apneea în somn

Apneea în somn: boala care îți distruge sănătatea fără să te doară nimic

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


În fiecare noapte, milioane de oameni se opresc din respirat fără să știe. Nu pentru câteva secunde, ci de zeci sau chiar sute de ori. Nu simt durere. Nu aud alarma. Dimineața se trezesc și pleacă la muncă. Își beau cafeaua. Își conduc copiii la școală. Și totuși, în timp ce dorm, organismul lor luptă pentru oxigen. Aceasta este realitatea cu care vine apneea în somn, o boală tăcută care poate afecta inima, creierul, metabolismul și funcțiile cognitive ani la rând înainte să fie diagnosticată.

Apneea în somn nu doare. Nu produce o suferință acută care să trimită pacientul direct la urgență. Tocmai de aceea este periculoasă. Studiile arată că un procent semnificativ dintre cei afectați nu știu că au această tulburare, deși consecințele ei sunt măsurabile și bine documentate.

Paradoxul din spatele apneei în somn este tulburător: corpul pare că doarme, dar organismul intră într-o stare repetată de stres. Oxigenul scade, inima accelerează, creierul declanșează micro-treziri pentru a salva situația. A doua zi, persoana afectată poate acuza doar oboseală sau lipsă de concentrare. Rareori leagă aceste simptome de un proces respirator perturbat în timpul nopții.

Tocmai pentru că apneea în somn înseamnă mai mult decât sforăit sau câteva treziri nocturne este important să fie diagnosticată și tratată.  Este vorba de un mecanism fiziopatologic complex, cu implicații cardiovasculare, neurologice și metabolice serioase. Înțelegerea acestui fenomen nu este doar un exercițiu medical, ci un pas esențial în prevenția unor boli care, aparent, nu au legătură cu respirația din timpul nopții.

Ce este apneea în somn și ce se întâmplă, de fapt, în corpul tău

Apneea în somn este o tulburare respiratorie caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului. Cea mai frecventă formă este apneea obstructivă în somn (AOS), în care căile aeriene superioare se îngustează sau se colabează temporar.

”Trezirile bruște și senzația de oboseală se întâmplă atunci când creierul, în perioada lui naturală de repaos, lucrează „ore suplimentare”, fiind nevoit să treacă respirația de pe pilot automat pe pilot manual, pentru a împiedica sufocarea. În apneea în somn, calitatea și durata somnului sunt cu mult diminuate, fiind afectate și alte organe, precum inima, care trece subit de la brahicardie la tahicardie.”, avertizează medicii pe site-ul neuroaxis.ro

Practic, în timpul somnului:

  • musculatura gâtului se relaxează excesiv
  • fluxul de aer este blocat parțial sau complet
  • nivelul oxigenului din sânge scade
  • creierul declanșează micro-treziri pentru a relua respirația

Aceste micro-treziri pot fi atât de scurte încât nu ți le amintești. Dar ele fragmentează profund arhitectura somnului.

Un episod de apnee este definit ca o pauză respiratorie de minimum 10 secunde. În formele severe, pot apărea peste 30 de episoade pe oră. Asta înseamnă sute de opriri respiratorii într-o singură noapte.

Cât de frecventă este apneea în somn

Datele publicate în The Lancet Respiratory Medicine (2019) arată că aproximativ 936 de milioane de adulți la nivel global ar putea avea apnee obstructivă în somn de grad ușor până la sever. Dintre aceștia, aproximativ 425 de milioane suferă de forme moderate sau severe.

În Europa și America de Nord, prevalența este estimată între 9% și 38% la populația adultă, cu o frecvență mai mare la bărbați și la persoanele cu obezitate.

Surprinzător este că majoritatea acestor persoane nu știu că au boala și pot descoperi întâmplător, ca asociată cu o altă afecțiune. Tocmai de aceea, dacă apar anumite semnale de alarmă, precum somnolebță excesivă în timpul zilei, este recomandat un consult de specialitate, la somnolog sau la pneumolog.

De ce este periculoasă apneea în somn, chiar dacă nu doare

Apneea în somn reprezintă un risc semnificativ pentru că distruge lent și sistematic echilibrul intern.

1. Inima este prima afectată

Fiecare episod de apnee în somn produce:

  • scădere de oxigen (hipoxie intermitentă)
  • creștere bruscă a tensiunii arteriale
  • activare intensă a sistemului nervos simpatic

Această combinație repetată noapte de noapte favorizează hipertensiunea arterială, aritmiile și insuficiența cardiacă.

Potrivit American Heart Association (2021), apneea obstructivă în somn este asociată cu un risc crescut de:

  • fibrilație atrială
  • infarct miocardic
  • accident vascular cerebral

Un detaliu alarmant este că la pacienții cu hipertensiune rezistentă la tratament, până la 70–80% au apnee în somn nediagnosticată.

2. Creierul suferă în tăcere

Hipoxia intermitentă afectează microcirculația cerebrală și procesele de consolidare a memoriei. Studiile imagistice au arătat modificări structurale în hipocamp și în substanța albă la pacienții cu apnee severă.

Un studiu publicat  publicat pe JAMA Network a arătat că apneea în somn netratată este asociată cu un risc crescut de declin cognitiv și demență.
Poate că acest lucru îți va atrage atenția și te va pune pe gânduri: somnul fragmentat împiedică intrarea în stadiile profunde N3 și REM, esențiale pentru memorie și reglare emoțională, dar și pentru îndepărtarea ”deșeurilor” metabolice care pot duce în timp la deteriorare cognitivă.

3. Metabolismul este dereglat

Apneea obstructivă în somn nu „strică” doar somnul, ci și modul în care corpul tău gestionează zahărul din sânge. Episoadele repetate de hipoxie (scăderi de oxigen) și micro-trezirile activează stresul hormonal (cortizol, adrenalină), ceea ce împinge organismul spre rezistență la insulină. În paralel, apare o inflamație de grad mic, dar persistentă, iar acest lucru favorizează dereglări metabolice care se văd în timp: creștere în greutate, poftă mai mare de carbohidrați, valori glicemice instabile și risc crescut de diabet de tip 2.

Important este că multe studii arată această asociere la persoane cu obezitate, evidențiind faptul că nu este vorba doar de kilogramele în plus, ci de efectul biologic al apneei în sine. Un studiu publicat în American Journal of Medicine a demonstrat asocierea independentă dintre apneea obstructivă și diabet, chiar și după ajustarea pentru obezitate. În practică, nu este rar ca un pacient cu „prediabet” sau diabet aparent greu de controlat să aibă, de fapt, apnee în somn nediagnosticată care întreține problema.

Semnele care ar trebui să te pună pe gânduri

Nu toți pacienții cu apnee sunt supraponderali. Nu toți sforăie „zgomotos”. Dar există câteva indicii frecvente care susțin apneea în somn:

  • sforăit puternic, persistent
  • pauze respiratorii observate de partener
  • treziri cu senzație de sufocare
  • somn neodihnitor
  • somnolență excesivă în timpul zilei
  • cefalee matinală
  • dificultăți de concentrare

Un detaliu important pentru cadrele medicale este dat de scorul Epworth >10 (scala pentru evaluarea somnolenței diurne), care poate orienta diagnosticul, dar polisomnografia rămâne standardul de aur.

Diagnosticul apneei în somn: ce înseamnă IAH?

Indicele de apnee-hipopnee (IAH) cuantifică numărul de episoade de apnee pe oră permițând clasificarea după gradul de severitate:

  • 5–15 episoade: formă ușoară
  • 15–30 episoade: formă moderată
  • peste 30 episoade: formă severă

”Diagnosticul de sindrom de apnee în somn (SAS) necesită un contex clinic evocator și un indice de apnei și hipopnei peste 5/h. Dacă IAH este mai mare de 30/h, SAS este sever. Severitatea sindromului de apnee în somn este dată nu numai de valoarea IAH ci și de consecințele acestuia : scăderea concentrației oxigenului (hipoxemiei) în sângele arterial și fragmentarea somnului.”, precizează dr. Ciomu Emilia Genoveva pe cdt-babes.ro

Polisomnografia în laborator sau studiile de somn la domiciliu pot confirma diagnosticul.

Tratamentul: mai mult decât un aparat CPAP

Terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) rămâne standardul de tratament pentru formele moderate și severe. Studiile arată că utilizarea corectă reduce riscul cardiovascular și îmbunătățește calitatea vieții.

”Eficiența tratamentului este 100% pe toată durata utilizării. Tratamentul adecvat fiecărui pacient este stabilit de medic.”, specifică dr. Ciomu.

Echipamente performante de CPAP precum prisma SOFT  de la Linde pot aduce îmbunătățiri semnificative ale calității vieții la persoanele cu apnee în somn.

Alte opțiuni includ:

  • dispozitive de avansare mandibulară
  • scădere ponderală
  • chirurgie ORL selectivă
  • poziționare laterală în formele poziționale

Un lucru esențial: scăderea în greutate cu 10% poate reduce severitatea apneei cu până la 26%.

Curiozități despre apneea în somn care schimbă perspectiva

  • Apneea în somn crește riscul de accidente rutiere de 2–3 ori.
  • Este frecventă la pacienții cu fibrilație atrială recurentă.
  • Poate apărea și la copii, mai ales în context de hipertrofie amigdaliană.
  • Femeile sunt subdiagnosticate deoarece simptomele pot fi atipice: oboseală, anxietate, insomnie.

De ce să iei în serios apneea în somn

Este important să diagnostichezi și tratezi apneea în somn, pentru că este una dintre puținele boli cardiovasculare și neurologice modificabile printr-o intervenție relativ simplă. O mască purtată noaptea poate reduce riscul de AVC. O investigație făcută la timp poate preveni ani de suferință.

Apneea în somn nu doare. Dar fiecare noapte netratată înseamnă stres biologic repetitiv.

Dacă ai simptome sau factori de risc, evaluarea nu este un moft. Este un act de prevenție.

Iar dacă ești cadru medical, merită să întrebi activ pacientul despre somn. Uneori, cheia hipertensiunii rezistente sau a oboselii cronice stă într-o respirație întreruptă în miez de noapte.

Somnul nu este doar odihnă. Este terapie naturală. Iar atunci când respirația este blocată, întregul organism plătește prețul.

FAQ medical – Apneea în somn

Ce este apneea în somn?

Este o tulburare în care respirația se oprește repetat în timpul somnului, cel mai frecvent prin colapsul căilor aeriene superioare.

Cât de gravă este apneea în somn netratată?

Poate crește riscul de hipertensiune, infarct, AVC, aritmii, diabet și declin cognitiv.

Se poate vindeca apneea în somn?

În unele cazuri ușoare, scăderea în greutate sau intervențiile ORL pot rezolva problema. În formele moderate-severe, tratamentul este de lungă durată.

Este CPAP periculos?

Nu. Este o terapie sigură și eficientă, cu beneficii cardiovasculare demonstrate.

Cine ar trebui să facă un test de somn?

Persoanele cu sforăit sever, somnolență diurnă, hipertensiune rezistentă, obezitate sau istoric cardiovascular.

Surse: