resetarea sistemului imunitar

Resetarea sistemului imunitar- o speranţă reală pentru vindecarea diabetului de tip 1

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună care, deși gestionabilă cu injecții zilnice de insulină, aduce cu ea o povară constantă și riscuri serioase de complicații. Dacă te lupți cu această boală sau cunoști pe cineva care o face, știi că o vindecare este visul suprem.

Îți poți imagina o zi în care, în locul injecţiilor zilnice cu insulină, corpul tău şi-ar putea produce singur din nou hormonul necesar — pentru că sistemul imunitar care îl sabota a fost „resetat” şi reconstruit? Ei bine, cercetătorii de la Stanford School of Medicine au făcut un pas uriaș către împlinirea acestui vis, reușind să vindece în totalitate șoarecii cu diabet de tip 1 prin ceea ce ei numesc „resetarea sistemului imunitar”.

Acest studiu revoluționar ne arată că nu trebuie doar să înlocuim celulele pierdute, ci să-i arătăm corpului cum să se vindece singur. În continuare vom explora ce înseamnă, de fapt, resetarea sistemului imunitar și cum ar putea schimba viitorul tratamentelor pentru bolile autoimune și pentru diabetul de tip 1 în special.

Ce s-a constatat în studiul despre resetarea sistemului imunitar

În noiembrie 2025, o echipă de cercetători de la Stanford a anunţat rezultate uimitoare. La şoareci, diabetul de tip 1 a fost prevenit sau complet inversat printr-o combinaţie de transplant de celule stem hematopoietice (sânge) şi celule insulare pancreatice, după o pregătire specială care a „resetat” sistemul imunitar.

În diabetul de tip 1, sistemul imunitar atacă în mod eronat celulele beta din pancreas, acele celule care produc insulină. Odată distruse, insulina externă devine singura opțiune. Transplantul de insule pancreatice (celule beta) nu este o noutate, dar de obicei cere medicamente imunosupresoare pe viaţă pentru a preveni respingerea. Acest lucru implică riscuri semnificative.  

Echipa de la Stanford a mers mai departe. Au ales să nu elimine complet sistemul imunitar vechi — așa cum se face în transplanturile clasice cu radiaţii sau chimioterapie — ci au folosit o abordare mai blândă: anticorpi vizați, radiație cu doze mici, şi un medicament cunoscut (folosit deja la boli autoimune), baricitinib.

Astfel s-a creat un sistem imunitar hibrid: celule imune atât de la donator, cât şi de la receptor — gata să accepte noile insule pancreatice fără să le atace.

Rezultatele sunt impresionante. La 19 din 19 şoareci pre-diabetici transplantul a prevenit apariţia bolii. Iar la 9 din 9 şoareci deja bolnavi, diabetul a fost inversat — fără injecţii de insulină şi fără medicamente imunosupresoare pentru restul experimentului (6 luni).

Cum s-a desfășurat studiul

Echipa de la Stanford, condusă de biologul specializat în dezvoltare Seung Kim, a dezvoltat o metodă unică de transplant care combină celule stem sanguine și celule insulare (cele care produc insulină), provenite de la un donator. Cheia succesului a fost pregătirea organismului gazdă printr-un tratament blând, dar eficient, numit condiționare non-mieloablativă.

Protocolul a inclus:

  • Un tratament de condiționare non-toxic, cu niveluri scăzute de radiații (mult mai mici decât cele folosite în mod obișnuit în transplanturile de măduvă) și anticorpi speciali. Scopul a fost reducerea anumitor celule imune, precum limfocitele T, care declanșează atacul autoimun.
  • Transplantul de celule stem sanguine și celule insulare de la un donator.

Rezultatele, publicate în Journal of Clinical Investigation, au fost extraordinare:

  1. La șoarecii pre-diabetici, tratamentul a prevenit dezvoltarea diabetului în 19 din 19 cazuri.
  2. La șoarecii care aveau deja un diabet de tip 1 de lungă durată, toți cei 9 șoareci tratați au fost vindecați complet.

Crearea unui sistem imunitar hibrid

Mecanismul de succes constă în crearea unui „chimerism mixt” – un mediu în care șoarecele are atât celule imune proprii, cât și celule imune donate, care trăiesc în armonie. Acest sistem imunitar hibrid a reușit să oprească atacul asupra celulelor insulare nou transplantate și să le permită să funcționeze normal, fără a fi nevoie de medicamente imunosupresoare pe termen lung, care vin cu riscuri severe.

Seung Kim, unul dintre co-autorii studiului, a explicat esența acestei abordări:

„Trebuie nu doar să înlocuim insulele care au fost pierdute, ci și să resetăm sistemul imunitar al primitorului, pentru a preveni distrugerea continuă a celulelor insulare. Crearea unui sistem imunitar hibrid îndeplinește ambele obiective.”

Un alt co-autor, Bhagchandani, a adăugat o perspectivă optimistă:

„Acum știm că celulele stem sanguine donate re-educă sistemul imunitar al animalului primitor, nu doar pentru a accepta insulele donate, ci și pentru a nu-și ataca țesuturile sănătoase, inclusiv insulele.”

Cercetătorii cred că această abordare va fi „transformativă pentru persoanele cu diabet de tip 1 sau alte boli autoimune”.

Adăugarea unui medicament imunomodulator folosit la boli autoimune a fost declicul care a făcut posibil „resetarea sistemului imunitar” la animale predispose la autoimunitate.

După cum explică echipa:

„Trebuie nu doar să înlocuim insulele pierdute, ci să resetăm sistemul imunitar al receptorului ca să prevenim distrugerea continuă a celulelor insulare.”

Prin acest „reset imun” şi transplant combinat, scopul este atins: atât protejarea, cât şi refacerea funcţiei pancreatice.

De ce contează resetarea sistemului imunitar

Această metodă nu este doar o simplă terapie — este o reconstrucţie a sistemului de apărare al organismului. Dacă s-ar traduce la om, ar însemna tratamente care nu doar suprimă temporar imunitatea, ci o reeducă: să nu mai atace propriile celule.

Pe de altă parte, abordările clasice folosesc radiaţii puternice sau chimioterapie — periculoase, greu de tolerat pentru o boală cronică, nu neapărat letală. În contrast, resetarea sistemului imunitar descrisă de studiul de la Stanford foloseşte un regim bland, ceea ce face ideală strategia pentru boli autoimune ca diabetul de tip 1.

Mai mult: cercetările anterioare, conduse de aceeaşi echipă, demonstraseră că un transplant „blând” de celule insulare poate restabili producția de insulină fără imunosupresie cronică.

Ce limitări există şi de ce resetarea sistemului imunitar nu este încă disponibilă la oameni

Toate studiile de până acum au fost făcute pe șoareci. La om apar multiple diferențe: de exemplu, pancreasul uman este mult mai complex; găsirea donatorilor potriviţi (celule stem + insule pancreatice) este dificilă. În plus, nu este clar dacă imunitatea hibridă s-ar comporta stabil pe termen lung la omul adult. Cercetătorii subliniază că există „obstacole semnificative” înainte ca tratamentul să poată fi aplicat clinic.

Resetarea sistemului imunitar reprezintă o paradigmă promiţătoare

Progresul înregistrat de echipa de la Standford are în spate foarte multe studii. Există o evoluţie generală în cercetarea bolilor autoimune: de la suprimare la reglare, de la luptă continuă la reconstrucţie a imunităţii.

De exemplu, cercetătorio au încercat în trecut să facă autoimunitatea mai tolerantă prin stimularea unor mecanisme naturale de reglare imunitară — ideea este că sistemul imunitar poate fi reprogramat, nu doar oprit.

Astfel, resetarea sistemului imunitar devine un concept tot mai relevant: nu doar pentru diabet, ci potențial pentru alte boli autoimune, transplanturi de organe sau boli hematologice.

Ce înseamnă pentru tine

Dacă suferi de diabet de tip 1 sau cunoşti pe cineva care trăieşte cu această boală, vestea bună e că se deschide un orizont nou. Nu există încă un tratament clinic bazat pe resetarea sistemului imunitar pentru persoanele cu T1D — dar drumul până acolo pare mai clar ca niciodată.

Această abordare îţi oferă speranţa unei vindecări reale,  nu doar a unei ameliorări temporare. Resetarea sistemului imunitar ar putea, într-o zi, să redea libertatea de a trăi fără insulină zilnică, fără teama complicaţiilor pe termen lung.

Însă e important să rămâi realist: cercetarea e încă în stadiu pre-clinic. Este nevoie de teste riguroase la om, de confirmarea siguranţei, eficienţei, de adaptări tehnologice. Pe măsură ce cercetările progresează, oamenii de ştiinţă ar putea aduce resetarea sistemului imunitar din laborator direct în viaţa celor afectaţi de boli autoimune.

Până atunci îți poți întări sistemul imunitar prin:

  • Nutriția holistică: O dietă echilibrată, bogată în legume, fructe (surse de Vitamina C, A) și fibre (pentru microbiomul intestinal, care joacă un rol imens în imunitate) este esențială.
  • Odihnă și diminuarea stresului: Somnul insuficient și stresul cronic secretă cortizol, un hormon care suprimă activitatea celulelor imune. Asigură-te că dormi 7-9 ore pe noapte și găsește metode eficiente de a gestiona stresul.
  • Activitatea fizică: Exercițiile fizice regulate nu doar întăresc corpul, ci eliberează și endorfine care reduc stresul și ajută la o funcționare optimă a imunității.

Înțelegerea modului în care funcționează și cum poate fi „re-educat” sau resetat sistemul imunitar deschide o nouă eră în medicină. Nu este doar despre a trăi cu o boală autoimună, ci despre posibilitatea reală de a o lăsa în urmă.

Surse: