Ce fac dacă am o stare de rău permanentă?

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Mulți dintre noi am simțit, măcar o dată, o stare de rău indefinită, un fel de indispoziție generală, care combină mai multe simptome, fără o cauză precisă. Se poate resimți ca o stare de oboseală, slăbiciune și disconfort la care se pot adăuga și alte simptome precum amețeală sau greață. Când spunem că ne este rău, fără să știm exact ce provoacă disconfortul sau unde să îl localizăm, avem în vedere chiar această stare.

În limba franceză există un termen specific pentru respectiva stare de rău, ”malaise” (indispoziție, slăbiciune, rău). Acest termen este explicat de unele enciclopedii medicale ca ”o stare generală de disconfort, boală sau rău care poate însoți aproape orice condiție medicală.”

O stare de rău ocazională poate fi provocată de o multitudine de afecțiuni, de la infecțiile respiratorii (răceală, gripă) până la probleme digestive, migrene sau alte maladii acute.

Pe de altă parte, o stare de rău cvasi-permanentă poate fi simptom pentru multe boli cronice severe. Tocmai de aceea este important să facem deosebirea între o indispoziție trecătoare și o stare de rău care semnalează o afecțiune gravă.

Articolul de față descrie această stare de rău general și formele prin care se poate manifesta. Totodată trece în revistă principalele afecțiuni care pot provoca stări de rău de tip malaise. Nu în ultimul rând sunt sugerate intervențiile necesare în funcție de gravitatea cauzelor și când este nevoie de ajutor medical de urgență.

Ce este starea de rău?

Malaise este un cuvânt francez care se traduce prin „disconfort” sau „indispoziție” și este cel mai potrivit echivalent pentru o stare vagă de rău, fără cauze determinate. În termeni medicali, se referă la un sentiment general de slăbiciune și afectarea homeostaziei organismului.

Potrivit dr. Robert Shmerling, redactor senior la Harvard Health Publishing și fost șef clinic al diviziei de reumatologie de la Beth Israel Deaconess Medical Center, starea de rău poate fi dificil de descris, deoarece simptomele sunt nespecifice.

„Definesc starea de rău ca o senzație generală de afectare a corpului. Persoanelor cu stare generală de rău le este, adesea, greu să exprime în cuvinte ce simt. Ar putea  descrie un sentiment vag de rău sau un sentiment că „urmează să se întâmple ceva în corp. Adesea, această stare de rău este însoțită de oboseală, dar nu întotdeauna”, explică dr. Shmerling.

O starea de rău poate varia în intensitate. Pentru unii poate fi o senzație ușoară de oboseală, în timp ce pentru alții poate fi suficient de severă pentru a interfera cu activitățile zilnice. Nu este o boală sau o afecțiune în sine, ci mai degrabă un simptom, un semnal că se întâmplă ceva în organism. Deoarece este atât de nespecifică, poate fi dificilă identificarea cauzei exacte a stării de rău, fără investigații medicale suplimentare.

Ce cauze determină stare de rău

Starea de rău este, de multe ori, unul dintre primele semne că ceva nu este în regulă în organism, chiar dacă alte simptome specifice nu au apărut încă. „Când simți această stare de rău general, malaise, nu este cazul să presupui că nu este nimic grav, că este o stare imaginară, că este cauzată de stres sau îmbătrânire. Este un cumul de simptome care trebuie luate la fel de serios ca oricare altele și evaluat corespunzător.”, spune dr. Shmerling.

Cu atât mai mult dacă ne confruntăm cu o stare de rău permanentă lucrurile trebuie tratate cu seriozitate. ”Stările de rău general pot apărea brusc şi pot dispărea într-un timp relativ scurt sau pot apărea insidios şi pot persista pentru o perioadă lungă de timp.”, arată dr. Purtan Teodora pe romedic.ro Starea de rău poate avea o gamă largă de cauze, de la infecții la boli cronice și chiar factori ce țin de stilul de viață.

Iată câteva cauze comune:

Infecții

Infecțiile virale și bacteriene acute, cum ar fi răceala, gripa, COVID-19, pot provoca stare de rău. În astfel de cazuri, malaise este adesea răspunsul inițial al organismului de combatere a infecției. Alte boli infecțioase care pot provoca stare de rău sunt:

  • Bronșită acută sau pneumonie: sunt însoțite de stare generală proastă, febră, frisoane, tuse și dureri în piept. Starea de rău poate fi foarte intensă și necesita asistență spitalicească.
  • Mononucleoza: pe lângă stare de rău, apar dureri în gât, dureri de cap, adenopatii (ganglioni limfatici umflați).
  • Boala Lyme: este o infecție provocată de mușcătura de căpușă. Pot apărea erupții cutanate, dureri articulare, transpirații nocturne, sensibilitate la lumină.
  • Hepatită acută: starea de rău se poate manifesta sub formă de greață, dureri abdominale, modificări ale urinei și scaunului.
  • Fibromialgie: pe lângă dureri articulare și sensibilitate, probleme de somn, probleme de concentrare și rigiditate matinală poate apărea și o stare de rău indefinit.

Boli infecțioase cronice care sunt frecvent însoțite de o stare de rău pe termen lung:

  • SIDA
  • Hepatită cronică activă
  • Tuberculoză

Și parazitozele pot fi însoțite de stări recurente de rău.

Boli cronice

Afecțiuni precum diabetul, anemia și bolile de inimă pot duce la senzații generale de rău, din cauza stresului continuu pe care îl pun asupra corpului. De exemplu, multe persoane sunt anemice și pot avea o stare de rău aproape permanent. ”Anemia este una din cele mai frecvente cauze care pot determina apariția stărilor de rău. Persoanele diagnosticate cu anemie pot acuza astenie, fatigabilitate, dureri precordiale, stare de rău general, tahicardie, palpitații,dispnee de efort, amețeli, cefalee  şi alte semne clinice specific.”, precizează dr. Purtan.

Iată câteva maladii care determină o stare de rău frecventă:

  • Insuficiență cardiacă congestivă
  • BPOC
  • Insuficiențe de organ
  • Boală renală acută sau cronică
  • Boală hepatică acută sau cronică
  • Artrita reumatoidă
  • Sarcoidoza              
  • Lupus eritematos sistemic
  • Boli endocrine sau metabolice (diabet, disfuncția glandei suprarenale, disfuncții tiroidiene,disfuncția glandei pituitare)
  • Boli ale sângelui (anemie severă)
  • Cancer: toate tipurile de cancer sunt însoțite, mai devreme sau mai târziu, de o stare de rău. Aceasta poate fi resimțită încă din primele stadii în cazul leucemiilor, limfomului, cancerului de colon, etc.

Sindromul de oboseală cronică

Starea de rău se manifestă, de obicei, ca o oboseală extremă sau epuizare, fără un motiv clar. Persoanelec u acest sindrom nu se simt odihnite sau revigorate după somn și pot avea diferite probleme de natură cognitivă (dificultăți de concentrare, probleme de memorie, probleme legate de luarea deciziilor, etc)

Probleme de sănătate mintală

Depresia, anxietatea și stresul pot fi asociate cu stare de rău. Aceste condiții epuizează energia și pot determina o senzație de rău general.

Medicamente

Unele medicamente au efecte secundare care pot include stare de rău. Dacă începeți să vă simțiți rău după ce ați început tratamentul cu un nou medicament, este bine să discutați cu medicul.

Dintre medicamentele care pot provoca stare de rău fac parte:

  • Medicamente anticonvulsivante
  • Antihistaminice
  • Beta-blocante (medicamente utilizate pentru a trata bolile de inimă sau hipertensiunea arterială)
  • Medicamente psihiatrice
  • Tratamente care implică mai multe medicamente
  • Tratamente chimioterapice

Deficiențe nutriționale

O cantitate insuficientă de esențiali, cum ar fi vitaminele și mineralele, poate provoca stare de rău. De exemplu, deficiențele de vitamina D sau fier sunt cauze binecunoscute ale oboselii și slăbiciunii generale.

Tulburări de somn

Condiții precum insomnia sau apneea în somn pot împiedica un somn de bună calitate, reparator, ducând la senzații de rău.

Stil de viață nesănătos

Dieta deficitară, lipsa exercițiilor fizice, fumatul, consumul de alcool și somnul inadecvat pot determina sau agrava starea de rău. Organismul are nevoie de nutriție echilibrată, activitate fizică regulată, hidratare adecvată și somn calitativ pentru a funcționa corect.

Stare de rău cu transpirație

O stare de rău însoțită de transpirație poate lua multiple forme, precum amețeală, greață, senzație de leșin, precum și anxietate sporită. Cauzele unei astfel de stări pot fi mai mult sau mai puțin grave, printre ele numărându-se:

Epuizarea termică

În zilele foarte călduroase, multe persoane pot simți adesea o stare de rău nedefinit, însoțită de transpirații abundente.
Corpul se răcește cel mai eficient prin transpirație și prin evaporarea acelei transpirații. Dacă transpirația nu poate satisface cerințele de răcire ale corpului, pot apărea probleme legate de căldură. Acesta este un spectru de afecțiuni cu simptome minore, cum ar fi senzație de căldură excesivă sau erupție cutanată cauzată de căldură. Starea poate progresa spre crampe de căldură, apoi epuizare calorică și, în cele din urmă, insolație, o afecțiune medicală care poate avea consecințe serioase, dacă nu este tratată corespunzător.

Epuizarea termică poate să apară atunci când o persoană face exerciții fizice sau lucrează într-un mediu cald, iar transpirația nu poate disipa căldura generată în corp. Adesea, epuizarea termică poate fi însoțită de deshidratare, care apare deoarece persoana nu a înlocuit apa pierdută prin transpirație.

Exercițiile fizice energice și deshidratarea

În condiții de caniculă, exercițiile fizice intense pot determina o stare de rău, în special pe fondul deshidratării.

Transpirația abundentă poate face organismul să piardă cantități semnificative de apă atunci când încearcă să regleze temperatura. Exercițiile fizice desfășurate într-un mediu prea cald sau excesive pot duce la pierderi prea mari de apă și electroliți într-o perioadă scurtă, ceea ce are drept consecință o stare de rău. Tocmai de aceea rehidratarea este esențială și poate fi principalul remediu pentru senzațiile de sfârșeală și rău din perioada de vară.

Hipoglicemia

Hipoglicemia  sau scăderea zahărului din sânge poate fi o altă cauză pentru o stare de rău asociată cu transpirații și alte simptome caracteristice. Hipoglicemia poate să apară frecvent la persoanele cu diabet și poate fiu un efect secundar al anumitor medicamente (de exemplu, insulina). Un episod hipoglicemic poate să apară și la o persoană care nu are diabet, dacă nivelul glucozei din sânge scade prea mult din cauza hrănirii insuficiente pe parcursul zilei.

Hipoglicemia apare adesea brusc. Pe lângă amețeli și transpirații, simptomele hipoglicemiei mai includ:

  • Vedere încețoșată
  • Confuzie
  • Durere de cap
  • Stare de foame
  • Iritabilitate
  • Nervozitate
  • Ritm cardiac rapid
  • Tremurături
  • Somnolență/oboseală
  • Slăbiciune
  • Greaţă

Bufeurile

Bufeurile sunt explozii bruște și intense de căldură resimțite în partea superioară a corpului, inclusiv pe față, gât și piept. Când nivelul de estrogen scade în timpul menopauzei hipotalamusul (zona a creierului care controlează temperatura corpului) devine mai sensibil la schimbările de temperatură. Acest lucru poate duce la bufeuri. Bufeurile pot avea durate variabile, de la mai puțin de un minut până la o oră și sunt asociate cu următoarele simptome:

  • Ameţeală
  • Transpiraţii intense
  • Ritm cardiac rapid
  • Pierderea energiei sau a concentrării mentale

Anxietatea și atacurile de panică

Anxietatea intensă poate duce adesea la amețeli, stare de rău și transpirații. Multe persoane cu tulburări de anxietate și panică raportează că transpiră abundent și amețesc în momentele premergătoare sau în timpul unui atac de panică. Un atac de panică este caracterizat prin frică sau disconfort intens, fără un motiv aparent, care poate dura câteva minute și poate provoca simptome fizice, inclusiv:

  • Ritm cardiac accelerat
  • Transpiraţie
  • Amețeli sau slăbiciune
  • Frisoane
  • Tremurături
  • Dificultăți de respirație
  • Furnicături sau amorțeli
  • Dureri în piept
  • Dureri de stomac sau greață

Un nivel ridicat de anxietate este asociat cu descărcări hormonale (adrenalină, cortizol) care pot afecta sistemul vestibular (sistemul senzorial din urechea internă), provocând amețeală. Studiile arată că persoanele cu tulburări de anxietate au un risc crescut de a dezvolta vertij pozițional paroxistic benign.

Hipotensiune arterială și leșin

Leșinul (sincopa) apare atunci când o persoană își pierde conștiența pentru o perioadă scurtă (câteva minute). Leșinul poate fi determinat de scăderea bruscă a tensiunii arteriale care fetermină o scădere a fluxului sanguin și un aport insuficient de oxigen către creier. În cele mai multe cazuri, leșinul nu este cauzat de o afecțiune medicală gravă. Înainte de a leșina, o persoană poate experimenta:

  • Amețeli
  • Senzație de frig, frisoane, transpirație
  • Greaţă
  • Modificări ale vederii
  • Pierderea controlului muscular

Răul de mișcare

Răul de mișcare poate fi perceput în timpul călătoriilor cu diferite mijloace de transport. Apare atunci când creierul primește semnale contradictorii de la ochi față de cele din urechea internă, legate de mișcarea corpului. Simptomele răului de mișcare includ:

  • Ameţeală
  • Transpirații reci
  • Greaţă
  • Vărsături

Răul de mișcare este temporar și, de obicei, dispare atunci când mișcarea se oprește. Există și probleme mai grave care pot determina stare de rău și transpirație, dar și simptome alarmante suplimentare.

Atacul ischiemic tranzitoriu

Când aportul de sânge către o anumită parte dub creier este afectat, aceasta poate înceta să mai funcționeze. respectiva are. Ca urmare, partea corpului pe care o controlează nu mai funcționează. Acesta se numește accident vascular cerebral sau accident cerebrovascular. Atunci când creierul își poate recăpăta rapid aprovizionarea cu sânge, simptomele accidentului vascular se rezolvă; acest lucru este cunoscut sub numele de atac ischemic tranzitoriu.

Afectarea alimentării cu sânge a unor porțiuni ale creierului poate apărea din mai multe motive, precum cheaguri de sânge care blochează vasele (tromboză) sau hemoragie cerebrală. În cazul unui atac ischiemic tranzitoriu multe persoane experimentează confuzie, slăbiciune și letargie. Dacă sunt afectate arterele cerebrale pot apărea manifestări mai grave, precum:

  • slăbiciune sau paralizie și amorțeală a unei părți a corpului
  • pareză facială
  • dificultăți de înțelegere a cuvintelor sau de vorbire.
  • pierderea parțială a vederii

Atacul de cord

Un atac de cord apare atunci când fluxul de sânge către inimă este redus semnificativ sau blocat. Starea de rău generală și transpirația sunt prezente, dar simptomul principal al unui atac de cord este durerea sau disconfortul în piept. Alte simptome ale atacului de cord includ:

  • Disconfort în spate, maxilar, gât sau abdomen superior
  • Senzație de oboseală neobișnuită
  • Amețeală
  • Greață și/sau vărsături
  • Dificultăți de respirație

Alte cauze de stare de rău și transpirație

Sindromul Dumping

Simptome precum transpirație, amețeli, greață și diaree pot apărea atunci când corpul mută rapid alimentele din stomac în duoden (prima parte a intestinului subțire). Sindromul de dumping afectează cel mai frecvent persoanele cărora li s-a îndepărtat chirurgical o parte a sistemului gastrointestinal.

Sevrajul de alcool

Sevrajul apare în momentul în care persoanele care au consumat alcool pe termen lung încetează să mai bea (de exemplu în curele de dezintoxicare). Simptomele de sevraj includ:

  • amețeli
  • transpirații
  • anxietate, neliniște
  • iritabilitate
  • coșmaruri
  • tremor
  • halucinații și convulsii.

Hipertiroidismul

Hipertiroidismul este provocat de faptul că glanda tiroidă produce prea mult hormon tiroidian. Hormonul tiroidian este important pentru metabolism, digestie și inimă. O creștere a transpirației poate fi un simptom al hipertiroidismului. De asemenea, se poate instala o stare de rău caracterizată prin:

  • bătăi rapide sau neregulate ale inimii
  • amețeli
  • senzație de oboseală
  • senzație de căldură sau intoleranță la căldură
  • iritabilitate sau nervozitate
  • probleme cu somnul
  • apetit crescut
  • frecvența crescută a mișcărilor intestinale
  • pierdere în greutate inexplicabilă

Unele dintre opțiunile de tratament pentru hipertiroidism includ medicamente și tratament cu iod radioactiv. În unele cazuri, un medic poate recomanda o procedură chirurgicală în care se îndepărtează o parte a tiroidei sau întreaga glandă.

Efecte secundare ale medicamentelor

Multe medicamente precum și interacțiunile medicamentoase pot provoca amețeli și transpirații, precum și alte reacții adverse. Verificați întotdeauna cu dacă apar aceste simptome după începerea unui tratament medicamentos.

Stare de rău dimineața

O stare de rău matinală poate implica doar partea fizică sau fizicul și psihicul deopotrivă. Adesea poate lua forma unor probleme digestive, în special a unei senzații intense de greață și vomă sau a unor stări de amețeală la trezire. Uneori, poate fi o senzație de lipsă de energie, iritabilitate și frustrare, asociate depresiei matinale. Grețurile matinale însoțite adesea și de amețeală și alte simptome sunt frecvent întâlnite la persoanele însărcinate.

Iată alte câteva dintre cauzele unei stări de rău după trezire:

Sarcina

Grețurile matinale și vărsăturile pot fi un indiciu timpuriu al sarcinii. Grețurile de dimineata sunt frecvent precipitate de mirosuri specifice sau de alimente condimentate, dar pot apărea și fără un declanșator. Aproximativ 7 din 10 gravide suferă de greață în primul trimestru de sarcină. De obicei, se ameliorează în al doilea trimestru, dar poate persista pe tot parcursul sarcinii. Cazurile ușoare de greață matinală nu fac rău mamei sau copilului. Cu toate acestea, greața și vărsăturile severe în timpul sarcinii (hiperemesis gravidarum) pot necesita tratament medical.

Hipoglicemia

Uneori, dimineața la trezire, pot apărea senzații de greață sau disconfort din cauza scăderii zahărului din sânge. Consumul de băuturi dulci, cum ar fi sucul de fructe, dimineața este o modalitate simplă de a echilibra zahărul din sânge și de a ameliora greața și starea de rău.

Refluxul gastroesofagian

Refluxul acid este o cauză obișnuită a unei stări de rău matinale. Refluxul gastroesofagian provoacă greață, deoarece acidul se acumulează în stomac și curge în regiunea superioară a esofagului. Greața determinată de această boală poate să apară în orice moment; cu toate acestea, există un risc mare de greață la trezire, mai ales la persoanele care dorm pe o suprafață dreaptă. Acest lucru face ca acidul din stomac să curgă mai ușor în esofag. Ajustarea stilului de viață, cum ar fi evitarea meselor acide, evitarea mâncatului cu cel puțin două ore înainte de somn și dormitul cu capul ridicat pot fi de ajutor în gestionarea refluxului acid.

Migrena

Cefaleea migrenoasă matinală este caracterizată de o stare de rău generală, cu intensități diferite. Pe lângă durerea de cap pot să apară simptome precum:

  • Greață
  • Vărsături
  • Amețeală
  • Dificultatea de a suporta lumina

Din cauza modificărilor din sistemul nervos central și a încetinirii digestiei, o migrenă poate fi adesea declanșată dimineața. Pentru a diminua migrena matinală pot fi de ajutor masa de dimineață, hidratarea și administrarea unor medicamente pentru migrenă. Dacă medicamentele antiinflamatoare fără prescripție medicală nu funcționează sau dacă greața este severă și însoțită de vărsături, sunt disponibile medicamente eliberate pe bază de rețetă pentru migrene și greață.

Alte cauze pentru stare de rău dimineața

Infecții și alte tulburări ale urechii interne

Bolile urechii interne pot perturba echilibrul, ceea ce are ca efect o stare de rău și greață dimineața, la trezire. Durerea și presiunea urechii, precum și anomaliile auzului, congestia nazală și febra sunt simptome ale unei infecții a urechii. Greața și amețeala se rezolvă odată ce problema urechii este tratată cu medicamente prescrise.

Anxietate și stres

O reacție neuronală este declanșată de anxietate și stres și afectează mucoasa stomacului, ceea ce poate duce la greață dimineața. Modificările stilului de viață pentru a reduce stresul și anxietatea pot ajuta, de exemplu, exerciții fizice, relaxare, somn adecvat și consiliere, dacă este necesar.

Constipaţie

Consumul insuficient de fibre alimentare, sindromul colonului și un stil de viață sedentar sunt câțiva factori care pot afecta digestia. Distensia intestinală determinată de excesul de gaz activează receptorii din mucoasa tractului digestiv, care transmit semnale trunchiului

cerebral și activează senzația de greață. Creșterea conținutului de fibre din dietă, hidratarea și exercițiile fizice regulate pot fi de ajutor.

Consumul anumitor alimente înainte de culcare și o masă consistentă noaptea târziu poate crea, de asemenea, suferință intestinală, ducând la greață și stare de rău dimineața. Acest lucru este valabil mai ales în cazul alergiilor sau sensibilităților alimentare.

Se recomandă ca ultima masă să fie consumată cu aproximativ trei ore înainte de culcare,evitându-se consumul unor alimente greu de digerat seara, precum alimente prăjite, grase, produse lactate și alimente picante.

Deshidratare

Când organismul este deshidratat, există un dezechilibru electrolitic, în special de sodiu și potasiu, care poate provoca greață. În astfel de cazuri este indicată hidratarea intensă pe parcursul zilei.

Depresia matinală

Există o variație diurnă a dispoziției care poate face ca simptomele depresive să fie mai intense în anumite momente ale zilei. Depresia se poate intensifica dimineața, deși unele persoane consideră că starea lor de spirit scade după-amiaza sau seara. Semnele de depresie matinală pot include senzația de tristețe, anxietate și lipsă de interes pentru orice activitate. Alte simptome includ:

  • Lipsă de energie
  • Iritabilitate
  • Somnolență
  • Stare de frustrare
  • Trezire mult prea dimineață, după un somn cu întreruperi, de proastă calitate

Apneea în somn

Problemele de somn pot fi o cauză pentru o stare de rău matinal destul de pronunțată. O cauză fizică comună a somnului slab și a depresiei este apneea obstructivă în somn. Aceasta se caracterizează prin oprirea periodică a respirației în timpul somnului. „…Pacienții se opresc pentru scurt timp să respire, de mai multe ori pe parcursul nopții, ceea ce duce la o calitate slabă a somnului”, explică dr. Clark.

Apneea în somn este deosebit de frecventă la femei, în perimenopauză, când presupun în mod eronat că trezirile lor frecvente nocturne sunt rezultatul bufeurilor.

Hormonii stresului

Corpul eliberează cortizol ca răspuns la situațiile de tip „luptă sau fugi”. Acest hormon mărește ritmul cardiac, tensiunea arterială, glicemia și ritmul respirator. În timp, prea mult cortizol poate fi asociat cu probleme precum anxietatea, depresia, dificultățile de memorie și concentrare. De obicei, nivelul de cortizol crește după trezire și este posibil să apară o reacție exagerată a corpului la hormonul stresului, asociată cu deprimare matinală.

Stare de rău și amețeală după masă

Unele persoane pot avea o stare de rău după masă, manifestată în special prin amețeală, greață, senzația de ”cap gol”, uneori înroșirea feței și valuri de căldură. Modificările nivelului glicemic pot fi responsabile de aceste stare, dar și alte reacții metabolice, în funcție de modul în care mâncăm și cât de mult mâncăm. Un exces de alimente grase poate avea efect asupra vezicii biliare, senzația de preaplin a stomacului și distensia abdominală pot determina o stare de greață și său.

„Poate persoana în cauză are o problemă cu colecistul, fierea, cum i se spune popular. Atunci o ecografie abdominală va putea evidenția o litiază biliară, o hipotonie (fiere leneșă) sau o dischinezie colecistică“, precizează dr. Ana Maria Bucur pe smartliving.ro

În generală, o stare de rău după masă care apare ocazional este determinată de modul în care mâncăm. Totuși, sunt și cazuri în care starea de rău postprandială este un simptom pentru anumite condiții cu o gravitate mai mare sau mai mică. Dintre acestea pot fi menționate:

Intoxicații alimentare

Toxinfecția alimentară este cauzată de consumul unor  alimente contaminate cu anumiți agenți patogeni sau substanțe toxice. Intoxicația alimentară este determinată frecvent de anumite practici nesănătoase, precum:

  • spălarea necorespunzătoare a mâinilor, a ustensilelor și a suprafețelor de gătit
  • lăsarea mâncării pentri o perioadă prea mare la temperatura camerei
  • gătitul alimentelor la o temperatură sub cea minimă sigură
  • contactul dintre carnea crudă cu legume sau alimente gata de consumat

Simptomele precum greața, vărsăturile, diareea și crampele stomacale apar de obicei în decurs de 30 de minute până la câteva ore după consumarea alimentelor contaminate. De obicei, durează de la câteva ore până la câteva zile și dispar de la sine.

Alergii sau intoleranțe alimentare

Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar identifică anumite alimente, cum ar fi laptele de vacă sau nucile, ca fiind dăunătoare. Reacționează exagerat, declanșând eliberarea de histamină și alte substanțe chimice care cauzează diferite simptome. Simptomele pot apărea în câteva minute de la masă, variind de la greață ușoară și disconfort abdominal până la urticarie și dificultăți de respirație.

Alergiile alimentare comune includ:

  • Laptele
  • Ouăle
  • Soia
  • Arahide
  • Grâu
  • Scoici
  • Peşte

Spre deosebire de alergiile alimentare, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. În schimb, poate să apară atunci când organismul are dificultăți în digerarea anumitor alimente sau ingrediente alimentare. Intoleranța alimentară poate provoca balonare, gaze, dureri de stomac sau diaree.

Cel mai comun tip de intoleranță alimentară este intoleranța la lactoză, care apare atunci când corpul dumneavoastră nu poate digera lactoza, un zahăr din lapte și produse lactate.

Alte intoleranțe alimentare comune includ:

  • Gluten
  • Cofeină
  • Histamina, care se găsește în alimente precum vinul și brânza
  • Alcool
  • Sulfiții, găsiți în bere, cidru și vin
  • Salicilații, care sunt prezenți în mod natural în multe fructe, legume și condimente
  • Glutamat monosodic (MSG), care se găsește în mezelurile și alimentele sărate.

Produsele grase și afumate pot determina o reacție de intoleranță la unele persoane.

”Unii oameni sunt atrași de preparatele afumate: miros bine, au gust bun, dar cum le mănâncă, se simt rău. Au regurgitații, greață, o stare de indispoziție sau chiar prezintă vărsături…Ar putea fi vorba de o simplă, dar neplăcută, intoleranță la «gudroanele» ce dau gustul specific de afumat.”, spune dr. Bucur.

Infecții virale

Gastroenterita virală, cunoscută și sub numele de „gripa stomacală”, este o infecție a intestinelor care provoacă diaree, greață, vărsături și dureri abdominale. În unele cazuri, poate provoca și febră. Norovirusul este cea mai frecventă cauză a gripei stomacale. Simptomele apar de obicei în decurs de 12 până la 48 de ore de la expunere și durează până la 3 zile. Norovirusul este foarte contagios și se răspândește rapid de la o persoană la alta. Poate fi transmis prin contact direct, consumând alimente contaminate  sau prin atingerea suprafețelor contaminate cu virus și apoi atingerea gurii.

Boli digestive

Afecțiunile digestive, inclusiv sindromul colonului iritabil , gastropareza și boala de reflux gastroesofagian pot provoca greață după masă.

Sindromul colonului iritabil este o tulburare cronică a tractului digestiv care provoacă modificări ale tranzitului intestinal, dureri abdominale și balonare fără semne vizibile de boală sau leziuni ale tractului digestiv.

Gastropareza, cunoscută și sub denumirea de golire gastrică întârziată, este o afecțiune care face ca alimentele să treacă prin stomac mult mai lent decât ar trebui. Simptomele comune includ sațietate precoce, greață și vărsături după masă. Gastropareza este cauzată frecvent de diabet.

Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune care apare atunci când conținutul stomacului curge înapoi în esofag. De obicei provoacă arsuri la stomac și regurgitare. Cu toate acestea, poate provoca și greață.

Boala cronică a vezicii biliare implică calculi biliari și inflamație. Acest lucru poate duce la o colică biliară, care tinde să apară după mese grele. Colicile biliare pot provoca greață, vărsături, dureri abdominale și febră.

Pancreatita, caracterizată prin inflamarea pancreasului, provoacă dureri abdominale, greață și vărsături. Poate fi cauzată de calculi biliari, medicamente și consumul intens de alcool.

Alte probleme care pot determina stare de rău după masă

Medicamente

Unele medicamente pot provoca greață și modificări ale apetitului. Acestea pot include:

  • Antibioticele
  • Antidepresive
  • Tratamente pentru cancer, cum ar fi chimioterapia
  • Medicamente pentru durere

Sarcina

În timpul sarcinii apar modificări hormonale care pot determina greață și stare de rău după masă.

Diabetul

Starea de rău și greața pot apărea atunci când nivelurile de zahăr din sânge sunt prea mari sau prea scăzute.

Anxietatea

Tulburările de anxietate pot provoca greață și alte simptome gastrointestinale după masă.

Boala hepatică

Semnele timpurii de ciroză pot include greață, vărsături și poftă de mâncare scăzută.

Obstrucția intestinală

O obstrucție intestinală apare atunci când alimentele sau scaunele nu pot trece prin tractul digestiv. Este adesea cauzată de o hernie, o intervenție chirurgicală sau cancer.

Diagnosticul stării de rău

Gestionarea stării de rău implică, în primul rând, identificarea și tratarea cauzei de bază, precum și abordarea simptomelor.

Abordarea cauzei de bază a stării de rău

Primul pas în gestionarea stării de rău este de a determina cauza principală a acesteia. Acest lucru necesită adesea una consultații medicale, precum și diverse teste dacă este necesar.

Medicul poate pune întrebări detaliate despre istoricul medical și simptomele, precum:

  • De cât timp aveți această stare de rău?
  • Cum ați evalua severitatea simptomelor dumneavoastră pe o scară de la 1 la 10?
  • Ce se ameliorează simptomele și când se înrăutățesc? Sunt simptome care vin și pleacă sau rămân constante în timp?
  • Dispar sau se ameliorează când sunteți distras/relaxat?
  • Aveți vreo experiență anterioară cu sau episoade de stare generală de rău?
  • Există alte simptome, cum ar fi tuse, durere în piept, febră, oboseală, durere musculară, modificarea greutății, sângerări, modificări ale scaunului sau urinei, erupții cutanate sau pierderea poftei de mâncare?
  • Luați medicamente sau suplimente? Ați început recent să luați o anumită medicație?
  • Aveți antecedente de probleme cu tiroida?
  • Ați simțit deprimare sau au apărut noi factori de stres de curând?
  • Ați călătorit recent?
  • Descrieți-vă modelele de somn, de exerciții fizice și obiceiurile alimentare.

Medicul va efectua, de asemenea, un examen fizic amănunțit și poate recomanda anumite teste de laborator.

Tratament pentru starea de rău

Tratamentul va depinde de cauza de bază identificată. Dacă starea de rău este provocată de o infecție, pot fi prescrise antibiotice sau medicamente antivirale. Pentru bolile cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul, gestionarea afecțiunii prin medicamente, modificări ale stilului de viață și îngrijire medicală continuă este esențială. În cazul în care o stare de rău este asociată cu depresia sau alte probleme de natură psihologică, poate fi recomandată psihoterapie și, uneori, medicație. Dacă anumite medicamente provoacă stare de rău, medicul poate ajusta doza sau poate recomanda un alt medicament.

Modificări ale stilului de viață pentru a gestiona simptomele

Indiferent de cauza de bază, anumite modificări ale stilului de viață pot ajuta la gestionarea și reducerea stării de rău, prin creșterea bunăstării generale. Totuși, conform Dr. Shmerling, este nevoie de precauție înainte de a face schimbări drastice de stil de viață și poate fi necesar un consult medical prealabil.

„Uneori, o schimbare de stil de viață este prematură. De exemplu, exercițiile fizice pot fi grozave pentru cineva care este sănătos, dar nu are condiție fizică. Totuși, la unele persoane pot fi imposibil de practicat sau pot chiar înrăutăți lucrurile. Un astfel de caz este cel în care se dovedește că persoana în cauză are o boală de inimă netratată”, explică dr. Shmerling.

Totuși, unele schimbări precum o dietă sănătoasă, un somn adecvat și gestionarea stresului sunt benefice pentru majoritatea persoanelor, indiferent de afecțiunile lor.

Principalele modificări ale stilului de viață pentru a preveni sau gestiona o stare de rău includ:

Îmbunătățirea dietei

Asigurați-vă că aveți o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine ​​slabe. Uneori, suplimentele pot fi necesare, dacă aveți deficiențe specifice.

Hidratarea adecvată

Este crucial să beți suficientă apă pe tot parcursul zilei. Deshidratarea poate duce la senzații de oboseală, amețeli, alte simptome caracteristice (uscăciunea gurii, pielii, mucoaselor, afectarea cantității ed urină, dezechilibre electrolitice, etc.)

Exerciții regulate

Încorporarea activității fizice în rutina zilnică poate crește nivelul de energie și poate îmbunătăți starea generală de bine. Chiar și exercițiile ușoare precum mersul pe jos pot face o diferență.

Prioritizarea somnului

O igiena bună a somnului este esențială. Încercați să mergeți la culcare și să vă treziți la aceeași oră în fiecare zi, să creați o rutină relaxantă înainte de culcare și să vă asigurați că mediul de dormit este confortabil.

Gestionarea stresului

Tehnici precum mindfulness, meditația, yoga și exercițiile de respirație profundă pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la amplificarea sentimentului de bine.

Evitarea alcoolului și a fumatului

Ambele pot contribui la starea de rău. Reducerea sau renunțarea la acestea poate îmbunătăți sănătatea generală.

Surse:

  • https://www.romedic.ro/-ma-simt-rau-cele-mai-frecvente-motive-0P36333
  • https://smartliving.ro/greata-dupa-masa-ce-cauze-poate-avea/
  • https://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/starile-de-greata-si-de-voma-la-copil_199
  • https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/what-is-malaise
  • https://www.healthline.com/health/malaise#treatment
  • https://medlineplus.gov/ency/article/003089.htm
  • https://www.webmd.com/a-to-z-guides/malaise-causes-symptoms
  • https://www.medicinenet.com/dizziness_excessive_sweating_and_feeling_faint/multisymptoms.htm
  • https://www.verywellhealth.com/dizziness-and-sweating-5217722
  • https://www.healthline.com/health/dizziness-and-sweating#causes
  • https://www.webmd.com/depression/morning-depression-overview
  • https://www.goodrx.com/conditions/nausea/nausea-in-the-morning
  • https://www.medicalnewstoday.com/articles/324955#dehydration
  • https://www.medicinenet.com/why_do_i_wake_up_feeling_nauseated/article.htm
  • https://www.health.com/nausea-after-eating-7564447