Un nou studiu demonstrează că apneea în somn poate cauza probleme de memorie și de atenție
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
O serie de condiții medicale pot determina declin cognitiv și probleme de memorie, de la diferitele tipuri de demență la traumatisme craniene, boli organice, afecțiuni psihice, consum de alcool sau anumite medicamente. Este firesc ca unele probleme de memorie să însoțească procesele de îmbătrânire, dar pierderile serioase de memorie și declinul cognitiv accentuat nu sunt cauzate de înaintarea în vârstă, ci au la bază anumite patologii.
Deși poate părea surprinzător, tulburările de somn pot fi conectate cu o serie de probleme de memorie, inclusiv cu creșterea riscului de apariție a maladiei Alzheimer. Una dintre cele mai frecvente astfel de afecțiuni, apneea în somn pare să fie asociată în mod semnificativ cu afectarea unor abilități cognitive, precum memoria, atenția, concentrarea, capacitatea de decizie. Astfel, studii recente au demonstrat că persoanele care suferă de apnee în somn au un risc mai mare de probleme de memorie și de gândire, iar tratarea apneei în somn poate avea efecte benefice asupra psihicului și funcționării cognitive a unei persoane.
În articolul de față este evidențiată legătura dintre apneea în somn și deteriorarea cognitivă, inclusiv afectarea memoriei și atenției, așa cum este demonstrată de unele cercetări actuale. Subliniem, totodată, faptul că tratarea apneei în somn poate scădea riscul apariției unor probleme de natură cognitivă, inclusiv al maladiei Alzheimer, de aceea este recomandat ca tratamentul să înceapă cât mai timpuriu.
Cauze ale problemelor de memorie
Așa cum menționam deja, unele probleme de memorie pot să apară la persoanele în vârstă, precum și anumite deteriorări cognitive ușoare, care pot îngreuna unele activități, de exemplu învățarea unor informații noi sau procesele decizionale. Aceste modificări sunt o parte normală a îmbătrânirii și nu reprezintă motive de îngrijorare. Cu toate acestea, problemele de memorie mai grave pot fi cauzate de deficiențe cognitive mai importante, de diferite forme de demență, precum maladia Alzheimer sau de alți factori patologici.
Dacă anumite probleme de memorie nu provoacă neplăceri foarte mari, prierderile grave de memorie fac dificilă realizarea lucrurilor de zi cu zi, cum ar fi condusul unui automobil, folosirea telefonului și găsirea drumului spre casă.
Chiar dacă uitarea apare uneori în procesul de îmbătrânire, demența nu este o parte normală a îmbătrânirii. Demența presupune afectarea funcționării cognitive – gândire, memorie, învățare și raționament – și a abilităților comportamentale, interferând cu calitatea vieții și activitățile unei persoane. Demența nu presupune doar probleme de memorie, ci afectează multiple arii cognitive, determinând inclusiv probleme cu abilitățile lingvistice, percepția vizuală sau atenția. Alte condiții medicale care pot determina probleme de memorie includ:
- Leziuni la nivelul creierului, cum ar fi cele determinate de o comoție cerebrală
- Cheaguri de sânge, tumori sau infecții la nivelul creierului
- Probleme cu tiroida, rinichii sau ficatul
- Efecte secundare ale medicamentelor
- Condiții de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea
- Abuzul de alcool sau droguri
- Probleme de somn, inclusiv apneea de somn
- Niveluri scăzute de nutrienți importanți, cum ar fi vitamina B12
- dietă săracă în alimente sănătoase
Evenimentele majore, traumatice sau stresante de viață pot provoca, de asemenea, probleme de memorie. De exemplu, cineva care s-a pensionat recent sau care se confruntă cu moartea partenerului se poate simți trist, singur, îngrijorat sau plictisit. Stresul și emoțiile negative puternice pot provoca uitare și confuzie.
Astfel de probleme de memorie determinate de stres sau emoții negative sunt temporare și se ameliorează, pe măsură ce stresul și emoțiile dispar. A fi activ, implicat social și a experimenta un sentiment de realizare prin învățarea de noi abilități poate ajuta atât pentru îmbunătățirea memoriei, cât și a stării de spirit. Dacă problemele de memorie durează timp de mai multe săptămâni, este recomandat un consult medical, pentru că poate fi vorba de un diagnostic mai grav.
Identificarea cauzelor problemelor de memorie este importantă pentru a determina cel mai bun traseu terapeutic.
Apneea în somn și declinul cognitiv
Apneea în somn este o tulburare frecventă care provoacă pauze de respirație în timpul somnului. Majoritatea persoanelor cu apnee în somn prezintă simptome precum sforăitul puternic și somnolența în timpul zilei. Cele două tipuri principale de apnee în somn sunt apneea obstructivă în somn și apneea centrală în somn. Apneea obstructivă în somn este cel mai frecvent tip de apnee în somn. Se estimează că afectează 10% până la 30% dintre adulți. Prevalența apneei centrale în somn este scăzută în comparație cu apneea obstructivă în somn. Se estimează că mai puțin de 1% dintre adulți au apnee centrală în somn.
La persoanele cu apnee obstructivă în somn, mușchii din spatele gâtului se relaxează în timpul somnului, reducând spațiul de trecere a aerului. Sforăitul apare pe măsură ce căile respiratorii se îngustează, iar atunci când căile respiratorii sunt obstrucționate, o persoană nu reușește să primească suficient oxigen. Lipsa oxigenului determină treziri parțiale sau complete pentru a restabili fluxul de aer. Aceste întreruperi ale respirației apar în mod repetat în timpul somnului.
În apneea centrală în somn, întreruperile respiratorii sunt cauzate de o lipsă de comunicare între creier și mușchii implicați în respirație. La persoanele cu apnee centrală în somn, trunchiul cerebral nu reușește să recunoască în mod corespunzător nivelurile de dioxid de carbon din organism în timpul somnului, astfel că nu sunt date comenzile respiratorii adecvate către mușchi. Acest lucru poate duce la episoade repetate de încetinire sau chiar de oprire a respirației.
Există o serie de factori de risc pentru apneea în somn, precum:
- Vârsta: riscul de a dezvolta apnee obstructivă în somn crește odată cu vârsta, devenind maxim între 60-70 de ani
- Sexul: bărbații au un risc mai mare de apnee obstructivă în somn
- Anatomia capului și a gâtului: apneea obstructivă în somn apare mai frecvent la persoanele care au caracteristici anatomice specifice, inclusiv o limbă mai mare și un maxilar inferior mai scurt.
- Masa corporală: mai multe studii au arătat o corelație între un indice de masă corporală (IMC) mai mare și un risc crescut de a dezvolta apnee obstructivă în somn.
- Fumat: unele cercetări au demonstrat un risc semnificativ mai mare de apnee obstructivă în somn la persoanele care fumează, comparativ cu nefumătorii
- Anomalii hormonale: afecțiunile hormonale cum ar fi tiroida inactivă sau producția excesivă de hormon de creștere pot crește riscul de apnee în somn
- Poziția de dormit: apneea în somn se poate agrava atunci când o persoană doarme pe spate, din cauza modului în care o astfel de poziție de dormit afectează forma și poziționarea țesutului în jurul căilor respiratorii.
- Istoricul familial de apnee în somn: există unele indicii că un istoric familial de apnee obstructivă în somn poate crește riscul unei persoane de a avea, la rândul său, apnee în somn
- Congestia nazală: Dificultatea de a respira pe nas este asociată cu o probabilitate mai mare de a avea apnee în somn
- Utilizarea alcoolului și a unor medicamente: alcoolul și unele droguri sunt asociate cu un risc mai mare de apnee obstructivă în somn.
- Anumite afecțiuni medicale: persoanele cu unele probleme medicale, inclusiv afecțiuni cardiace și pulmonare, pot avea o tendință mai mare de a dezvolta apnee în somn
Pauzele în respirație reduc calitatea somnului și, dacă nu sunt tratate, pot duce la consecințe potențial grave asupra sănătății.
”Fragmentarea somnului este responsabilă de somnul agitat, neodihnitor și de somnolență diurnă excesivă. Somnolență diurnă excesivă are consecințe imediate crescând riscul de accidente rutiere, accidente de muncă și chiar casnice. ”, subliniază dr. Ciomu Emilia Genoveva pe cdt-babes.ro
Simptomele apneei în somn includ:
- respirația anormală pe timp de noapte, asociată cu sforăit, senzație de sufocare, microtreziri frecvente, uneori anxietate sau atacuri de panică, teama de a adormi, insomnie
- efectele diurne ale calității reduse a somnului, precum somnolență excesivă în timpul zilei, dureri de cap dimineața, care pot persista câteva ore după trezire; gură uscată la trezire; iritabilitate; probleme de memorie, atenție și concentrare
O serie de studii au demonstrat că apneea în somn poate fi asociată cu declin cognitiv timpuriu, probleme de memorie și chiar afecțiuni grave, precum maladia Alzheimer.
Nu este clar dacă apneea în somn cauzează în mod direct deficite cognitive sau dacă problemele cu atenția și memoria sunt legate de comorbidități. Unii oameni de știință suspectează că scăderile intermitente ale oxigenului, fluxul sanguin anormal și neuroinflamația observate la persoanele cu apnee în somn pot afecta funcția cognitivă.
„Somnul perturbat, de proastă calitate, observat în tulburările de somn duce atât la modificări acute, cât și la probleme cronice care afectează creierul.”, arată dr. David Merrill, psihiatru geriatru.
Un somn de înaltă calitate protejează sănătatea creierului pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, permite repararea și restabilirea funcției creierului.
”Creierul are un sistem de curățare specializat, sistemul glimfatic, care scapă de deșeurile care se acumulează în timpul zilei. Sistemul glimfatic este activat în timpul celor mai profunde etape ale somnului:, specifică dr. Merrill.
Fără un somn de înaltă calitate, creierul nu are ocazia să se odihnească și să se regenereze.
„Dacă somnul este perturbat cronic, acest lucru poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv dureri de cap, oboseală și pierderi de memorie care se agravează în timp”, spune Merrill.
În cazul apneei în somn, aceste întreruperi ale somnului pot apărea de zeci de ori pe oră, determinând un deficit sever de odihnă la persoanele care suferă de această afecțiune.
Dr. Merrill subliniază importanța tratării apneei în somn, remarcând că aceasta este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței. Folosirea unui aparat CPAP pentru tratamentul apneei în somn poate ajuta la reducerea riscului.
„Studiile de cercetare au arătat că și 4 ore pe noapte de utilizare a unui dispozitiv CPAP au ca rezultat o încetinire semnificativă a declinului cognitiv în timp.”, a spus dr. Merrill.
„Nu numai întreruperile de somn pot provoca declin cognitiv, dar și episoadele de sufocare specifice apneei în somn pot pune presiune asupra inimii, ceea ce provoacă scăderea fluxului de sânge către creier.”, arată Thomas Kilkenny, directorul Institutului de Medicină a Somnului de la Spitalul Universitar Staten Island. .
Aceste evenimente fiziologice pot duce, de asemenea, la declin cognitiv și probleme de memorie.
„Studiile anterioare sugerează că și comorbiditățile identificate la pacienții cu apnee în somn sunt, în mod constant, asociate cu deficiențe ale atenției, memoriei, funcțiilor executive, funcțiilor psihomotorii și abilităților de limbaj”, susține dr. Kilkenny.
Probleme de memorie cauzate de apneea în somn
Episoadele de apnee în somn determină reducerea sau oprirea fluxului de aer și conduc la desaturare de oxigen a sângelui și la micro-excitații repetitive. Micro-excitațiile și desaturarea oxigenului sunt considerate a fi responsabile pentru somnolența excesivă din timpul zilei, oboseală, pierderea flexibilității mentale, modificarea atenției și concentrării, precum și o serie de probleme de memorie care sunt experimentate frecvent de pacienții cu apnee în somn.
Utilizarea diferitelor teste de atenție și vigilență la pacienții cu apnee în somn a dus la concluzia că aceștia au o atenție afectată, iar afectarea observată este mai profundă decât cea determinată de simpla somnolență. Cu alte cuvinte, apneea în somn cauzează modificări la nivel cerebral care duc la probleme de atenție ce nu apar numai prin prisma somnolenței, ci sunt de sine stătătoare.
Mecanismele specifice care leagă apneea în somn și unele probleme de memorie sunt încă în curs de investigare. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că somnul joacă un rol vital în sănătatea mintală și bunăstarea cognitivă. În timpul somnului, creierul consolidează amintirile. Există presupuneri că persoanele cu apnee în somn au dificultăți de a-și aminti anumite lucuri, deoarece trezirea frecventă în timpul nopții nu permite creierului să consolideze amintirile. Unii cercetători au arătat că persoanele cu apnee obstructivă de somn netratată prezintă deficiențe semnificative ale memoriei episodice verbale, precum și ale memoriei episodice vizuale și spațiale.
Apneea în somn perturbă adesea ciclul normal de somn al unei persoane. Persoanele care experimentează mai puțin somn REM au un risc crescut de a dezvolta afecțiuni cognitive, cum ar fi boala Alzheimer. Visele apar de obicei în timpul somnului REM. Este etapa ciclului de somn în care creierul tău este cel mai activ. Perturbarile constante ale somnului REM din cauza apneei in somn, pot afecta memoria si starea de spirit.
Unele efecte ale apneei în somn asupra funcțiilor cognitive, în special asupra atenției, sunt similare cu cele specifice tulburarii de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD). Această afecțiune frecventă a copilăriei se caracterizează prin hiperactivitate, impulsivitate, tulburări în funcționarea academică, socială și profesională, durata scurtă de atenție și debutul simptomelor înainte de vârsta de 7 ani, iar la unii pacienți, simptomatologia poate persista până la vârsta adultă. S-a constatat că la copiii cu apnee obstructivă în somn, simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale ADHD. Mai mult decât atât, la mulți pacienți considerați cu ADHD s-a raportat o îmbunătățire semnificativă a simptomelor în urma tratamentului CPAP, ceea ce arată că există o legătură între anumite cazuri diagnosticate cu ADHD și apneea obstructivă în somn.
Studii despre legătura dintre apneea în somn și problemele de memorie
Conform unui studiu prezentat la cea de-a 78 întâlnire anuală a Academiei Americane de Neurologie, persoanele care se confruntă cu apnee în somn au un risc crescut de a prezenta și probleme de memorie sau de gândire.
„Apneea în somn este o tulburare comună, adesea subdiagnosticată, dar sunt disponibile tratamente. Studiul nostru a constatat că participanții care aveau simptome de apnee în somn au adesea și probleme de memorie sau de gândire. Aceste constatări subliniază importanța screening-ului precoce pentru apneea în somn”, declară conducătorul studiului, Dominique Low de la Centrul Medical Boston din Massachusetts, membru al Academiei Americane de Neurologie.
Studiul a implicat 4.257 de persoane , care au completat o serie de chestionare și teste legate de calitatea somnului, precum și de problemele de memorie și gândire. Dintre toți participanții, 1.079 au raportat simptome de apnee în somn. Dintre persoanele care au indicat că au simptome de apnee în somn, 33% au raportat, de asemenea, probleme de memorie și de gândire.
„Sunt disponibile tratamente eficiente pentru apneea în somn, cum ar fi aparatele de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii. Somnul de calitate, împreună cu o dietă sănătoasă, exercițiile fizice regulate, implicarea socială și stimularea cognitivă, pot reduce riscul unei persoane de a avea probleme de gândire și memorie, îmbunătățind calitatea vieții acesteia.”, arată dr. Low.
Un alt studiu a constatat că persoanele care suferă de apnee în somn pot fi diagnosticate cu deficiențe cognitive ușoare cu aproape zece ani mai devreme decât persoanele fără tulburări de respirație în somn.
Afectarea cognitivă ușoară la vârste mai tinere poate duce la alte potențiale probleme de memorie mai târziu. Cercetătorii au descoperit că apneea în somn poate fi asociată cu un risc semnificativ crescut de demență, în special cu riscul de a dezvolta maladia Alzheimer. Apneea în somn poate fi conectată și cu alte afecțiuni fizice și cognitive, cum ar fi boala Parkinson.
„Apneea poate avea un impact negativ asupra creierului, din cauza oxigenării slabe din timpul nopții sau pentru că afectează ciclurile adecvate de somn prin excitări frecvente. Funcții executive cum ar fi memoria de lucru și atenția pe parcursul zilei sunt afectate în mod deosebit. ”, a remarcat Dr. Joey R. Gee, neurolog la Providence Mission Hospital din California într-un interviu din Medical News Today.
„La fel cum apneea de somn netratată crește riscul de afectare a funcției executive și a atenției, tratamentul CPAP poate reduce substanțial riscul de declin cognitiv progresiv.”, a adăugat dr. Gee.
Și dr. Thomas Kilkenny, directorul Institutului de Medicină a Somnului de la Spitalul Universitar Staten Island din New York a subliniat importanța tratării apneei în somn, de îndată ce aceasta este detectată.
„Dacă pacientul poate fi tratat timpuriu în cazul apneei în somn, este prevenită apariția unor leziuni ale creierului.Va exista, astfel, o încetinire a declinului cognitiv la pacienții cu apnee în somn.”
Cercetătorii din Marea Britanie, Germania și Australia au arătat că, la bărbații de vârstă mijlocie, apneea în somn poate provoca declin cognitiv precoce, chiar și la pacienții care nu au comorbidități. Rezultatele sunt publicate în Frontiers in Sleep.
„Studiul demonstrează o funcționare executivă mai slabă, memorie vizuală și spațială deficitare și probleme de vigilență, atenție susținută și control psihomotoriu și al impulsurilor la bărbații cu apnee în somn. Cele mai multe dintre aceste deficite au fost atribuite anterior comorbidităților.”, a spus dr. Ivana Rosenzweig, neuropsihiatru care conduce Centrul de somn și plasticitate cerebrală de la King’s College din Londra și autorul principal al studiului. „De asemenea, am demonstrat pentru prima dată că apneea în somn poate provoca deficite semnificative în cunoașterea socială.”
Oamenii de știință au testat, de asemenea, funcția cognitivă a subiecților cu ajutorul testelor CANTAB sau „Cambridge Neuropsychological Test Automated Battery”. Rezultatele au arătat că pacienții cu apnee în somn severă au o vigilență mai scăzută și probleme de memorie, inclusiv cu recunoașterea vizuală pe termen scurt și recunoașterea socială și emoțională.
Autorii au concluzionat că apneea în somn, chiar și fără comorbidități este suficientă pentru a determina aceste deficite cognitive, pe care studiile anterioare le-au atribuit altor probleme asociate cu apneea în somn, cum ar fi hipertensiunea sistemică, bolile cardiovasculare și metabolice și diabetul de tip 2.
În ceea ce privește mecanismul prin care apneea în somn provoacă declin cognitiv prematur, autorii studiului au concluzionat că deficitele cognitive sunt rezultatul scăderii intermitente a cantității de oxigen în sânge, corelată cu niveluri ridicate de dioxid de carbon, modificării fluxului sanguin la nivelul creierului creier, fragmentării somnului și neuroinflamației la pacienții cu OSA.
„Această interacțiune complexă este încă puțin înțeleasă, dar este probabil ca toate aceste perturbări să ducă la schimbări neuroanatomice și structurale pe scară largă, în creier și deficite funcționale cognitive și emoționale asociate”, a spus Rosenzweig.
„Ceea ce rămâne de clarificat în studiile viitoare este dacă comorbiditățile au un efect aditiv sau sinergetic asupra deficitelor cognitive și dacă există o diferență în circuitele creierului la pacienții cu OSA, cu sau fără comorbidități.”, a adăugat cercetătoarea.
Un studiu recent publicat în Neurology sugerează că apneea obstructivă în somn și o reducere a somnului profund (somn cu unde lente), au fost asociate cu o creștere a anomaliilor substanței albe din creier. Anomaliile substanței albe evaluate în studiu sunt markeri cunoscuți ai bolii cerebrovasculare și sunt, de asemenea, observați în deficiențe cognitive ușoare și boala Alzheimer.
Autorul studiului, dr. Diego Carvalho, neurolog la Clinica Mayo din Rochester, MN, a declarat pentru Medical News Today:
„Anomaliile materiei albe cresc odată cu îmbătrânirea și pot contribui la declinul cognitiv, demență și accidentul vascular cerebral. Deoarece nu există niciun tratament care să le inverseze sau să le încetinească, altul decât prevenirea factorilor de risc, este important să înțelegem ce poate contribui la dezvoltarea lor.”
„În studiul nostru, am descoperit că apneea severă în somn și scăderea somnului profund au fost asociate cu mai multe anomalii ale substanței albe. Constatările sugerează posibilitatea ca ameliorarea tulburărilor de somn să prevină progresia afectării substanței albe.”, a adăugat dr. Carvalho.
Acumularea de depozite de proteine beta-amiloid și tau este un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Un alt studiu a arătat o acumulare mai mare a proteinei beta-amiloid în creierul persoanelor care se confruntă cu somnolență excesivă în timpul zilei. Aceste studii sugerează o relație între calitatea somnului și modificările patologice asociate cu boala Alzheimer. Pe lângă acumularea de proteine pliate greșit, persoanele cu demență prezintă, de asemenea, leziuni ale neuronilor. Concluzia este că tulburările de somn, cum ar fi apneea obstructivă în somn, sunt asociate cu risc crescut de boli cerebrovasculare și pot crește riscul de demență.
Într-un alt studiu, cercetătorii au analizat asocierea dintre severitatea apneei obstructive în somn și markerii de deteriorare a substanței albe. Ei au clasificat pacienții ca având apnee obstructivă de somn severă sau ușoară până la moderată și au comparat indivizii din cele două grupuri. Persoanele cu apnee obstructivă severă în somn au prezentat anomalii mai mari ale substanței albe decât cele cu apnee în somn ușoară până la moderată..
Tratament pentru probleme de memorie asociate apneei în somn
Pentru a preveni declinul cognitiv și problemele de memorie asociate apneei în somn, diagnosticarea și tratarea precoce a tulburărilor de somn este crucială.
Utilizarea aparatelor cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) poate asigura un flux constant de oxigen în timpul somnului și preveni reducerile bruște ale oxigenării sângelui. Ca rezultat, este protejată funcția creierului și se poate reduce declinul cognitiv.
”Terapia CPAP împiedică blocarea cailor aeriene, în felul acesta îmbunătățește calitatea somnului și contribuie la diminuarea efectelor negative pe care sindromul de apnee în somn obstructiv (SASO) le are asupra sănătății pacientului, pe termen lung.”, precizează dr. Victorița-Mihaela Sandu pe medicover.ro
„Chiar și patru ore pe noapte de utilizare a unui dispozitiv CPAP au ca rezultat o scădere semnificativă a declinului cognitiv în timp.”, a spus dr. Merrill, menționând că există și alte soluții pentru persoanele care nu pot purta un dispozitiv CPAP peste noapte.
Tratarea altor probleme de somn și o bună igienă a somnului sunt, de asemenea, foarte importante.
„Este esențial să folosiți toate strategiile disponibile pentru a trata tulburările de somn și pentru a atenua simptomele de demență”, spune dr. Merrill.
Pentru a diagnostica apneea obstructivă sau centrală în somn este necesar un studiu de somn sau o polisomnografie, care se efectuează în timpul unei șederi peste noapte la un laborator de somn specializat. Polisomnografia presupune utilizarea unor senzori pentru monitorizarea respirației, micro-trezirilor, nivelului de oxigen, mișcării mușchilor, etapelor somnului și altor aspecte ale somnului. Un studiu de somn în clinică poate determina dacă respirația este anormală și poate face diferența între apneea obstructivă și cea centrală.
Odată diagnosticată apneea în somn, terapia cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (PAP) este tratamentul preferențial, menținând căile respiratorii deschise cu aer presurizat care este pompat de la un aparat CPAP printr-un furtun și o mască. Dispozitivele PAP sunt disponibile numai pe bază de rețetă. Presiunea lor de aer trebuie calibrată cu atenție printr-un proces numit titrare care are loc în timpul studiului de somn.
În cazul CPAP se trimite un flux de aer care este întotdeauna setat la același nivel de presiune. Alte tipuri de dispozitive PAP, cum ar fi presiunea pozitivă în două niveluri a căilor respiratorii (BiPAP) și presiunea pozitivă cu titrare automată a căilor respiratorii (APAP), oferă variabilitate în cantitatea de presiune a aerului.
Unele tipuri de piese bucale care țin maxilarul sau limba într-o poziție specifică sunt o opțiune de tratament pentru persoanele cu anumite caracteristici anatomice și apnee în somn mai puțin severă. Aceste aparate orale nu îmbunătățesc respirația la fel de mult ca terapia CPAP, dar pot reduce sforăitul și pot fi preferate de persoanele care au dificultăți sau disconfort atunci când folosesc dispozitive PAP.
Intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea țesutului din gât și deblocarea căilor respiratorii poate fi o opțiune de tratament pentru pacienții care au țesut ce le obstrucționează căile respiratorii. Un alt tip de tratament chirurgical necesită implantarea unui dispozitiv care să stimuleze un nerv ce ajută la controlul respirației.
O componentă suplimentară a tratamentului pentru apneea obstructivă în somn implică modificări ale stilului de viață pentru a ajuta la gestionarea simptomelor, precum:
- pierderea în greutate
- exerciții fizice regulate
- modificarea poziției de dormit
- reducerea consumului de alcool
Surse:
- https://www.medicover.ro/despre-sanatate/apnee-in-somn-simptome-cauze-riscuri-diagnostic-si-tratament,787,n,295
- https://ms.ro/media/documents/Ghid_privind_managementul_pacientului_cu_tulburari_respiratorii_in_timpul_somnului.pdf
- https://www.cdt-babes.ro/articole/sforait_sindromul_de_apnee_in_somn.php
- https://medicalxpress.com/news/2024-03-apnea-symptoms-linked-memory-problems.html
- https://www.healthline.com/health-news/having-sleep-apnea-tied-to-50-increased-risk-for-memory-issues
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/sleep-apnea-symptoms-may-cause-memory-problems
- https://www.nia.nih.gov/health/memory-loss-and-forgetfulness/memory-problems-forgetfulness-and-aging
- https://www.sleepbetterny.com/memory-loss-and-sleep-apnea/
- https://www.news-medical.net/news/20240304/People-with-sleep-apnea-more-likely-to-have-memory-or-thinking-problems.aspx
- https://health.clevelandclinic.org/if-you-have-sleep-apnea-your-memory-may-decline-earlier-in-life
- https://www.nbcnews.com/health/health-news/sleep-apnea-cognitive-problems-healthy-men-research-rcna78400
- https://www.frontiersin.org/news/2023/04/06/frontiers-sleep-obstructive-sleep-apnea-cognitive-decline
- https://erj.ersjournals.com/content/25/1/75
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11157621/