Tabel cu alimente permise în diabet: ghid complet

Otilia Geavlete

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

• Otilia Geavlete

  https://respirainsiguranta.ro/author/respira_otilia

  De ce sforăitul nu este amuzant și nici inofensiv
• Otilia Geavlete

  https://respirainsiguranta.ro/author/respira_otilia

  Bronșita: ce este și de ce apare mai ales la final de iarnă
• Otilia Geavlete

  https://respirainsiguranta.ro/author/respira_otilia

  Legătura reală dintre apneea în somn și diabetul de tip 2
• Otilia Geavlete

  https://respirainsiguranta.ro/author/respira_otilia

  Cum apneea netratată îți crește riscul de infarct și AVC

Dieta modernă pentru persoanele cu diabet se bazează pe concepte din cercetarea clinică, controlul porțiilor și schimbarea individualizată a stilului de viață. Îndrumarea și sprijinul necesar pentru modificarea stilului de viață necesită cel mai adesea un efort de echipă, ideal incluzând un dietetician sau un dietetician-nutriționist ori participarea la un program de educație și sprijin pentru autogestionarea diabetului, care include sfaturi dietetice.

În plus, orice material informat care îl poate ajuta pe bolnavul de diabet este binevenit. Se înțelege de la sine că un tabel cu alimente permise în diabet este o resursă prețioasă, dacă este utilizat adecvat. Totuși, subliniem faptul că doar un astfel de tabel nu este suficient pentru ca persoanele cu diabet să-ți țină sub control afecțiunea. Pe lângă cunoașterea alimentelor interzise și a celor permise, este necesară respectarea a multiple alte măsuri pentru ca diabetul să fie gestionat corect.

De ce este necesar să consulți un specialist în nutriție

Recomandările actuale ale Asociației Americane de Diabet (ADA) încurajează toți profesioniștii din domeniul sănătății să trimită persoanele cu diabet la terapie nutrițională medicală individualizată furnizată de un specialist, la momentul diagnosticării și, dacă este necesar, pe tot parcursul vieții.  

Este important de reținut că recomandările dietetice pentru persoanele cu diabet sunt practic aceleași recomandări pentru prevenirea diabetului și sănătatea populației generale. De aceea, un tabel cu alimente permise în diabet va include majoritatea alimentelor pe care le găsim recomandate pentru o viață sănătoasă, în practica medicală sau în ghidurile de specialitate. Cu toate acestea, nu se poate exclude faptul că persoanele cu diabet zaharat vor avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a respecta recomandările, pentru a doza corect hrana și pentru a-și monitoriza variațiile glicemice. O serie de măsuri, precum cântărirea porțiilor, calcularea indicelui glicemic, echilibrarea riguoasă a dietei nu sunt practicate, de obicei, de populația generală, însă pot fi necesare pentru cei cu diabet.

Articolul de față trasează principalele reguli alimentare care trebuie respectate de persoanele cu diabet, condensând informații din mai multe ghiduri și materiale de specialitate. Totodată, includem un tabel cu alimente premise în diabet, care se dorește a fi cât mai riguros din punct de vedere medical. Insistăm, însă, ca orice persoană diagnosticată cu diabet să caute sprijinul unui dietetician sau al unui nutriționist avizat, în vreme ce ghidul și tabelul aferent să fie utilizate doar ca materiale ajutătoare și orientative.

Rolul dietei în diabet

Dieta joacă un rol esențial în gestionarea diabetului zaharat. A ști ce alimente să mănânce, când să mănânce și cât să mănânce, aceste informații ajută o persoană să monitorizeze nivelurile de glucoză din sânge și să le mențină în intervalul normal.

”Pacientul care a fost diagnosticat cu diabet trebuie să urmeze o dietă specială, care să îi satisfacă nevoile nutriționale și care să îl ajute să își țină glicemia sub control, iar regimul alimentar al pacientului va lucra alături de medicamentele prescrise de medic pentru diabet, exercițiile fizice efectuate în mod regulat și menținerea unei greutăți corporale normale.”, evidențiază dr. Oana Cuzino, pe doc.ro

În acest fel, cei diagnosticați cu diabet pot duce o viață sănătoasă și activă. Pentru a răspunde la prima prima cerință, adică a ști ce să mănânce, pacienților le poate fi foarte util un tabel cu alimente permise în diabet.

Atunci când vorbim de alimente este bine să înțelegem de ce unele sunt mai sănătoase decât altele. Poate fi util să explicăm ce înseamnă un aliment cu adevărat hrănitor și de ce unele produse alimentare sunt clasificate ca junk food, alimente fără valoare nutritivă, dar bogate în zaharuri, grăsimi nocive și calorii, deci total contraindicate în diabet.

Ce este o dietă echilibrată

O dietă care conține suficienți carbohidrați complecși, proteine, grăsimi, vitamine, minerale și fibre este o dietă echilibrată, deoarece satisface necesarul nutrițional zilnic.

La persoanele supraponderale, echilibrul poate fi adus și de pierderea în greutate. O dietă care ajută la scăderea kilogramelor în plus poate ajuta la îmbunătățirea nivelului de glucoză din sânge, a tensiunii arteriale și a colesterolului. Când vine vorba de menținerea greutății sub control, nutriționiștii au transmis întotdeauna un mesaj consecvent, și anume necesitatea de a găsi echilibrul corect între alimentele pe care le consumăm și activitatea fizică pe care o facem.

Chiar dacă încerci să respecți o dietă cât mai echilibrată nu trebuie să uiți de diversitate și de plăcerea gustului. Când te concentrezi prea mult pe un singur nutrient, de exemplu grăsimea sau zahărul, este ușor să neglijezi calitatea generală a dietei. O dietă deosebit de strictă poate fi dificil de susținut pe termen lung și poate aduce dezechilibre din punct de vedere nutrițional. Alimentele oferă organismului nostrum vitamine și minerale importante, cum ar fi calciul, fierul și fibrele. Trebuie să consumi o varietate largă de alimente pentru a obține toți nutrienții necesari pentru o sănătate bună în toate etapele vieții și pentru a face ca alimentația pentru diabetul de tip 2 să fie cât mai plăcută posibil.

De asemenea, este recomandat consumul de alimente cu un conținut scăzut de grăsimi (carne de pasăre, produse lactate și brânzeturi slabe), consumul unei varietăți de fructe și legume proaspete, obținerea majorității energiei din amidon nerafinat și integral (de exemplu, pâine și cereale integrale) și păstrarea alimentelor bogate în zahăr și grăsimi doar ca gustare, preferabil evitarea lor.

Din ce sunt compuse alimentele și ce trebuie să urmărești în diabet

Alimentele pe care le consumăm conțin diverse componente. Acestea includ nutrienți,fibre și apă. Diferitele componente alimentare au funcții diverse în organism:

• Carbohidrații  furnizează energie

• Proteinele intră în alcătuirea diverselor structuri din organism, practic ne ”construiesc” corpul

• Grăsimile oferă, de asemenea, aport energetic

• Vitaminele reglează funcțiile organismului

• Mineralele reglează funcțiile organismului

• Fibrele reglează nivelul de glucoză din sânge

• Apa reglează diverse funcții și reprezintă mediul de desfășurare a reacțiilor biochimice din organism.

Carbohidrații, glucidele sau zaharurile

Carbohidrații  sunt cei care determină o creștere a nivelului de zahăr din sânge. În organism, carbohidrații complecși sunt descompuși în zaharuri simple (în special glucoză). Grație insulinei secretate de pancreas, glucoza intră în fiecare celulă a corpului,   pentru a furniza energia necesară proceselor celulare.

Când alimentele sunt descompuse în carbohidrați, aceștia pătrund în fluxul sanguin. Există diferite tipuri de carbohidrați, iar efectul lor asupra creșterii nivelului de zahăr din sânge variază.

Unele alimente sunt descompuse mai repede și apar rapid în fluxul sanguin- carbohidrați rapizi, rafinați sau simpli.

Alte alimente au nevoie de mai mult timp pentru a fi descompuse, prin urmare apar mai lent în fluxul sanguin- carbohidrați lenți, complecși.

Această viteză de descompunere diferită este direct legată de indicele glicemic al alimentelor, un parametru foarte important în monitorizarea diabetului.

Următoarele alimente sunt surse de carbohidrați:

Carbohidrați amidonici

• Toate tipurile de pâine și biscuiți
• Cartofi
• Cereale și ovăz
• Paste/Orez/Tăiței/Cuscus
• Igname
• Alimente făcute cu făină, de exemplu, blat de pizza

Carbohidrați zaharoși

• Toate alimentele dulci (prăjituri, ciocolată, biscuiți)
• gemuri, marmelade, băuturi carbogazoase non-dietetice etc.)
• Zaharuri naturale
• Fructe și sucuri de fructe
• Leguminoase (mazăre, fasole, linte)
• Produse lactate (lapte, iaurt)

Pentru persoanele cu diabet este preferabil să utilizeze variantele integrale ale unor alimente pentru a crește conținutul de fibre. De aceea, într-un tabel cu alimente permise în diabet pot apărea produse precum pâine integrală, cereale integrale, paste integrale și orez brun.

Indicele glicemic al alimentelor

Indicele glicemic este o măsură a creșterii zahărului din sânge după consumul unui anumit aliment, în comparație cu un aliment de referință.

Alimentele sunt clasificate în funcție de indicele lor glicemic în:

• alimente cu IG ridicat
• alimente cu IG moderat
• alimente cu IG scăzut

În cadrul unui tabel cu alimente permise în diabet poate fi menționat și indicele glicemic al diferitelor alimente.

Alimentele cu IG ridicat sunt ușor digerate de organism și apar repede ca zahăr în fluxul sanguin. Cele cu un IG scăzut apar mai târziu/lent în fluxul sanguin.

O regulă simplă în diabet este că alimentele cu indice glicemic ridicat trebuie restricționate, iar cele cu indice glicemic scăzut sunt recomandate spre consum.

Alimente precum zahărul de masă, mierea, sunt numite zaharuri simple, deoarece sunt ușor digerate de organism, rezultând o creștere bruscă a zahărului din sânge. Au un indice glicemic foarte ridicat. Aceste zaharuri sunt încorporate în produse precum dulciuri, băuturi răcoritoare, produse de patiserie, prăjituri și trebuie evitate în diabet.

Alimentele foarte bogate în carbohidați, precum orezul alb, cartofii, tapioca, au o proporție mare de carbohidrați (65-80%). Aceste alimente sunt ușor digerabile și provoacă o creștere rapidă a glicemiei. Au un indice glicemic destul de ridicat. De aceea, trebuie limitată semnificativ consumarea lor, pentru a preveni creșterea glicemiei.

Alimente cu conținut moderat de carbohidrați sunt cele recomandate în diabet. Leguminoasele integrale au un conținut semnificativ de carbohidrați. Cu toate acestea, carbohidrații prezenți în leguminoase sunt eliberați treptat în fluxul sanguin, grație conținutului ridicat de fibre. Prin urmare, includerea lor într-un tabel de alimente permise în diabet este justificată, deoarece leguminoasele ajută la ținerea glicemiei sub control.

De ce sunt utile fibrele în diabet

În general, alimentele care conțin fibre sunt foarte folositoare în diabet. Fibrele sunt, de fapt, un tip de carbohidrați pe care corpul nu îi poate digera.Acestea sunt eliminate prin fecale. Anterior, fibrele erau considerate un produs rezidual, fără beneficii pentru sănătate. Dar studiile științifice au dovedit că fibrele au avantaje imense. Printre beneficiile lor se numără:

• Controlul glicemiei – reduc indicele glicemic al alimentelor.
• Scad nivelul de colesterol din sânge
• Oferă sațietate, controlând apetitul
• Ajută la tranzitul intestinal ușor
• Ajută la reducerea greutății

Principalele alimente care conțin fibre și care pot face parte dintr-un tabel de alimente permise în diabet includ:

• Cereale integrale (orez nedecorticat, grâu, ovăz)
• Leguminoase integrale
• Fructe cu coajă și/sau semințe comestibile (guava, struguri, banane, rodie)
• Legume, mai ales legume cu frunze verzi.

Fibrele prezente în aceste alimente captează zaharurile și le eliberează doar treptat în fluxul sanguin, prevenind astfel o creștere bruscă a zaharurilor în fluxul sanguin.

Prin urmare, este important să incluzi cel puțin o porție (100 g) de alimente bogate în fibre la fiecare masă.

Câți carbohidrați poți să consumi dacă ai diabet

Cantitatea de carbohidrați care poate fi consumată depinde de starea nutrițională a individului (subponderalitate/greutate normal ă/supraponderalitate/obezitate), vârsta persoanei, sexul, nivelul de activitate, medicamentele luate, prezența altor comorbidități.

Conform recomandărilor, carbohidrații pot să constituie 60-65% din totalul caloriilor.

Dieteticianul poate da îndrumări asupra necesarului de carbohidrați și poate recomanda sursele glucidice principale pentru fiecare masă.

Alege porții de carbohidrați de dimensiuni similare la fiecare masă principală, deoarece acest lucru poate ajuta la controlul nivelului de glucoză din sânge.

Căteva reguli generale te pot ajuta să controlezi tipul de carbohidrați consumați și acțiunea lor:

• Include în dietă mai multe legume fără amidon, cum ar fi broccoli, spanac și fasole verde.
• Include mai puține zaharuri adăugate și cereale rafinate, cum ar fi pâinea albă, orezul și pastele.
• Concentrează-te pe cât posibil pe alimente integrale în loc de alimente extrem de procesate.
• Dă atenție combinațiilor. Carbohidrații din alimentele pe care le consumi cresc nivelul zahărului din sânge. Cât de repede cresc carbohidrații glicemia depinde de tipul alimentului și alte alimente consumate împreună. De exemplu, consumul de suc de fructe crește glicemia mai repede decât consumul de fructe integrale. Consumul de carbohidrați cu alimente care conțin proteine, grăsimi sau fibre încetinește viteza cu care crește glicemia.

Lipidele sau grăsimile

Grăsimile sunt o altă componentă importantă a hranei. La persoanele cu diabet este important un control al tipului de lipide ingerate, date  fiind riscurile de afecțiuni cardiovasculare. La fel ca și carbohidrații, lipidele se pot împărți în:

• grăsimi care trebuie evitate, respectiv grăsimile saturate și grăsimile trans, care cresc nivelul colesterolului (grăsimile din unt, untură de porc, smântână, grăsimea din carne, produse din carne precum cârnați, mezeluri, margarine ,budinci, prăjituri, tarte, mâncare la pachet, chipsuri, ciocolată, produse de patiserie și plăcinte).

• grăsimi ”bune” pentru sănătatea inimii, respectiv grăsimile nesaturate, care se împart mononesaturate (din uleiul de măsline, uleiul de rapiță, nuci precum arahidele, migdalele, nucile caju și cremele tartinabile etichetate ca fiind bogate în acizi grași mononesaturați) și polinesaturate (din uleiurile de floarea-soarelui, porumb și soia, precum și în cremele tartinabile bogate în polinesaturate).

Este recomandat ca grăsimile saturate să fie limitate în dieta oricărei persoane care vrea să-și mențină sănătatea, nu doar a diabeticilor. Colesterolul în exces crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Consumul de fructe și legume în dietele pentru diabet

O dietă echilibrată se bazează foarte mult pe fructe și legume, iar acestea sunt introduse întotdeauna într-un tabel cu alimente permise în diabet. Fructele și legumele au un conținut scăzut de calorii, grăsimi și sunt bogate în fibre și vitamine.

Sfaturi importante pentru a vă asigura că consumați suficiente fructe și legume :

• Consumă zilnic 5-7 porții dintr-o varietate de fructe, legume și salate. 1 porție este echivalentă cu:
• 1 măr, pară, banană de mărime medie
• 1/2 cană de fructe proaspete gătite, fructe conservate în suc propriu sau fructe congelate
• 2 fructe mici, de exemplu, 2 kiwi, 2 mandarine sau 2 prune
• 10-16 boabe de zmeură
• 1 pahar mic (150 ml) suc de fructe neîndulcit
• 1 felie de pepene galben sau felie de ananas
• 1/2 cană de legume gătite
• 1 bol mic de salată mixtă
• 1 bol mic de supă de legume făcută în casă
• Consumă 3 porții de fructe în fiecare zi. Evită să consumați mai mult de o porție odată. În cazul în care  consumați suc de fructe sau smoothie-uri, include-le la masă.
• Adaugă fructe proaspete în cerealele pentru micul dejun
• Adaugă întotdeauna legume pentru salată, cum ar fi roșii, salată verde, castraveți și ceapă, în sandvișuri sau chifle
• Încercați să consumii 2 porții de legume proaspete, congelate sau din conservă la masa principală
• Consumă fructe proaspete, congelate sau din conservă în suc natural pentru desert
• Consumă batoane de fructe sau legume proaspete ca gustare

Ce alimente pot fi consumate fără a fi necesar să restricționezi cantitatea dacă ai diabet

Alimentele care nu provoacă o creștere a glicemiei includ:

• cafeaua neagră, ceaiul negru
• sucul de lime neîndulcit
• supele limpezi
• salatele
• legumele verzi
• băuturile fără zahăr

Aceste alimente au un conținut scăzut de carbohidrați și calorii și pot fi consumate în cantități nelimitate.

Care sunt alimentele care trebuie evitate în diabet

Alimentele bogate în zaharuri simple, ușor absorbite de organism, care duc la o creștere bruscă a glicemiei trebuie evitate. Dintre acestea fac parte:

• alimentele zaharoase precum prăjiturile
• produsele de patiserie
• băuturile carbogazoase
• dulciurile rafinate
• înghețata
• acadelele
• ciocolata
• mierea 

 Cât de des ar trebui să mănânce o persoană cu diabet

Un pacient cu diabet ar trebui să mănânce la ore regulate. Ar trebui să urmeze un model de 3 mese cu gustări între ele. Persoanele care iau insulină trebuie să se asigure că mănâncă regulat și că își administrează injecțiile cu insulină la ora corectă.

Gustările sunt foarte importante pentru a preveni hipoglicemia la pacienți. Acestea ar trebui luate la trei ore după mese. Acest lucru previne scăderea prea mare a glicemiei, adică sub 70 mg%.

Insulina continuă să acționeze în organism pentru perioade variabile de timp și, prin urmare, pentru a preveni apariția unei situații de scădere a glicemiei (hipoglicemie),trebuie evitate pauzele lungi dintre mese.

Micul dejun și o gustare de seară sunt foarte importante, deoarece ajută la prevenirea unui atac de hipoglicemie peste noapte.

Ce trebuie făcut în timpul unui episod de hipoglicemie

Hipoglicemia apare atunci când glicemia scade sub 70 mg%.

Aceasta se poate întâmpla dacă amâni mesele, în caz de activitate fizică excesivă sau dacă  administrezi injecția cu insulină, dar amâni să mănânci. 

Simptomele unui atac de hipoglicemie includ:

• transpirații
• amețeli
• pierdere a conștienței
• tremurături

Dacă apar astfel de manifestări trebuie controlată glicemia, iar dacă valoarea este sub 70 mg%, se administrează 15 g (3 lingurițe) de glucoză, iar după zece minute se verifică din nou glicemia. Dacă aceasta continuă să fie scăzută, se administrează încă 15 g de glucoză. După ce nivelurile au atins niveluri acceptabile (80 mg% și peste), se recomandă o gustare în termen de 30 de minute.

De ce ai nevoie de un plan alimentar pentru a mânca sănătos dacă ai diabet

Un plan alimentar este ghidul tău pentru când, ce și cât să mănânci. Planul te va ajuta să te asiguri că obții nutriția de care ai nevoie, menținând în același timp nivelul normal al zahărului din sânge. Un plan alimentar bun va lua în considerare:

• obiectivele de sănătate
• gusturile și stilul tău de viață
• medicația și indicațiile diabetologului

”Pentru cei mai mulți pacienți cu diabet de tip 2, și scăderea în greutate poate să ușureze eforturile, în sensul că astfel pacientului îi va fi mai ușor să își țină glicemia sub control și să se bucure de alte beneficii pentru sănătate. Dacă medicul îți spune că trebuie să slăbești sau să îți ții greutatea sub control, un regim alimentar pentru diabet îți oferă un mod bine organizat și o metodă bogată în substanțe nutritive pentru a-ți atinge obiectivul în siguranță.”, precizează dr. Cuzino.

Recomandări generale privind dozele și modul de consum

Porțiile:

În general, mesele principale (de exemplu, mic dejun, prânz, cină) ar trebui să conțină între 45 și 60 g de carbohidrați, distribuiți pe întreaga zi.

Gustările între mese pot conține 15-20 g carbohidrați.

Echilibrul macronutrienților:

Proteinele și grăsimile trebuie să fie moderate, pentru a evita creșterea glicemiei, și integrate în fiecare masă.

Controlul porțiilor:

Evitați supraalimentarea; folosiți farfurii mici pentru porții.

Respectați recomandările medicului sau nutritionistului pentru un plan personalizat.

Numărarea carbohidraților

Evidența și limitarea cantității de carbohidrați consumați la fiecare masă te pot ajuta să gestionezi nivelul zahărului din sânge. Este important să colaborezi cu medicul diabetolog sau cu un dietetician autorizat pentru a afla câți carbohidrați trebuie să urmărești.

De asemenea poți urmări liste de alimente comune care conțin carbohidrați și dimensiunile porțiilor. În general, pe produsele din comerț este specificată cantitatea de carbohidrați la 100 de grame.  

Un exemplu de liste care pot fi consultate sunt cele de mai jos (conf. ichf.ro):

Diferite tipuri de produse din carne și ouă

Diferite tipuri de brânzeturi

Diferite tipuri de produse lactate

Miere de albine

Diferite tipuri de legume

Diferite tipuri de salate

Diferite tipuri de leguminoase

Diferite tipuri de cereale

Pâine și produse de panificație

Diferite tipuri de fructe

Diferite tipuri de nuci și semințe

Diferite tipuri de băuturi

Diferite tipuri de sosuri

Metoda farfuriei

Este ușor să mănânci mai mult decât ai nevoie, fără să îți dai seama. Respectând metoda farfuriei poți echilibra cantitățile de legume, proteine ​​slabe și alimente bogate în carbohidrați din masa zilnică.

Iată ce reguli poți urma:

• Alege o farfurie de circa 23 cm
• Umple jumătate de farfurie cu legume fără amidon, cum ar fi salată, fasole verde și broccoli.
• Umple un sfert de farfurie cu alimente proteice slabe, cum ar fi pui, fasole, tofu sau ouă.
• Umple un sfert de farfurie cu alimente bogate în carbohidrați (cereale, legume bogate în amidon, de exemplu cartofi și mazăre, orez, paste, fasole, fructe și iaurt. O cană de lapte este, de asemenea, considerată un aliment bogat în carbohidrați.)
• Completează masa cu apă sau o băutură cu conținut scăzut de calorii, cum ar fi ceaiul cu gheață neîndulcit.

Tabel de alimente permise în diabet care pot fi utilizate pentru metoda farfuriei

Produse lactate pentru diabetici

Consultând tabelele și recomandările generale, este recomandat ca iaurturile, brânzeturile și alte lactate pentru diabetici să  fie, în general, cele cu un conținut mai mic de glucide și de grăsimi, cum ar fi:

-iaurturi și lapte degresate sau cu 0,1-1% grăsime

– iaurturi dietetice, neîndulcite, fără fructe

Brânză pentru diabetici

Conform recomandărilor din tabele și cantității de carbhidrați și grăsimi, este bine să se evite brânzeturi tari sau foarte grase.

Pot fi consumate, în schimb, brânzeturi cu conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi Edam, Cheddar cu conținut scăzut de grăsimi, Feta, Mozzarella, brânză tartinabilă cu conținut scăzut de grăsimi.

Fructe și legume pentru diabetici

În general, fructele, legumele, nucile, semințele sunt în marea lor majoritate, incluse ca părți esențiale într-un tabel cu alimente premise în diabet. 

Dacă urmărim tabelele de carbohidrați, vom constata că anumite fructe și legume au o cantitate foarte redusă de zaharuri și pot fi consumate mai frecvent și în porții mai mari.

De exemplu, fructele cu un conținut glucidic mic sunt caisele, piersicile, grapefruit-ul și citricele în general, căpșunile, pepenele, zmeura, măslinele, roșiile. Acestea sunt sigure de consumat în diabet, unde se mai recomandă și alte fructe de pădure, precum și mere sau prune.
Dintre fructele ce trebuie consumate cu moderație, pentru că au mai mult zahăr pot fi menționate bananele, strugurii, ananasul, mango, cireșele.

În cazul legumelor, majoritatea au puțini carbohidrați și pot fi consumate în condiții de siguranță, cu excepția porumbului fiert, la conservă, cartofilor dulci, sfeclei. Leguminoasele au o cantitate mai mare de zaharuri, dar majoritatea sunt sub formă de fibre, recomandate în diabet.

Carne și mezeluri pentru diabetici

În general, carnea ca atare nu are carbohidrați, dar produsele procesate, precum mezelurile, au un conținut semnificativ de zaharuri adăugate. În cazul tipurilor de carne, este recomandată evitarea cărnii roșii procesate, precum și a cărnii excesiv de grase, care furnizează lipide nesănătoase. Poate fi consumată carne slabă (pui, curcan), iar mezelurile ar trebui eliminate, pe cât posibil, din dieta persoanelor cu diabet.

Cereale, nuci și semnințe pentru diabetici

În general, se recomandă consumul de cereale integrale (orz, ovăz, orez), care sunt utile pentru sănătatea întregului organism. Arahidele, alunele, nucile pecan și macadamia, semințele de in  au un număr redus de zaharuri și pot fi incluse frecvent în alimentația persoanei cu diabet. Pe de altă parte, este recomandat consumul moderat de fistic, nuci obișnuite, migdale sau semințe de dovleac.

Dulciuri pentru diabetici

O regulă simplă trebuie respectată în diabet pentru a preveni hiperglicemia și complicațiile. Aceasta presupune  excluderea din alimentație a dulciurilor ultraprocesate (prăjituri de cofetărie, produse de patiserie), ciocolatei, bomboanelor și batoanelor băuturilor carbogazoase și sucurilor cu conținut ridicat de zahăr, înghețatei, mierii.

Sunt recomandate mai ales dulciuri preparate în casă și smoothie-uri cu indice glicemic scăzut, fructe combinate cu iaurt grecesc neîndulcit, ciocolată neagră, budinci și prăjituri cu stevia sau îndulcitori artificiali (cu moderație), înghețate fără zahăr adăugat.

Idei pentru micul dejun

• Fulgi de tărâțe, lapte cu conținut scăzut de grăsimi și o banană mică sau un pahar de suc de portocale
• Felii de grapefruit, ou fiert și pâine prăjită integrală cu unt tartinabil cu conținut scăzut de grăsimi
• Terci de ovăz cu 1 lingură de desert de stafide și un iaurt cu conținut scăzut de grăsimi, fără zahăr adăugat Grâu mărunțit și căpșuni, lapte cu conținut scăzut de grăsimi și un iaurt natural
• Ou poșat și roșii la grătar, pâine prăjită integrală și unt tartinabil cu conținut scăzut de grăsimi
• Vinete la grătar, ciuperci și ouă amestecate cu pâine prăjită integrală
• Pâine prăjită integrală cu avocado și felii de castravete și iaurt cu conținut scăzut de grăsimi/dietetic

Idei de prânz

• Supă de legume de casă, pâine integrală, brânză cu conținut scăzut de grăsimi și un măr
• Sandviș cu lipie făcută cu ton, porumb dulce și o linguriță de maioneză cu conținut scăzut de grăsimi și o felie de pepene galben la final
• Paste cu pui și sos de roșii făcute cu roșii tocate din conservă, salată și dressing de iaurt natural
• Fasole coaptă pe pâine integrală prăjită și o pară
• Omletă cu ouă, un covrig mic și o salată
• Sardine, roșii, pâine integrală și o portocală
• Fâșii de vită și ciuperci la grătar, pâine prăjită și piersici/nectarine

Idei pentru cină

• Cotlet de porc la grătar cu sos de mere, morcovi, mazăre și piure de cartofi
• Piept de pui la cuptor, broccoli și conopidă, un cartof copt și sos cu conținut scăzut de grăsimi
• Cod copt cu suc de lămâie și piper negru, couscous cu
• legume coapte (de exemplu, ardei, ciuperci, dovlecei)
• Pui sotat cu legume și orez integral sau basmati
• Somon marinat timp de 1/2 oră în suc de portocale, usturoi și sos de soia cu conținut redus de sare
• apoi copt, servit cu tăiței și mazăre congelată
• Pui, năut și caserolă de legume, cartofi fierți sau la abur.
• Chili con carne cu orez basmati și salată
• Păstrăv/macrou la cuptor cu păstârnac, ceapă, usturoi și cartofi dulci
• Plăcintă cu fructe de mare și salată verde
• Pui sotat cu legume la cuptor, ardei, dovlecei și ciuperci cu paste și pesto
• Risotto cu pui și ciuperci cu salată
• Ton cu măsline, roșii, castraveți și salată mixtă de fasole și paste

Idei de gustări

• Fructe proaspete
• Bețișoare de legume (țelină, morcovi, castraveți, ardei și sos salsa)
• Iaurt dietetic sau cu 0% grăsime
• Supă de legume într-un bol
• Un pumn închis de nuci nesărate
• Jeleu fără zahăr
• Pâine crocantă/turte de orez sau biscuiți de ovăz cu roșii/castraveți/porție mică de cremă de brânză cu conținut scăzut de grăsimi
• Chiflă integrală mică cu cremă de brânză cu conținut scăzut de grăsimi
• Cereale într-un bol mic cu lapte cu conținut scăzut de grăsimi

Tabel orientativ de alimente permise în diabet și cantități recomandate

Există multiple variante de tabele cu alimente premise în diabet. Furnizăm și aici un astfel de tabel, recomandând ca informațiile prezentate să fie corelate cu cele din tabelele de mai sus și din diferite ghiduri pentru diabet. De asemenea, consultarea unui diabetolog este necesară pentru a pune la punct un plan nutrițional personalizat.

Alimente de evitat în diabet din cauza conținutului mare de zahăr

Aceste alimente ar trebui limitate la o dată sau de două ori pe săptămână. Tabelul alăturat prezintă alternative adecvate cu conținut scăzut de zahăr.

Alimente de evitat în diabet din cauza conținutului mare de grăsimi saturate sau trans

Exemplu de regim diabetic pe zile (dietă low carb)

Unul dintre principalele beneficii ale unei diete sărace în carbohidrați este pierderea în greutate. Pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 2, aceasta ajută la reducerea HbA1c și a grăsimilor din sânge, cum ar fi trigliceridele și colesterolul.

Acest tip de regim pe zile are ca sursă diabetes.org.uk, dar se recomandă consultarea unui dietetician sau nutriționist pentru a vedea dacă se potrivește nevoilor tale.

Luni

• Mic dejun: Ouă la cuptor cu două felii de pâine de secară
• Prânz: Supă de fasole chili cu salsa de avocado
• Cină: Roșii cu macrou servite cu praz și broccoli
• Gustări: Iaurt grecesc, două satsuma, migdale simple, un măr, ștrudel cu mere
• Lapte: 225 ml lapte semidegresat

Marți

• Mic dejun: Terci făcut cu 30 g fulgi de ovăz, 200 ml lapte de migdale, 40 g afine și 10 g semințe de dovleac
• Prânz: Salată de pui
• Cină: Plăcintă cu carne tocată de vită și legume
• Gustări: Avocado, nuci braziliene, țelină și unt de arahide, 80 g căpșuni
• Lapte: 225 ml lapte semidegresat

Miercuri

• Mic dejun: Omletă cu ciuperci și ceapă verde
• Prânz: Pateu de fasole bătută cu morcovi, roșii și mini lipie integrală pâine
• Cină: Vinete și dovlecei la cuptor cu parmezan, rucola, roșii și fasole roșie din conservă
• Gustări: Un măr cu unt de arahide, o pară cu migdale, iaurt natural și semințe de dovleac, 80 g pepene galben
• Lapte: 225 ml lapte semidegresat

Joi

• Mic dejun: Smoothie cu fructe de pădure
• Prânz: Salată de năut și ton
• Cină: Pui tikka masala și pilaf de conopidă
• Gustări: Iaurt grecesc, două satsuma, o portocală, migdale, două turte de ovăz acoperite cu unt de arahide fin
• Lapte: 225 ml lapte semidegresat

Vineri

• Mic dejun: Ouă coapte cu două felii de pâine de secară
• Prânz: Două felii de pâine integrală medie cu cheddar ras, cremă tartinabilă pe bază de ulei vegetal, roșii și castraveți
• Cină: Somon la grătar cu cartofi dulci copți, broccoli și varză
• Gustări: zmeură, pepene galben, avocado, migdale simple, jeleu fără zahăr
• Lapte: 225 ml lapte semidegresat

Sâmbătă

• Mic dejun: Rarebit de praz galeză
• Prânz: Supă de conopidă și praz cu 25 g Cheddar
• Cină: Tocană de dovleac plăcintar și fasole
• Gustări: Un măr, 30 g migdale, iaurt grecesc, pară mică și migdale, 60 g fistic cu coji, piersici la conservă în suc
• Lapte: 225 ml lapte semidegresat

Duminică

• Mic dejun: Omletă făcută cu două ouă și lapte, împreună cu 80 g spanac, 80 g ciuperci, 1 linguriță de ulei vegetal, 25 g brânză cheddar rasă. Se servește cu o felie de pâine de secară cu 1 linguriță de margarină nesaturată.
• Prânz: Macrou afumat pe pâine prăjită cu 1 linguriță de pastă de legume, rucola, roșii și castraveți.
• Cină: Pui grecesc de casă cu broccoli și praz.
• Gustări: Iaurt grecesc cu conținut scăzut de grăsimi, migdale și semințe de dovleac, năut copt picant, o pară mică, 80 g zmeură și 80 g pepene galben.
• Lapte: 225 ml lapte semidegresat.

Sfaturi pentru un stil de viață sănătos, valabile atât la populația generală, cât și la persoanele cu diabet

• Mănâncă la ore regulate
• Evită pauzele lungi dintre mese
• Dacă îți este foame între mese, introdu gustări cu conținut scăzut de calorii, de exemplu, fructe sau iaurt dietetic sau cu conținut scăzut de calorii.
• Urmează un model alimentar de 3 mese + 3 gustări
• Consumă o masă echilibrată, menținând o balanță între toate grupele alimentare, inclusiv carbohidrați, proteine ​​și grăsimi sănătoase.
• Include alimente bogate în fibre în toate mesele
• Redu aportul total de grăsimi și alege mai multe grăsimi monoinsaturate
• Consumă legume, salate și fructe în mod regulat
• Consumă 4-5 porții de legume zilnic sau 5-7 porții dintr-un amestec de legume și salată în fiecare zi
• Consumă pește gras de două ori pe săptămână
• Evită adăugarea de sare în alimente și redu consumul de alimente procesate
• Bea o cantitate adecvată de apă (8-12 pahare cu apă)
• Fă exerciții fizice timp de 30 de minute zilnic

Surse:

• https://www.doc.ro/diabet/dieta-in-diabet-alimente-permise-cu-cantarul
• https://viatacudiabet.ro/nutritie/despre-carbohidrati/cum-calculezi-carbohidratii-in-regimul-alimentar-pentru-diabet-81
• https://www.medicover.ro/despre-sanatate/regimul-alimentar-al-pacientului-cu-diabet,786,n,287
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279012
• https://www.cmcendovellore.org/wp-content/uploads/Diet-sheet-in-English-min.pdf
• https://www.diabetes.ie/living-with-diabetes/living-with-type-2/food-diabetes/
• https://www.diabetes.org.uk/living-with-diabetes/eating/meal-plans
• https://www.cdc.gov/diabetes/healthy-eating/diabetes-meal-planning.html
• https://diabetes.org/food-nutrition/meal-planning
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/diabetes/in-depth/diabetes-diet/art-20044295
• https://www.healthline.com/health/diabetes/diabetic-friendly-diets-to-lose-weight#sample-meal-plan
• https://www.diabetesaustralia.com.au/living-with-diabetes/healthy-eating/
• https://khargharhospital.com/diabetic-diet-chart-a-comprehensive-guide-to-blood-sugar-balance/
• https://lchf.ro/tabel-carbohidrati-in-aliment