despre alcool

Despre alcool și multiplele moduri în care îți afectează somnul

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Relația dintre consumul de alcool și somn este complexă. Atunci când vorbesc despre alcool, mulți cred că acesta poate ajuta o persoană să adoarmă. În realitate,  alcoolul acționează ca un sedativ doar în cantități mici. Consumul excesiv de alcool, pe de altă parte, are efecte negative asupra somnului.

”Dacă obișnuiești să bei alcool, încearcă să eviți acest obicei aproape de ora de culcare, deoarece unul dintre efectele consumului de alcool este că îți poate tulbură somnul. Deși în mod normal, alcoolul te amețește și trimite la culcare, efectul nu este unul durabil pe tot parcursul nopții și în niciun caz un remediu pentru cei care suferă de insomnie.”, precizează dr. Oana Cuzino pe doc.ro

Abuzul și dependența de alcool sunt asociate cu tulburări cronice de somn, afectarea somnului cu unde lente și  a somnului REM. Aceste modificări se pot menține un timp îndelungat în perioadele de abstinență și pot juca un rol semnificativ în recăderi.

Pentru cei care vor să afle cât mai multe despre alcool și efectele negative ale dependenței de băuturile alcoolice, articolul de față prezintă cele mai importante informații. Vom insista, în mod particular, asupra modului în care alcoolul influențează somnul și consecințele pe termen lung, pentru a aduce încă un argument în sprijinul renunțării la consumul în exces.

Despre alcool și efectele sale asupra organismului

Alcoolul, cunoscut și sub denumirea chimică de etanol, este al doilea cel mai consumat drog psihoactiv la nivel global, după cofeina. Se știe despre alcool că a fost folosit de secole, pe scară largă, în multe culturi. Cu toate acestea, consumul de alcool este asociat cu riscuri și daune semnificative pentru sănătate.

”La consumatorii cronici de alcool apar importante modificări fiziologice și morfologice ce se manifestă printr-un răspuns anormal la alcool, medicamente, toxine și chiar la nutrienții obișnuiți. Aproape toate țesuturile și organele sunt vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape toate consecințele medicale ale uzului de alcool sunt reversibile odată cu abstinență.”, arată dr. Elena Călinescu, medic specialist psihiatrie pe cdt-babes.ro

Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos central (SNC), scăzând activitatea electrică a neuronilor din creier.

Organizația Mondială a Sănătății clasifică alcoolul drept substanță toxică, psihoactivă, care produce dependență și potențial cancerigenă.

Peste 2 milioane de decese anual au drept cauză consumul de alcool. Bărbații sunt, de obicei, mai afectați, în special persoanele din grupa de vârstă 20- 39 de ani.

Datele privind consumul global de alcool în 2019 arată că aproximativ 400 de milioane de persoane cu vârsta de 15 ani și peste prezintă tulburări determinate de consumul de alcool, iar aproximativ 209 milioane trăiesc cu dependență de alcool.

Deși mulți oameni cunosc despre alcool că poate avea efecte negative, accesul la screening, intervenție rapidă și tratament pentru persoanele cu consum excesiv de alcool rămâne foarte scăzut. De asemenea, accesul la medicamente pentru tratamentul tulburărilor legate de consumul de alcool este redus. Procentul persoanelor care caută servicii medicale pentru tratarea consumului de alcool variază între 1% și cel mult 14%.

Despre alcool: riscuri pentru sănătate

Studiile despre alcool arată că acesta este cauză în peste 200 de boli, accidente și alte afecțiuni de sănătate.

Astfel, consumul de alcool este asociat cu riscuri de a dezvolta boli netransmisibile, cum ar fi bolile hepatice, boli cardiovasculare și diferite tipuri de cancer. Se estimează că 474 000 de decese din cauza bolilor cardiovasculare au fost determinate, în 2019, de consumul de alcool. Alcoolul în exces crește riscul apariției mai multor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, ficat, cap și gât, esofagian și colorectal. Sute de mii de decese anuale provocate de diverse forme de cancer sunt asociate cu consumul de alcool.

De asemenea, excesul de alcool determină o serie de afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările comportamentale legate de consumul de alcool.

S-a stabilit și o relație cauzală între consumul de alcool și incidența sau rezultatele bolilor infecțioase precum tuberculoza și HIV.

Consumul de alcool în timpul sarcinii crește riscul de a avea un copil cu tulburări din spectrul alcoolismului fetal (FASD), de exemplu sindromul alcoolic fetal , care este asociat cu dizabilități de dezvoltare și malformații congenitale.

Consumul de alcool în timpul sarcinii poate crește, de asemenea, riscul de complicații precum naștere prematură, avort spontan, copil născut mort.  

Este binecunoscut despre alcool că reprezintă una din principalele cauze ale accidentelor rutiere și altor tipuri de răniri (căderi, înec, arsuri, agresiune sexuală, violență în partenerul intim și sinucidere). În felul acesta, alcoolul în exces dăunează și celor din jur, nu doar persoanei care îl consumă. 

Pe termen lung, nivelurile dăunătoare și periculoase ale consumului de alcool pot duce la probleme sociale, inclusiv probleme familiale, probleme la locul de muncă, probleme financiare și șomaj.

Efectele alcoolului pe termen scurt

Etanolul este consumat, în mod obișnuit, ca substanță recreativă, mai ales în timpul socializării, datorită efectelor sale psihoactive. Cantitatea de etanol din organism este cuantificată prin conținutul de alcool în sânge. Dozele mici de etanol, în general, au efecte stimulente și produc euforie, scăderea inhibiției sociale și relaxare.

La doze mai mari de 1 gram/litru, etanolul acționează ca un deprimant al sistemului nervos central. Alcoolul  este asociat cu scăderea anxietății, sedarea, modificarea funcției cognitive și a memoriei. Încetinește și afectează cogniția, crește timpul de reacție, afectează judecata, interferează cu funcția motrică, ducând la lipsă de coordonare motorie și provoacă tulburări senzoriale.

Consumul excesiv de alcool, chiar și pe termen scurt,  poate determina:

  • tulburări accentuate ale funcției senzoriale și motorii
  • cogniție încetinită
  • stupor
  • comă alcoolică
  • posibil deces

Consumul excesiv de alcool poate provoca, de asemenea afectarea generalizată a funcției neurocognitive, amețeli, analgezie, amnezie, ataxie (pierderea echilibrului, confuzie, sedare, vorbire greșită), anestezie generală, scăderea libidoului, greață, vărsături, mahmureală.

Alcoolul afectează și aparatul respirator. Băuturile care conțin etanol pot provoca exacerbări ale rinitei și, mai grav, bronhoconstricție la pacienții cu antecedente de astm bronșic. Astfel de reacții pot apărea în decurs de 1-60 de minute de la ingestia de etanol.

La concentrații foarte mari, alcoolul poate provoca:

  • amnezie anterogradă
  • scăderea marcată a frecvenței cardiace
  • aspirația pulmonară
  • nistagmus alcoolic pozițional
  • depresia respiratorie
  • șoc
  • comă

Moartea poate surveni din cauza suprimării profunde a funcției sistemului nervos central.

Efectele alcoolului pe termen lung

Consumul excesiv de alcool provoacă intoxicații cu alcool, caracterizate prin inconștiență sau, în cazuri severe, deces. Efectele pe termen lung sunt considerate a fi o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial și includ:

  • Alcoolismul
  • Abuzul de alcool
  • Sevrajul
  • Bolile hepatice, hepatita
  • Bolile cardiovasculare (de exemplu, cardiomiopatie)
  • Polineuropatia
  • Halucinoza alcoolică, – impact pe termen lung asupra creierului (de exemplu, leziuni ale creierului, demență și boala Marchiafava-Bignami)
  • Cancere

Mai mult, un raport OMS din 2024 indică faptul că aceste consecințe nocive ale consumului de alcool au ca rezultat aproximativ 2,6 milioane de decese anual, reprezentând 4,7% din toate decesele la nivel mondial.

Anumite efecte negative pot apărea chiar și la cantități scăzute de alcool, în cazul unui consum constant pe termen lung.

 „S-a constatat că alcoolul crește riscul de cancer, iar pentru unele tipuri de cancer, riscul crește chiar și la niveluri scăzute de consum de alcool (mai puțin de 1 băutură pe zi). Prin urmare, se recomandă prudență.”, avertizează Ghidurile dietetice pentru americani (DGA).

 „Se recomandă ca adulții să limiteze consumul de alcool la cel mult 1 băutură pe zi atât pentru femei, cât și pentru bărbați, pentru o sănătate mai bună”, mai este menționat în ghiduri.

Astfel, a fost observată o ușoară creștere a probabilității de melanom, cancer de sân la femei și cancer de prostată la bărbați chiar și pentru consum redus de alcool.

Consumul moderat de alcool

Ideea de consum moderat de alcool poate să difere de la o societate la alta, de la o situație la alta, inclusiv în cadrul studiilor despre influența alcoolului.

Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) definesc „consumul moderat de alcool ca un pahar sau mai puțin pe zi pentru femei, respectiv două pahare sau mai puțin pe zi pentru bărbați.”

Multe persoane cred despre alcool că nu produce daune dacă este consumat în cantități moderate. Totuși, acest lucru nu este adevărat. Nu există nicio formă de consum de alcool fără riscuri. Chiar și nivelurile scăzute ale consumului de alcool prezintă anumite riscuri și pot provoca rău.

Nivelul de risc depinde de mai mulți factori, inclusiv de:

  • cantitatea consumată
  • frecvența consumului de alcool
  • starea de sănătate a individului
  • vârsta, sexul și alte caracteristici personale
  • contextul în care are loc consumul de alcool.

Potrivit OMS, aproape jumătate din toate cancerele atribuibile alcoolului din Regiunea Europeană a OMS sunt legate de consumul de alcool, chiar și de consumul „ușor” sau „moderat” – „mai puțin de 1,5 litri de vin sau mai puțin de 3,5 litri de bere sau mai puțin de 450 de mililitri de băuturi spirtoase pe săptămână”.

Riscuri ale consumului moderat de alcool

Concluzia este că alcoolul poate crea dependență, poate provoca intoxicație și contribuie la probleme de sănătate, chiar și în cantități moderate.

Dacă o persoană continuă să bea în cantități mici, riscurile problemelor de sănătate par să fie scăzute. Dar riscul nu este zero.

De exemplu, orice cantitate de băutură crește riscul de cancer de sân și cancer colorectal. Pe măsură ce consumul crește, crește riscul pentru aceste tipuri de cancer. Este un risc mic, dar real, crescut.

În plus, unele persoane pot avea o susceptibilitate mai mare la proprietățile toxice, psihoactive și de inducere a dependenței ale alcoolului

De asemenea, băutul adaugă calorii, care pot contribui la creșterea în greutate. În plus, alcoolul crește riscul de probleme la nivelul sistemului digestiv.

În trecut, se credea despre alcool că, dacă este consumat în cantități mici, zilnic (în special vin) protejează împotriva bolilor de inimă și, eventual, a diabetului. După mai multe cercetări s-a ajuns la concluzia că aceste idei nu se susțin. În general, o dietă sănătoasă și activitatea fizică au beneficii mult mai mari pentru sănătate decât alcoolul.

Consumul excesiv de alcool

Consumul excesiv de alcool este asociat cu un risc ridicat.

Definiția consumului excesiv de alcool este corelată cu sexul unei persoane. Pentru femei, mai mult de patru pahare pe zi sau mai mult de opt pahare pe saptamână este considerat un consum ridicat. Pentru bărbați, consumul intens de alcool înseamnă mai mult de cinci băuturi pe zi sau mai mult de 15 băuturi pe săptămână.

Consumul excesiv de alcool ridică nivelul de alcool în sânge la 0,08%. Asta înseamnă, de obicei, patru sau mai multe băuturi în două ore pentru femei și cinci sau mai multe băuturi în două ore pentru bărbați.

Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de probleme grave de sănătate, inclusiv:

  • Anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerele de gură, gât, esofag și ficat.
  • Boli hepatice
  • Boli cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială și accidentul vascular cerebral.
  • Consumul excesiv de alcool a fost, de asemenea, legat de vătămări intenționate, cum ar fi sinuciderea, precum și de răni accidentale și deces.

În timpul sarcinii, consumul de alcool poate provoca leziuni ale creierului și alte probleme ale copilului nenăscut. De asemenea, consumul excesiv de alcool poate duce la simptome de sevraj de alcool.

Despre alcool și somn

Se cunoaște despre alcool că, în cantități mici, are efecte sedative, interacționând cu mai multe sisteme neurotransmițătoare importante în reglarea somnului. Administrarea acută a unor cantități mari de alcool înainte de somn duce la scăderea latenței de apariție a somnului. Apar, de asemenea, modificări ale arhitecturii somnului devreme, în timpul nopții, când nivelurile de alcool din sânge sunt ridicate și un somn de proastă calitate și perturbat ulterior în timpul nopții.

Chiar dacă unele persoane consideră că alcoolul ajută la adormire, impactul său asupra somnului este, în general, negativ. Chiar și în cantități moderate, alcoolul consumat înainte de culcare poate afecta somnul și determină o stare de oboseală a doua zi.

Conform datelor furnizate de Sleep Foundation, aproape 90% dintre respondenții care consumă în mod regulat alcool seara raportează cel puțin o problemă legată de somn.

Mai mult decât atât, problemele continuă o perioadă și după renunțarea la alcool.

”Somnul mi s-a înrăutățit timp de aproximativ opt săptămâni, înainte să se îmbunătățească. M-am chinuit să adorm, m-am simțit obosit la trezire și am avut vise nebunești.”, mărturisește dr. Alex George, avocat al sănătății publice și fost concurent Love Island, pe contul său youtube.

Comentariile sale sunt o perspectivă asupra efectelor adesea misterioase și greșit înțelese ale alcoolului asupra somnului.

În timp ce unii oameni asociază un pahar seara cu o odihnă bună, este important să ne amintim că „sedarea este diferită de somn”, potrivit profesorului Russell Foster, șeful Institutului de neuroștiință pentru somn și ritm circadian de la Universitatea din Oxford.

Profesorul Foster consideră că un pahar de vin poate reduce calitatea somnului „cu aproximativ 10%”, iar consumul mai multor pahare va determina o reducere cu aproximativ 40%”. Aceste procente pot crește semnificativ în funcție de ora când sunt consumate băuturile.

Alcoolul perturbă homeostazia somnului

Una dintre principalele probleme este modul în care aloolul perturbă ciclurile nocturne sau ceea ce unii oameni numesc „homeostazia somnului”.

Somnul se desfășoară în mai multe etape, respectiv:

  • Etapa 1 de somn NREM (1-7 minute)
  • Etapa 2 de somn NREM (10-25 minute)
  • Etapa 3 de somn NREM, respectiv somn cu unde lente, somn cu unde delta sau somn profund (20-40 minute)
  • Somnul REM, cu mișcarea rapidă a ochilor (10-60 minute)

Somnul de calitate constă în patru până la cinci cicluri. În fiecare ciclu o persoană trece prin toate stadiile de somn prezentate mai sus. Fiecare dintre aceste etape este asociată cu diferite procese biologice, toate esențiale pentru a obține beneficiile complete ale odihnei.

”Somnul REM este caracterizat prin vise complexe și vii. Este, de asemenea, asociat cu procesarea emoțională, este modalitatea prin care organismul încearcă să dea sens unei lumi complicate.”, spune profesorul Foster.

Mai multe studii au arătat că, atunci când este consumat în cantități moderate sau mari, alcoolul determină o reducere generală a somnului REM total, care poate duce, la rândul său, la tulburări de memorie, anxietate și probleme de concentrare.

Studiile despre alcool și somn arată, de asemenea, că un consum chiar și moderat provoacă o creștere a somnului profund în prima jumătate a nopții.  Deși acesta poate părea un lucru bun, pe măsură ce noaptea trece, apare un fenomen denumit „recuperare homeostatică”.

În esență, dacă pierdem anumite elemente ale ciclului de somn, la un moment dat al nopții, corpul și creierul vor încerca să compenseze la un alt moment.

Pentru că alcoolul crește somnul profund în prima jumătate a nopții, în restul nopții creierul va avea tendința de a se menține într-un somn ușor, non-REM, asociat cu treziri mult mai facile.

Consumul de alcool și insomnia

Un studiu din 2018 a constatat că, printre pacienții dependenți de alcool, două treimi sufereau de insomnie, comparativ cu o treime din populația care nu consumă alcool.

Nu este foarte clar din ce cauză se întâmplă acest lucru, dar igiena deficitară a somnului, întreruperea frecventă și prelungită și toleranța crescută la efectele sedative ale alcoolului pot juca un rol în acest sens.

Mulți alcoolici dezvoltă obiceiuri proaste de somn și programe neregulate de somn-veghe atunci când beau, care pot persista după ce renunță. Somnul și menținerea unui program neregulat de somn-trezie sunt asociate cu o stare de veghe mai mare și o calitate mai slabă a somnului pe timp de noapte

Prezența metaboliților alcoolului, cum ar fi aldehida, trebuie luată în considerare în ceea ce privește influența asupra mecanismelor de somn, precum și efectele secundare ale alcoolului, cum ar fi diureza.

Anumiți neurotransmițători joacă un rol în efectele alcoolului asupra somnului, indiferent de cantitatea consumată.

„Ceea ce știm este că alcoolul interferează cu sistemele de neurotransmițători ale corpului și acestea se schimbă de-a lungul ciclului de somn și în timpul somnului”, spune Foster.

Deși aceste modificări sunt, de obicei, reversibile, neurotransmițătorii pot necesita timp pentru a se recalibra. Acesta este motivul pentru care poate dura până la opt săptămâni de abstinență pentru ca somnul să se recupereze complet.

Din păcate, problemele de somn și insomnia din perioada de recuperare sunt, adesea, o cauză de recădere.

despre alcool insomnie

Dependența de alcool și somnul la adolescenți

Studiile despre alcool și somn s-au concentrat mai mult pe adulți. Totuși, studii recente sugerează că problemele de somn pot precede debutul consumului de alcool și problemele legate de alcool la adolescenți. Există modificări substanțiale în comportamentul de somn de-a lungul adolescenței, legate de culcarea la ore mai târzii, o schimbare a cronotipului către seară, cu o preferință pentru activitățile de seară și o durată mai scurtă a somnului. Există, de asemenea, schimbări în arhitectura somnului, dintre care cea mai notabilă este o scădere dramatică a cantității de somn profund în timpul adolescenței.

Schimbările în comportamentul de somn al adolescenților și în calitatea somnului pot fi determinate de factori sociali și de mediu, precum și de modificări fiziologice în reglarea circadiană și homeostatică a somnului.

Adolescenții care au probleme de somn raportează, de asemenea, mai multe tulburări de dispoziție, neatenție și probleme de memorie, tulburări de conduită și consum crescut de droguri și alcool.

Pe baza sondajelor, adolescenții care consumă alcool raportează mai frecvent probleme de somn decât cei care nu beau alcool, chiar și atunci când cantitățile sunt moderate.

Despre alcool și apneea obstructivă în somn

„O altă problemă, adesea ignorată, este rolul alcoolului în apneea obstructivă în somn și sforăit. Ceea ce face alcoolul este să relaxeze musculatura gâtului, crescând riscul sforăitului și apneei în somn.”, spune profesor Foster.  

În acest fel, calitatea somnului poate fi semnificativ redusă, mai ales în cazul consumului de alcool pe termen lung.

Alcoolul poate avea efecte negative în ambele tipuri de apnee în somn, atât apneea obstructivă în somn, cât și apneea centrală în somn.
Alcoolul încetinește sistemul nervos central și poate agrava respirația la persoanele cu apnee în somn, indiferent de etiologie. Netratată, apneea în somn este legată de o serie de complicații medicale potențial severe, iar consumul de alcool poate spori aceste riscuri pentru sănătate.

Alte mecanisme prin care alcoolul agravează apneea în somn

Pe lângă relaxarea musculaturii gâtului, studiile au arătat despre alcool că poate agrava apneea obstructivă în somn și în alte moduri:

  • Prag de excitare mai mare: restricția respiratorie legată de apneea obstructivă în somn și nivelurile scăzute de oxigen determină oamenii să se trezească parțial, permițând restabilirea respirației. Alcoolul ridică pragul de excitare, ceea ce înseamnă că devine mai dificil pentru o persoană să se trezească, atunci când nu mai respiră. Prin urmare, obstacolele respiratorii trebuie să fie mai lungi sau mai severe pentru a provoca o trezire.
  • Creșterea congestiei nazale: consumul de alcool poate induce modificări ale vaselor de sânge la nivelul nasului, ceea ce poate contribui la congestie și poate îngreuna respirația pe nas. Congestia nazală poate pune mai multă presiune asupra căilor aeriene superioare și poate intensifica tulburările respiratorii la persoanele cu apnee în somn.
  • Momentul consumului de alcool: consumul de alcool seara sau cu puțin timp înainte de culcare crește nivelul de alcool din sânge în timpul somnului și efectul asupra apneei în somn. Impactul asupra respirației poate fi mai mare în prima jumătate a nopții, în timp ce organismul încă metabolizează alcoolul.
  • Cantitatea de alcool consumată: cantitățile mai mari de alcool îi pot spori efectul asupra apneei în somn. Multe studii au arătat că două până la trei pahare consumate sunt asociate cu efecte negative.
  • Vârsta: persoanele în vârstă pot fi mai susceptibile la efectele alcoolului, astfel încât cei cu apnee în somn pot prezenta agravări dacă beau înainte de culcare.

Alcoolul și alte probleme de respirație legate de somn

Alcoolul și apneea centrală în somn

În apneea centrală în somn, creierul nu trimite semnalele corespunzătoare pentru a regla corect respirația. Alcoolul reduce activitatea creierului și a sistemului nervos central, ceea ce poate agrava apneea centrală în somn, prin încetinirea respirației unei persoane.

Alcoolul și hipoventilația

O altă problemă de respirație legată de somn este hipoventilația, o afecțiune în care o persoană nu reușește să primească suficient oxigen deoarece respirația este slabă sau lentă. Medicamentele care deprimă sistemul nervos central, inclusiv alcoolul, pot agrava hipoventilația. Medicii recomandă adesea ca persoanele cu o tulburare de respirație numită sindrom de hipoventilație a obezității să evite consumul de alcool, din cauza efectelor sale asupra respirației în timpul somnului. Efectele alcoolului asupra hipoventilației pot fi și mai mari la persoanele care folosesc deja medicamente cu efecte sedative.

Alcoolul și sforăitul

Consumul de alcool aproape de ora de culcare crește probabilitatea ca o persoană să sforăie. Alcoolul face ca mușchii din gură și gât să se relaxeze și să ”fluture”, producând zgomot pe măsură ce o persoană inspiră și expiră.

Sforăitul este frecvent la persoanele cu apnee în somn, totuși majoritatea persoanelor care sforăie nu au această afecțiune. Cu toate acestea, la persoanele care sforăie de obicei, consumul de alcool poate agrava sforăitul.

Consumul de alcool și visele din perioada de somn REM

Multe persoane care încearcă să renunțe la alcool pot avea vise foarte intense, adesea anxiogene, în perioada de abstinență. Există și o explicație științifică pentru acest fenomen, respectiv „efectul de rebound REM”.

La fel ca recuperarea homeostatică, atunci când somnul REM este afectat din orice motiv, creierul compensează. Deoarece visele apar, cel mai probabil, în timpul somnului REM, studiile arată că cei care au renunțat la alcool pot avea astfel de vise foarte vii. Acest efect este probabil să apară și în cazul unui consum moderat de alcool.

Consumul de alcool și mahmureala

Mahmureala constă într-un cumul de efecte fiziologice și psihologice neplăcute, care rezultă în urma consumului de alcool.

Mahmureala poate dura de la câteva ore la mai mult de 24 de ore.

Simptomele tipice ale mahmurelii pot include:

  • dureri de cap
  • somnolență
  • probleme de concentrare
  • gură uscată
  • amețeli
  • oboseală
  • tulburări gastro-intestinale (de exemplu, greață, vărsături, diaree)
  • absența foamei
  • sensibilitate la lumină
  • depresie
  • transpirație
  • hiperexcitabilitate
  • iritabilitate
  • anxietate

Mahmureala poate afecta, de asemenea, performanța în timpul activităților zilnice potențial periculoase, cum ar fi conducerea unei mașini sau folosirea anumitor echipamente.

Deși au fost sugerate multe remedii posibile, nu există dovezi convingătoare care să sugereze că acestea sunt eficiente pentru prevenirea sau tratarea mahmurelii. Evitarea alcoolului sau consumul moderat sunt cele mai eficiente metode de a preveni mahmureala.

Concluzii despre alcool și somn

Pe lângă multiplele sale efecte negative, alcoolul are un impact profund asupra somnului, cu efecte amplificate de consumul acut versus cronic și de dependență. În timp ce alcoolul este inițial sedativ, acest efect dispare după câteva ore, rezultând un somn fragmentat și perturbat în a doua jumătate a nopții.

Utilizarea susținută a alcoolului în alcoolismul cronic este asociată cu probleme majore de somn. Somnul discontinuu și perturbarea circadiană sunt caracteristici ale consumului excesiv de alcool.

Chiar și în perioadele de abstinență, problemele de somn persistă, insomnia și visele vii fiind plângeri comune, care pot fi un factor care duce la recidivă.

Ca urmare, renunțarea la alcool sau, cel puțin, consumul controlat sunt singurele modalități prin care pot fi combătute efectele alcoolului asupra somnului și asupra sănătății în general.

Surse:

  • https://www.doc.ro/consum-responsabil-prevenirea-dependentei/ce-impact-are-alcoolul-asupra-somnului
  • https://www.cdt-babes.ro/articole/alcoolismul-complicatii-somatice.php
  • https://www.sleepfoundation.org/nutrition/alcohol-and-sleep
  • https://www.piedmont.org/living-real-change/how-does-alcohol-affect-your-sleep
  • https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5821259
  • https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2024/dec/14/from-nightcaps-to-nightmares-the-many-ways-alcohol-disrupts-your-sleep
  • https://www.cdc.gov/alcohol/about-alcohol-use/index.html
  • https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/alcohol
  • https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/alcohol/art-20044551
  • https://www.nhs.uk/live-well/alcohol-advice/the-risks-of-drinking-too-much
  • https://www.niaaa.nih.gov/alcohols-effects-health/alcohol-drinking-patterns
  • https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Alcohol_consumption_statistics
  • https://en.wikipedia.org/wiki/Alcohol_(drug)
  • https://www.sleepfoundation.org/stages-of-sleep