Fumatul crește tensiunea? Ce efecte are fiecare țigară asupra ta
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Fumatul este un puternic factor de risc cardiovascular, iar renunțarea la fumat este cea mai eficientă pentru prevenirea unui număr mare de boli cardiovasculare. Fumatul crește tensiunea și provoacă o multitudine de alte efecte asupra inimii, precum:
- deteriorarea endoteliului vascular și debutul aterosclerozei
- rigiditatea arterială
- inflamație constantă
- modificarea lipidelor
- alterarea factorilor antitrombotici și protrombotici
Toate aceste modificări legate de fumat sunt determinanți majori de inițiere și accelerare a procesului aterotrombotic, conducând la evenimente cardiovasculare.
Fumatul are un efect hipertensiv acut în principal prin stimularea sistemului nervos simpatic. În ceea ce privește impactul fumatului cronic asupra tensiunii arteriale, acesta nu este pe deplin elucidat. Probabil că fumatul cronic crește tensiunea în mod indirect, pentru că determină rigiditate arterială. Fumătorii hipertensivi sunt mai susceptibili să dezvolte forme severe de hipertensiune, inclusiv hipertensiune malignă și renovasculară, pe fondul unei ateroscleroze accelerate.
Articolul de față evidențiază modul în care fumatul crește tensiunea arterială, precum și alte efecte dăunătoare ale tutunului.
Fumatul crește tensiunea
Studiile au arătat că și o singură țigară fumată are efecte hipertensive. Fumatul crește tensiunea arterială și pulsul aproape instantaneu. Sunt necesare aproximativ 20 de minute după o țigară, pentru ca tensiunea arterială și pulsul să revină la normal. Chiar și un număr mic de țigări pe zi poate duce la creșterea tensiunii arteriale și la o multitudine de alte efecte nocive.
”Chiar și persoanele care fumează mai puțin de cinci țigări pe zi pot prezenta semne de boală cardiovasculară timpurie, iar riscul crește odată cu numărul de țigări fumate pe zi și atunci când fumatul continuă mulți ani la rând. Cercetătorii spun că țigările cu niveluri mai scăzute de gudron sau nicotină nu reduc riscul acestor boli. Și expunerea la fumatul pasiv este nocivă, deoarece cauzează boli de inimă la persoanele nefumătoare și le poate provoca, de asemenea, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.”, arată dr. Daniela Bartoș, medic primar cardiolog pe doc.ro
În ceea ce privește efectele pe termen lung, nu este foarte clar dacă fumatul cronic duce la un risc crescut de hipertensiune arterială. Unele studii au raportat că riscul de hipertensiune la fumătorii cronici este similar cu cel al nefumătorilor. În schimb, alte cercetări au observat un risc crescut de hipertensiune arterială la anumiți fumători cronici.
Cu toate acestea, puseurile acute de hipertensiune, determinate de fumatul fiecărei țigări, pot provoca daune semnificative pentru sistemul cardiovascular.
Fumatul crește tensiunea arterială, ceea ce are ca efect un risc suplimentar de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Fumatul și expunerea la fumatul pasiv contribuie la procesul de formare a plăcii în interiorul arterelor, numit ateroscleroză, iar hipertensiunea arterială accelerează acest proces.
Mecanismul prin care fumatul crește tensiunea
Cele mai multe studii au arătat modul în care fumatul crește tensiunea în fază acută, în vreme ce efectele fumatului cronic sunt încă în cercetare. Expunerea acută la fumatul de tutun poate induce efecte hipertensive simpatice tranzitorii. La fiecare țigară se activează sistemul nervos simpatic, ceea ce are ca efect, printre altele, creșterea tensiunii arteriale.
Sistemul nervos simpatic controlează răspunsul corpului la pericol sau la stres. Atunci când SNS este activat, semnalele hormonale provoacă un flux sanguin suplimentar în mușchi. Acest lucru determină o stare de contractură musculară și alertă în corp. Ca urmare, pulsul și tensiunea arterială vor crește.
Fumatul declanșează SNS și provoacă aceeași creștere a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale similar unui pericol. În timp, acest lucru poate deteriora pereții arterelor și poate determina un risc mai mare al unor boli grave ale inimii.
De asemenea, fumatul poate crește riscul acumulării de lipide în interiorul arterelor, proces cunoscut sub numele de ateroscleroză. Acumularea plăcii de aterom poate duce la atac de cord și accident vascular cerebral, dacă este lăsată netratată. La rândul ei, hipertensiunea arterială poate crește rata de acumulare a plăcii în interiorul arterelor.
Fumatul crește tensiunea arterială și frecvența cardiacă, fiind asociat inclusiv cu hipertensiunea malignă. Nicotina acționează ca un agonist adrenergic, mediand eliberarea locală și sistemică de catecolamine și posibil eliberarea de vasopresină, ceea ce are ca efect creșterea presiunii sângelui în artere.
”Vasoconstricția determinată de nicotină conduce la creșterea tranzitorie a TA cu aproximativ 10 mmHg, valori care se mențin crescute până la o oră după ultima țigară fumată. Cum majoritatea fumătorilor fumează mai multe țigări pe parcursul zilei tensiunea lor arterială se menține la valori crescute întreaga zi.”, specifică dr. Andreea Lacraru pe recuperare-cardiaca.ro
Fumatul de tutun, dar și utilizarea țigărilor electronice pot crește tensiunea arterială și accelera procesele aterotrombotice printr-o varietate de mecanisme potențiale, inclusiv efecte dăunătoare asupra funcției endoteliale, creșterea inflamației, lipidelor și tromboză.
Fumatul și consumul de alcool
În plus, studiile arată că fumatul și consumul de alcool au efecte sinergice și negative asupra funcției cardiovasculare. Mai multe studii au arătat o creștere semnificativă a tensiunii arteriale sau a riscului de hipertensiune arterială ca urmare a interacțiunii tutun-alcool.
Un posibil mecanism pentru acest fenomen este că atât consumul cronic de tutun, cât și consumul de alcool pot genera rigiditate vasculară, prin afectarea endotelială și inflamația cronică.
Ce efecte pot apărea dacă fumatul crește tensiunea
Hipertensiunea arterială este un factor de mare risc pentru declanșarea unor evenimente dramatice, precum atacul de cord sau atacul vascular cerebral. Riscul vine și din faptul că este, cel mai adesea, o afrecțiune silențioasă. Multe persoane cu hipertensiune arterială nu au deloc simptome. Mai mult decât atât, tensiunea arterială crescută temporar din cauza țigărilor scade la un nivel normal, în circa 20 de minute. Acest lucru face ca acest tip de hipertensiune să nu fie observată în timpul unui examen medical.
Când apar simptome de hipertensiune arterială, acestea pot include:
- bătăi neregulate și puternice ale inimii
- dificultăți de respirație
- ameţeală
- dureri de cap
- sângerări nazale
- confuzie
- vedere încețoșată sau neclară
Alte efecte ale fumatului
Pe lângă faptul că fumatul crește tensiunea arterială, poate afecta fiecare organ și sistem din corp. Iată care sunt cele mai grave efecte ale sale:
Fumatul și bolile de inimă
Nu numai că fumatul crește tensiunea, dar afectează inima în multiple alte moduri.
”Substanțele chimice din fumul de țigară fac ca acele celule care acoperă vasele de sânge să se umfle și să se inflameze, ceea ce poate îngusta vasele de sânge, ducând la multe afecțiuni cardiovasculare, precum ateroscleroza, boala coronariană, boala arterială periferică sau accidentul vascular cerebral. ”, specifică dr. Bartoș.
Persoanele care fumează au un risc dublu de a dezvolta o afecțiune cardiacă și un risc de trei ori mai mare de deces din cauza unei bolii de inimă sau a vaselor de sânge (inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral), comparativ cu persoanele care nu fumează.
Arterele coronare furnizează oxigen și substanțe nutritive către inimă. În timp, depozitele de grăsime se pot acumula în interiorul arterelor coronare, ceea ce reduce fluxul de sânge către inimă și crește riscul de atac de cord. Fumatul accelerează înfundarea și îngustarea arterelor coronare. Ca atare, un cheag de sânge poate întrerupe fluxul de sânge către inimă. Fără oxigen și substanțe nutritive, mușchiul inimii începe să moară. Severitatea atacului de cord depinde de cât de amplă este deteriorarea permanentă a mușchiului cardiac.
Fumatul dăunează și altor vase de sânge. Când arterele periferice, care furnizează sânge către membre sunt afectate, afecțiunea poartă numele de boală arterială periferică. Aceasta afectează circulația sângelui și poate duce la formarea cheagurilor de sânge, cangrenă și chiar amputare.
Fumatul afectează plămânii
Plămânii sunt printre cele mai afectate organe ca urmare a fumatului. Majoritatea cancerelor pulmonare și a bolilor pulmonare cronice apar la fumători.
Efectele nocive ale fumului de țigară asupra plămânilor sunt binecunoscute, acesta afectând în mod direct celulele epiteliului respirator, precum și alte tipuri de celule din plămân, inclusiv celulele mezenchimale și celulele endoteliale vasculare. Capacitatea toxinelor din fumatul de țigară de a traversa bariera epitelială și de a afecta vascularizația pulmonară și sistemică este un mecanism des citat prin care fumatul contribuie la boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și alte boli sistemice.
Conform Centrelor pentru Controlul Bolilor, fumatul poate provoca boli respiratorii prin deteriorarea căilor aeriene și a alveolelor pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze.
Boala Pulmonară Obstructivă Cronică, care include emfizemul pulmonar și bronșita cronică, reprezintă principala afecțiune determinată de fumatul pe termen lung. Persoanele care fumează au un risc de 12 până la 13 ori mai mare de deces din cauza BPOC decât nefumătorii.
Atacurile de astm pot fi declanșate sau agravate de fumul de țigară.
În plus, fumatul provoacă majoritatea cazurilor de cancer pulmonar.
Deloc surprinzător, fumatul crește tensiunea pulmonară, fiind un factor de risc pentru hipertensiunea pulmonară.
Fumatul și tiroida
Multe studii au arătat că fumatul exercită efecte multiple asupra glandei tiroide. Fumatul pare să inducă modificări ale testelor funcției tiroidiene, precum scăderea TSH-ului și creșterea hormonilor tiroidieni. În plus, fumatul poate juca un rol în autoimunitatea tiroidiană. Multe studii au confirmat o influență semnificativă a fumatului asupra hipertiroidismului Graves și în special asupra orbitopatiei din boala Graves. Astfel, fumatul poate crește riscul de dezvoltare a bolii, poate reduce eficacitatea tratamentului și, în cele din urmă, poate induce recurențe. Mai mult, fumatul crește incidența gușii multinodulare, mai ales în zonele deficitare de iod. În plus, atât fumatul activ, cât și pasiv în timpul sarcinii modifică funcția tiroidiană maternă și fetală.
Fumatul afectează ficatul
Unul dintre organele cele mai afectate de fumat este ficatul. Acesta are un rol esențial în procesarea toxinelor din corp, iar fumatul poate duce la suprasolicitarea sa. Ca urmare se poate instala toxicitatea hepatică corelată cu o afecțiune numită stres oxidativ, rezultat al expunerii celulelor hepatice la radicali liberi. În timp, acest lucru poate bloca fluxul de sânge către ficat, ducând la cicatrici hepatice și la îngroșarea țesutului hepatic.
Țigările conțin toxine care pot provoca cicatrici permanente ale ficatului, determinând ciroză. În plus, fumatul poate duce la acumularea unor depozite de nicotină, care poate duce la o afecțiune numită boală hepatică grasă nealcoolică (depozite lipidice în ficat).
Fumatul crește, de asemenea, riscul de cancer hepatic. Există mai mult de 4.000 de substanțe chimice în țigări pe care experții le consideră cancerigene. Printre acestea, substanțele chimice precum nitrozaminele, clorura de vinil, gudronul și 4-aminobifenilul pot provoca cancer la ficat. Riscul de cancer la ficat poate crește odată cu numărul de țigări pe care o persoană le fumează zilnic și cu numărul de ani de fumat.
Fumatul afectează creierul
Fumatul și substanțele sale nocive, cum ar fi nicotina, pot dăuna aproape tuturor părților corpului, inclusiv creierului. Fumatul poate duce la diverse afecțiuni cerebrale, cum ar fi cancerul, demența și accidentul vascular cerebral.
”Fumatul crește și riscul de accident vascular cerebral, care reprezintă o pierdere a funcției creierului cauzată de întreruperea fluxului de sânge în interiorul acestui organ; poate provoca leziuni permanente ale creierului și poate duce la deces.”, subliniază dr. Bartoș.
Nicotina este o substanță care dă o dependență puternică, furnizând organismului un val de endorfine atunci când intră în sânge și crește nivelul de dopamină. Din cauza obișnuinței, în timp, o persoană va avea nevoie de mai multă nicotină pentru a genera același răspuns. Expunerea repetată la nicotină poate modifica circuitele din creier implicate în procesarea stresului, învățare și memorie. Dacă o persoană fumează de mult timp, aceste modificări ale creierului pot duce adesea la dependență, simptome de sevraj, cum ar fi iritabilitate, anxietate, probleme de memorie și dificultăți de concentrare.
Conform unor studii, pe termen scurt, nicotina poate îmbunătăți anumite abilități ale creierului, inclusiv acuratețea, menținerea atenției, abilitățile motorii fine și memoria pe termen scurt. În timp, pentru a menține aceste abilități, fumătorii pot dezvolta dependență de nicotină. Dependența și simptomele de sevraj asociate sunt cele care fac atât de dificilă renunțarea la fumat.
Fumatul scade pofta de mâncare
Se cunoaște faptul că fumatul este asociat cu scăderea aportului alimentar și cu o greutate corporală mai mică. Nicotina reduce pofta de mâncare și modifică tiparele de hrănire, ducând adesea la scăderea greutății corporale. Mai multe studii au arătat o relație inversă puternică între fumatul de țigară și greutatea corporală, fumătorii cântărind semnificativ mai puțin decât nefumătorii de aceeași vârstă și sex.
Poate cel mai renumit exemplu de influență a nicotinei asupra apetitului și comportamentului de hrănire este creșterea semnificativă în greutate asociată cu renunțarea la fumat.
Mecanismele prin care nicotina descrește apetitul sunt foarte complexe și implică numeroși factori. Inclusiv faptul că fumatul crește tensiunea arterială, frecvența cardiacă și motilitatea gastrică au legătură cu scăderea poftei de mâncare.
Nicotina scade nivelurile de insulină din sânge, ceea ce poate reduce pofta de a consuma dulciuri. În plus, adrenalina, care se descarcă sub acțiunea nicotinei, are efect asupra musculaturii stomacului, ducând la senzația temporară de atenuare a foamei. În plus, fumătorii au rate metabolice crescute, consumând mai multe calorii când desfășoară diferite activități.
Chiar dacă aceste efecte ale nicotinei pot părea de dorit, dezavantajele fumatului depășesc cu mult respectivul beneficiu.
Fumatul afectează glicemia
Fumatul este una dintre cauzele principale ale diabetului de tip 2. Nivelurile ridicate de nicotină din pot face ca celulele să fie mai puțin sensibile la insulină, ceea ce crește nivelul glucozei din sânge. Persoanele cu diabet zaharat, care sunt expuse la o cantitate mare de nicotină, pot avea nevoie de mai multă insulină pentru a-și regla nivelul zahărului din sânge.
Persoanele care fumează au un risc cu 30%–40% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 față de persoanele care nu fumează. Cu cât o persoană fumează mai multe țigări, cu atât riscul de diabet de tip 2 este mai mare.
În plus, fumatul face diabetul mai greu de gestionat, indifierent dacă este tipul 1 sau 2 de diabet. Fumătorii au un risc crescut de probleme grave de sănătate din cauza diabetului, inclusiv:
- Afectare cardiacă
- Neforpatie
- Flux sanguin slab la nivelul picioarelor, care poate duce la infecții, ulcere și posibile amputații
- Retinopatie
- Neuropatie periferică
Pentru diabetici, renunțarea la fumat aduce beneficii imediate, inclusiv legate de o mai bună gestionare a nivelului glucozei în sânge.
Fumatul și colesterolul
Așa cum am văzut, fumatul crește tensiunea arterială și din cauza faptului că favorizează formarea plăcilor de aterom care îngustează arterele.
Fumatul crește aderența colesterolului LDL la pereții arterelor, determinând înfundarea acestora. De asemenea, fumatul scade nivelul de colesterol ”bun”, HDL, care elimină, în mod normal colesterolul, placa lipidică de pe pereții arterelor.
Din cauza acestor modificări, arterele se îngustează și trecerea sângelui este mai dificilă. În plus, fumatul crește ritmul cardiac și face sângele mai gros și mai puțin capabil să transporte oxigen. Inima trebuie să lucreze mai mult și se pot forma cheaguri de sânge, ceea ce duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Fumatul și cancerul
Pe lângă cancerul pulmonar, fumatul poate provoca sau contribuie la diferite alte tipuri de cancer, precum:
- Cancerul de vezică urinară
- Cancere ale sângelui (leucemie mieloidă acută)
- Cancer de col uterin
- Cancer colorectal
- Cancer de esofag
- Cancer renal și de ureter
- Cancer de laringe
- Cancer hepatic
- Cancer orofaringean
- Cancer pancreatic
- Cancer gastric
Fumatul crește, de asemenea, riscul de deces la pacienții cu cancer și la supraviețuitori.
Fumatul și anxietatea
Mulți fumători spun că ar vrea să se oprească, dar continuă pentru că fumatul pare să le amelioreze stresul și anxietatea. Este o credință comună că fumatul ajută la relaxare, dar este doar o aparență dată de efectul pe termen scurt al nicotinei. În realitate, fumatul crește anxietatea, tensiunea, schimbările de dispoziție. Mulți adulți cu depresie fumează ca să se simtă mai bine, dar, pe termen lung, fumatul poate amplifica simptomele depresiei.
Fumatul interferează cu anumite substanțe chimice din creier, de aceea fumătorii se simt iritabili și anxioși după o perioadă și au nevoie de țigări ca să se liniștească. Pentru că au un moment de bine când fumează, mulți ar putea crede că fumatul îmbunătățește starea de spirit.
De fapt, este un cerc vicios: fumatul pe termen lung determină anxietate și alte simptome, țigările calmează temporar anxietatea, dar apoi anxietatea revine și mai puternică, mai ales când țigările lipsesc.
Chiar dacă inițial pot apărea simptome de sevraj, pe termen lung renunțarea la fumat îmbunătățește starea de spirit și reduce anxietatea.
Cum previi creșterea tensiunii și alte efecte ale fumatului
Dacă fumezi și ai hipertensiune arterială, cea mai simplă și de la sine înțeleasă recomandare este să te lași de fumat. Un studiu din 2016 sugerează că fumatul poate agrava hipertensiunea arterială, în special la adulții mai tineri. Chiar și la persoanele care nu sunt hipertensive, fumatul crește tensiunea arterială pe termen scurt.
”S-a dovedit că oprirea fumatului scade tensiunea arteriala și riscul de infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral. Riscul de evenimente cardiovasculare la foștii fumători ajunge să fie similar cu cel al pacienților nefumători dupa 3 ani de la sevrarea fumatului.”, arată dr. Lacraru.
Potrivit Colegiului American de Cardiologie, persoanelor care fumează le este mai greu să-și gestioneze tensiunea arterială, chiar și atunci când iau medicamente hipotensive.
Așa cum am arătat, fumatul crește tensiunea arterială la fiecare țigară. În plus, un studiu din 2005 a arătat că țigările ar putea slăbi efectele medicamentelor pentru tensiunea arterială, cum ar fi amlodipina.
Hipertensiunea arterială este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Cercetătorii au observat un risc mai scăzut de boli cardiovasculare pentru persoanele care au redus fumatul sau au renunțat la fumat.
Unele beneficiile imediate ale renunțării la fumat includ:
- Scăderea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale
- Scăderea cantității de monoxid de carbon din sânge, care reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen
- Circulație mai bună
- Îmbunătățirea respirației
- Calmarea tusei
Pe lângă renunțarea la fumat, un stil de viață sănătos poate preveni hipertensiunea arterială. Acesta presupune:
- menținerea unei greutăți moderate
- exerciții fizice regulate
- limitarea cantității de alcool consumate
- dietă nutritivă, echilibrată, săracă în sare
- respectarea rețetelor de medicamente pentru tensiunea arterială, prescrise de medic
- gestionarea și limitarea stresului
Surse:
- https://www.doc.ro/sanatate/presiunea-pulsului-la-fumatoare-si-riscul-crescut-de-boli-cardiovasculare
- https://www.recuperare-cardiaca.ro/2020/09/23/impactul-fumatului-asupra-tensiunii-arteriale
- https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/changes-you-can-make-to-manage-high-blood-pressure/smoking-high-blood-pressure-and-your-health
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20550499
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9947503
- https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/smoking-and-heart-disease
- https://www.cdc.gov/tobacco/data_statistics/fact_sheets/health_effects/effects_cig_smoking/index.htm
- https://www.atsjournals.org/doi/10.1164/rccm.202011-4121ED
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24549603
- https://www.healthline.com/health/smoking/does-smoking-affect-your-liver#takeaway
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/smoking-effects-on-the-brain
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2367209
- https://www.heartuk.org.uk/healthy-living/quit-smoking