă în somn este o condiție medicală destul de des întâlnită, afectând milioane de persoane. Se estimează că aproximativ 25-30% dintre barbați și circa 9-17% dintre femei suferă de apnee obstructivă în somn. O altă formă, apneea centrală în somn este mai rar întâlnită, dar poate afecta un număr semnificativ de persoane vârstnice sau cu comorbidități cardiovasculare. Pentru a confirma dacă suferi sau nu de o astfel de condiție, este necesar să faci un test de apnee în somn.

Deși este adesea neglijată sau subdiagnosticată, apneea în somn are riscuri semnificative. Ea crește incidența unor condiții medicale grave, precum atacul de cord, insuficiența cardiacă ori accidentul vascular cerebral. În plus, este asociată cu somnolență, dificultăți de concentrare, schimbări de dispoziție, având un impact negativ pe plan profesional și social. Ca urmare, diagnosticarea și tratarea timpurie a apneei în somn sunt foarte importante. Medicul pneumolog sau somnologul pot recomanda un test de apnee în somn după un consult medical amănunțit. Polisomnografia este standardul de aur pentru depistarea apneei în somn, dar există și alte teste și analize care susțin diagnosticul. În rândurile care urmează vei afla când sunt recomandate astfel de investigații, cum se desfășoară și cum trebuie să te pregătești pentru ele.

Când este necesar să faci un test de apnee în somn

Apneea în somn se caracterizează prin oprirea repetată a respirației în timpul nopții, ceea ce determină microtreziri pentru a relua procesul respirator. Apneea în somn este însoțită de sforăit, pentru că țesutul moale al palatului sau faringelui închid căile respiratorii, blocând fluxul de aer.  Creierul, simțind o scădere a nivelului de oxigen, trimite un semnal de urgență care trezește pentru scurt timp persoana și o face să gâfâie după aer.

Deci sforăitul zgomotos poate fi un indicator că trebuie să consulți un medic și, eventual, să faci un test de apnee în somn, mai ales dacă este însoțit de o stare de oboseală și somnolență în timpul zilei.

Medicul generalist sau pneumologul pot decide că este necesar să fii consultat mai departe de un specialist în somnologie, în cadrul unui centru pentru tulburări de somn.

Somnologul îți poate recomanda să faci o polisomnografie, dacă prezinți anumite simptome care sugerează că ai putea suferi de apnee în somn.
Respectivele simptome includ:

  • sforăit puternic
  • pauze în respirație în timpul somnului
  • gâfâit sau sufocare în timpul somnului
  • somnolență excesivă în timpul zilei

Alte simptome sunt durerile de cap matinale, uscăciunea gurii și dificultăți de concentrare, precum și iritabilitate, probleme de memorie și treziri frecvente pentru a urina.

Bazându-se pe simptomele descrise și pe istoricul somnulu (inclusiv pe mărturia unor persoane care au observat că ai probleme de respirație în timpul somnului) medicul poate decide că este necesară efectuarea testului de apnee în somn.  

Care sunt testele pentru detectarea apneei în somn

Polisomnografie nocturnă

Principalul test pentru depistarea apneei în somn este polisomnografia. În timpul acestui test, pacientul este conectat la un echipament care monitorizează activitatea inimii, plămânilor și creierului, tiparele de respirație, mișcările brațelor și picioarelor și nivelul de oxigen din sânge.

Teste de somn la domiciliu

Medicul poate oferi teste simplificate care pot fi utilizate la domiciliu pentru a diagnostica apneea în somn. Aceste teste măsoară, de obicei, ritmul cardiac, nivelul de oxigen din sânge, fluxul de aer și tiparele de respirație.

În cazul apneei centrale în somn, este recomandată preferențial polisomnografia într-un centru de testare a somnului. Polisomnografia măsoară până la 20 de parametri diferiți, comparativ cu patru parametri, în testele efectuate la domiciliu.

Alte teste pentru apneea în somn

  • EEG (electroencefalogramă) pentru măsurarea și înregistrarea activității undelor cerebrale
  • EMG (electromiogramă) pentru înregistrarea activității musculare, cum ar fi spasmele feței, scrâșnitul dinților și mișcările picioarelor, și pentru a observa somnul în stadiul REM. În timpul somnului REM, apar adesea vise intense, deoarece creierul are o activitate crescută.
  • EOG (electrooculogramă) pentru înregistrarea mișcărilor ochilor. Aceste mișcări sunt importante în determinarea diferitelor etape ale somnului, în special a somnului în stadiul REM.
  • EKG (electrocardiogramă) pentru înregistrarea ritmului cardiac
  • Evaluare ORL pentru a exclude un blocaj la nivelul nasului sau gâtului.

Ce este polisomnografia, principalul test de apnee în somn

O polisomnografie sau un studiu al somnului este un test complex, care presupune înregistrări multiple ale unor activități biologice asociate cu somnul. Datele obținute prin acest test de apnee în somn sunt analizate de un specialist calificat în somnologie pentru a determina dacă este vorba de apnee în somn sau un alt tip de tulburare de somn.

Dacă polisomnografia evidențiază apnee în somn, pot fi necesare și alte teste pentru a stabili cea mai bună opțiune de tratament.

În timpul polisomografiei o serie de electrozi mici și alți senzori sunt plasați pe anumite zone ale corpului pentru a efectua o varietate de măsurători când tu dormi. Electrozii pot fi plasați:

  • pe scalp pentru a urmări undele cerebrale;
  • sub bărbie pentru a măsura fluctuațiile tensiunii musculare (pentru a crea o înregistrare numită electromiogramă sau EMG);
  • lângă ochi pentru a măsura mișcările ochilor;
  • lângă nări pentru a măsura fluxul de aer;
  • pe lobul urechii sau pe deget pentru a măsura cantitatea de oxigen din sânge (folosind un dispozitiv numit oximetru);
  • pe piept sau spate pentru a înregistra ritmul cardiac;
  • pe picioare pentru a înregistra spasme sau contracții;
  • peste mușchii costali sau în jurul cutiei toracice și al abdomenului pentru a monitoriza respirația.

Citirile înregistrate cu acești electrozi sunt colectate pe o singură imprimare numită polisomnogramă și analizate de un tehnician și un medic. Dacă este detectată o problemă respiratorie, este posibil să fiți trezit și să primiți tratament în a doua jumătate a nopții. Acest lucru permite experților în somn să monitorizeze cât de bine funcționează tratamentul. În cazuri rare, acest proces necesită două nopți.

Unde are loc testarea apneei în somn

Polisomnografia poate fi efectuată într-un centru pentru tulburări de somn sau chiar la domiciliu.

Testarea apneei în somn la domiciliu

Testarea apneei în somn la domiciliu este o modalitate ușoară și rentabilă de a afla dacă ai probleme cu respirația. Un test de apnee în somn la domiciliu este foarte simplificat față de un studiu de somn în laborator și nu folosește toți senzorii utilizați în cadrul medical. Acesta urmărește respirația, nivelurile de oxigen și efortul respirator. Unii dintre senzorii care s-ar putea să nu fie utilizați sunt cei care detectează activitatea undelor cerebrale, mișcarea ochilor sau activitatea electrică a inimii.

Un mare avantaj al unui test de somn la domiciliu este comoditatea sa. Dormi în propriul pat și faci testul în funcție de programul tău. Cu toate acestea, va trebui să împrumuți monitorul de la un laborator de somnologie al unui spital și este posibil să fie nevoie să așteptați câteva săptămâni sau mai mult pentru a-l primi.

”Academia Americană de Medicină a Somnului a aprobat utilizarea poligrafului, că alternativă de diagnostic mai accesibilă, rapidă, cu costuri mai mici şi mai confortabilă pentru pacient.”, specifică dr. Ileana Andreescu pe reginamaria.ro

”Poligraful este ușor de montat, pacientul fiind instruit de personalul specializat în această privința. De asemenea, dispozitivul este setat să înceapă înregistrarea automat, la o anumită ora și să o încheie tot automat la sfârșitul ciclului de somn.”, se arată pe site-ul clinicii neuroaxis.ro

Testele la domiciliu sunt, de asemenea, utile dacă simptomele sugerează necesitatea unui tratament imediat sau dacă ești imobilizat la pat și nu poți fi mișcat. Mai târziu, după diagnosticare, testele la domiciliu oferă, de asemenea, o modalitate ușoară pentru un medic de a verifica cât de bine funcționează tratamentul.

Studiu de somn în laborator

Studiile de somn peste noapte oferă o evaluare mai amănunțită a problemelor de somn. Acestea sunt efectuate de un tehnician de somnologie și surprind mult mai multe semnale, inclusiv undele cerebrale pentru somn, tonusul muscular și mișcările picioarelor. Pentru persoanele cu anumite probleme cardiace, respiratorii sau neuromusculare, un studiu de somn peste noapte la un centru de somnologie poate fi de preferat.

”Pentru cazurile complexe se foloseşte polisomnograful, un aparat care explorează în plus somnul. Aparatul este utilizat în laboratoarele de somn, sub supravegherea personalului de specialitate.”, precizează dr. Andreescu.

Dacă faci un test de apnee în somn în laborator, medicul va da o serie de recomandări înainte de studiu, respectiv:

  • Dacă este necesar să întrerupi sau nu medicația pe care o iei înainte de test
  • Să nu consumi cofeină sau alcool în ziua testului, deoarece acestea pot interfera cu rezultatele.
  • Cum să vii pregătit pentru desfășurarea studiului în laboratorul de somn (să aduci pijamale confortabile, o carte sau o revistă și o pernă specială, etc)
  • Să nu dormi în ziua studiului de somn, pentru a nu îngreuna adormirea în timpul nopții

Alte recomandării pentru studiile de somn

O recomandare obișnuită pentru un studiu al somnului este să faci baie sau duș înainte. Cu toate acestea, ar trebui să eviți utilizarea cremelor, loțiunilor, produselor de îngrijire a părului etc. după aceea. Cel mai bine este să ai pielea curată, fără alte produse, astfel încât senzorii care fac parte dintr-un studiu al somnului să poată rămâne atașați și să obțină citiri clare. De asemenea, produsele pentru păr, cum ar fi gelul de păr sau fixativul, pot îngreuna lipirea gelului adeziv de pe senzorii EEG de cap. Este bin să eviți utilizarea ojei sau a unghiilor false, deoarece acestea pot afecta citirile pulsoximetrului de pe deget.

Informează medicul despre orice alergii cutanate pe care le ai. Unii adezivi utilizați cu senzori pentru un studiu de somn pot provoca iritații sau o reacție alergică a pielii. Cunoașterea acestor alergii în avans poate ajuta medicul dumneavoastră să găsească alternative care nu vor provoca o reacție.

Ce se întâmplă în noaptea studiului

 În noaptea studiului de somn, vei dormi într-un salon al unui centru de somnologie.  Lângă dormitor va exista o zonă centrală de monitorizare, unde tehnicienii înregistrează datele pacienților care dorm. Vei avea o baie privată; la nevoie le poți spune tehnicienilor când vrei să o folosești, astfel încât să poată scoate firele care te conectează la echipamentul de monitorizare.

Vei fi conectat la echipamente care pot părea incomode. Dar majoritatea oamenilor adorm fără probleme.

După ce ajungi la locația unde are loc studiul,vei fi condus în camera în care vei petrece noaptea. Odată ajunș acolo, te vei schimba în pijamale, iar apoi personalul va atașa senzorii. Majoritatea senzorilor sunt atașați cu adeziv (dacă ai pielea sensibilă sau alergii la adezivi, asigură-te că anunți personalul înainte de a începe atașarea senzorilor). Firele senzorilor ar trebui să fie suficient de lungi pentru a permite mișcarea confortabilă în pat.  

După ce personalul atașează senzorii, tehnicienii îți vor cere să efectuezi câteva sarcini pentru a verifica dacă senzorii funcționează și sunt calibrați corect. Sarcinile sunt simple și includ mișcarea ochilor, deschiderea/închiderea gurii și mișcarea picioarelor.

După ce membrii personalului calibrează senzorii, te poți relaxa și face rutina obișnuită de culcare. Majoritatea oamenilor nu dorm la fel de bine în timpul unui studiu al somnului, deoarece este un mediu nefamiliar sau din cauza senzorilor pe care îi poartă. Cu toate acestea, acest lucru nu va afecta, de obicei, rezultatele studiului.

Ce alte tulburări poate diagnostica un studiu de somn în laborator

Un studiu al somnului nu este doar un simplu test de apnee în somn, în sensul în care nu măsoară doar parametrii respiratori. Un studiu al somnului poate diagnostic și alte tulburări de somn precum:

  • Narcolepsie.
  • Tulburare de mișcare periodică a membrelor (inclusiv sindromul picioarelor neliniștite).
  • Insomnie.
  • Anumite tipuri de convulsii și epilepsie.
  • Terori nocturne (cunoscute și sub numele de teroare în somn).
  • Atacuri de panică nocturne.
  • Somnambulism sau alte tulburări de comportament legate de somn.
  • Paralizie în somn.
  • Alte tipuri de parasomnii și tulburări de somn perturbator.

În ce interval orar se efectuează un studiu al somnului

În general studiile privind somnul au loc în timpul orelor normale de somn. Deoarece majoritatea oamenilor dorm noaptea, laboratoarele de somn programează studiile privind somnul peste noapte. Cu toate acestea, persoanele care lucrează în ture și în timpul nopții – adică dorm ziua – pot programa un studiu al somnului în timpul zilei, dacă este necesar.

Ce echipamente se folosesc pentru un studiu al somnului

În timpul unui studiu al somnului, sunt folosite mai multe tipuri de dispozitive:

  • electrozi de suprafață vor fi plasați pe față și pe scalp și vor trimite semnale electrice înregistrate către echipamentul de măsurare. Aceste semnale, care sunt generate de activitatea cerebrală și musculară, sunt înregistrate digital.
  • centura de pletismografie inductivă respiratorie: un dispozitiv care detectează expansiunea trunchiului, în special în jurul pieptului și abdomenului, atunci când respiri.
  • un oximetru atașat la deget măsoară oxigenul din sânge.
  • senzor nazal de flux de aer pentru înregistrarea fluxului de aer
  • microfon anti-sforăit pentru înregistrarea activității de sforăit
  • monitorizare video și audio: aceasta permite personalului laboratorului de somnologie să audă ce se întâmplă în timp ce dormi.

Rezultatele studiului de somn

Dimineața, tehnicienii scot senzorii atașați de piele și îți poți relua activitățile zilnice.

Un test de apnee în somn cuprinde sute de înregistrări, pe care medicul somnolog le va interpreta, generând un raport. După ce medicul va analiza aceste date, vă veți întâlni pentru a discuta despre constatări și pașii următori.

Datele obținute vor include informații despre cum se desfășoară somnul tău cum ar fi:

  • Cât timp petreci în fiecare etapă a somnului
  • Cât de des te trezești peste noapte
  • Dacă au loc opriri ale respirației și alte dificultăți de respirație și cât de des
  • Dacă sforăi
  • Poziția corpului în timpul somnului
  • Mișcări ale membrelor când dormi
  • Modele neobișnuite de activitate cerebrală

Înțelegerea rezultatelor studiului somnului

Două valori sunt utilizate pentru a evalua severitatea apneei în somn:

Indicele de hipoxie apneică (IAH) este numărul de ori pe oră în care experimentezi apnee (când se oprește complet respirația timp de 10 secunde sau mai mult) sau hipopnee (când respirația este redusă cu 30% până la 50% sub ritmul respirator normal).

Nivelul de saturație a oxigenului este procentul de oxigen din sânge. Un nivel normal de oxigen din sânge este de obicei între 96% și 97% pentru persoanele care locuiesc la nivelul mării. În apneea ușoară există o reducere între 88% și 90% a saturației oxigenului. În cea moderată este saturația este sub 88%, iar înc ea severă este sub 80% și durează cel puțin 10 minute

Valoarea IAH este utilizată pentru a determina severitatea apneei după cum urmează:

  • niciuna sau minimă = mai puțin de 5
  • ușoară = între 5 și mai puțin de 15
  • moderată = între 15 și mai puțin de 30
  • severă = 30 sau mai mult

Când nivelurile de saturație a oxigenului scad sub 80% timp de 10 minute sau mai mult în timpul nopții, este considerat un caz urgent, care necesită un tratament imediat cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (CPAP).

Este important de reținut că persoanele cu afecțiuni pulmonare, cum ar fi BPOC, tind să aibă valori ale saturației de oxigen mai mici decât în ​​mod normal, uneori între 80 și 90 de grade. Pentru persoanele cu aceste afecțiuni, scopul tratamentului pentru apneea în somn este de a restabili nivelurile de saturație a oxigenului la valorile lor inițiale, nu la cele ale unei persoane altfel sănătoase, fără nicio boală pulmonară.

Surse:

  • https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/sanatatea-familiei/sindromul-de-apnee-somn-obstructiv-saso
  • https://www.medicover.ro/despre-sanatate/poligrafia-ventilatorie-nocturna,394,n,288
  • https://www.neuroaxis.ro/diagnosticare-sindromul-de-apnee-in-somn/
  • https://www.synevo.ro/apneea-in-somn-simptome-cauze-si-diagnostic
  • https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/diagnosing-sleep-apnea
  • https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-apnea/diagnosis-treatment/drc-20377636
  • https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/how-to-test-for-sleep-apnea-at-home-or-in-a-lab
  • https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/what-to-know-about-an-at-home-sleep-test
  • https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/12131-sleep-study-polysomnography