riscurile frigului pentru sănătate

Riscurile frigului pentru sănătate și efectele ascunse ale temperaturilor scăzute

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Când se instalează frigul, nu te afectează doar senzația neplăcută când ieși afară. Riscurile frigului pentru sănătate sunt reale și pot avea consecințe semnificative asupra organismului tău. Temperaturile scăzute nu sunt doar „o provocare a sezonului rece”. Ele reprezintă un stres biologic complex care influențează inima, plămânii, sistemul imunitar, echilibrul și chiar creierul. În acest articol explorăm ce spune știința, ce spun experții și cum poți înțelege și gestiona aceste riscuri pe înțelesul tuturor.

Cum reacționează corpul la frig

Atunci când te expui la temperaturi scăzute, corpul tău încearcă să-și mențină o temperatură internă ideală (aproximativ 37°C). Când pierzi mai multă căldură decât poți produce, începe un lanț de schimbări fiziologice menite să conserve cât mai multă energie și căldură. Un studiu amplu arată că perioadele prelungite de temperaturi reci sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate din cauze cardiovasculare și respiratorii, în special la persoanele de peste 65 de ani și la cele cu boli cronice..

Specialiștii în medicină cardiovasculară explică faptul că, în frig, vasele de sânge se contractă pentru a reduce pierderea de căldură și a proteja organele vitale. Această vasoconstricție determină creșterea tensiunii arteriale și pune un stres mai mare pe inimă . Pe scurt, corpul tău se pregătește pentru supraviețuire, dar acest mecanism natural poate declanșa probleme pentru cei vulnerabili.

Sistemul cardiovascular: inima sub presiune

Printre  riscurile frigului pentru sănătate cele mai marcante sunt cele asupra inimii și circulației. Vasoconstricția periferică crește rezistența în vasele de sânge, ceea ce poate ridica tensiunea arterială și poate crește riscul de evenimente grave precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral .

”Persoanele cu boli cardiovasculare sunt cele mai vulnerabile la efectele frigului. Creșterea tensiunii arteriale, vasoconstricția coronariană și solicitarea suplimentară a inimii pot agrava boala coronariană, pot decompensa insuficiența cardiacă și pot declanșa tulburări de ritm. Frigul crește consumul de oxigen și postsarcina inimii, determinând un efort suplimentar pentru un organism deja fragil.”, se arată pe site-ul spitalului Monza, medicina-interventionala.ro

În plus, frigul poate altera coagularea sângelui și, în unele cazuri, poate favoriza formarea cheagurilor, adăugând un alt factor de risc cardiovascular . Un articol publicat de American Heart Association explică cum scăderea temperaturii poate transforma sângele într-un mediu mai dens și predispus la tromboză, în special la persoanele deja predispuse la boli cardiace .

Hipotermia și alte efecte directe ale temperaturii scăzute

Un risc major al frigului este hipotermia, o stare în care temperatura corpului scade sub 35 °C și afectează funcțiile vitale. În stadiile timpurii, Hipotermia se manifestă prin frisoane și confuzie, iar în stadiile severe poate duce la pierderea conștienței și la stop cardiac .

Hipotermia poate apărea nu doar la temperaturi extreme, ci chiar și la temperaturi moderate dacă corpul este ud, expus vântului sau când energia corporală este consumată prea rapid . De aceea, nu este suficient să „simți” frigul – schimbările interne se pot întâmpla fără semne de avertizare evidente.

Pe lângă hipotermie, frigul poate provoca și degerături, o formă de leziune a pielii unde țesuturile pot îngheța, ducând la pierderea senzatiei și, în cazuri grave, la necroză .

Plămânii și sistemul imunitar sub influența frigului

Respirația aerului rece poate irita căile respiratorii, ceea ce agravează simptomele persoanelor cu astm sau boli pulmonare obstructive cronice . Aerul rece și uscat poate inflama mucoasele, ceea ce face mai dificilă respirația și crește predispoziția la infecții.

De asemenea, frigul influențează indirect sistemul imunitar: în sezonul rece, oamenii petrec mai mult timp în spații închise, favorizând răspândirea virusurilor răcelii, gripei sau altor infecții respiratorii . Reducerea umidității în aerul rece poate afecta și protecția naturală a mucoaselor respiratorii, facilitând astfel infecțiile

Grupuri vulnerabile și factori de risc

Nu toți oamenii experimentează riscurile frigului pentru sănătate în același mod. Categoriile cele mai vulnerabile includ:

  • vârstnicii, care au un sistem de termoreglare mai slab și mai multe boli cronice ;
  • copiii mici, care pierd căldura corporală rapid și nu pot comunica eficient disconfortul ;
  • persoanele cu boli cardiovasculare, diabet sau tulburări respiratorii, pentru care frigul poate agrava condițiile existente ;
  • persoane care trăiesc în condiții precare sau în locuințe cu încălzire insuficientă, deoarece frigul intern poate fi la fel de dăunător ca cel extern .

Cum te poți proteja de riscurile frigului pentru sănătate

Prevenția te ajută cel mai mult când vine vorba de riscurile frigului pentru sănătate.

  • Poartă haine adecvate în straturi și acoperă toate părțile expuse ale corpului.
  • Evită expunerea prelungită la frig fără pauze la căldură.
  • Menține o temperatură interioară confortabilă și evită pierderile de căldură prin izolație bună și surse sigure de încălzire.
  • Monitorizează sănătatea dacă ai boli cronice și consultă un medic pentru recomandări specifice.

Surse: