cafea dimineața

De ce să nu bei cafea dimineața, imediat cum te trezești

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Faci parte dintre cei care beau cafea dimineața, imediat ce deschid ochii? Vei fi surprins să afli că nu este cel mai bun obicei.

Multe persoane se declară dependente de cafea și spun că nu pot începe ziua fără această băutură aromată și energizantă. Cafeaua are multiple beneficii, chiar dacă în cantități prea mari poate determina o serie de efecte negative pe termen lung.

Pentru majoritatea oamenilor, o cafea dimineața este o necesitate și nu produce daune, dacă nu sunt anumite probleme de sănătate.

Totuși, experții avertizează că există o oră-cheie la care este bine să bei cafea dimineața, pentru a profita din plin de beneficiile sale.

Momentul cel mai bun pentru a bea prima cafea din zi poate să varieze, în funcție de ora de trezire a unei persoane. Totuși, ideea de bază este de a nu consuma cafeaua imediat după trezire. Descoperă în articolul de față cele mai importante informații legate de ora când trebuie să bei cafea dimineața, câtă cafea poți consuma în siguranță, care sunt beneficiile sale, dar și potențialele riscuri.

De ce consumăm cafea dimineața

Cafeaua este printre cele mai iubite, dar și printre cele mai controversate băuturi, despre care circulă o multitudine de mituri. Multe persoane simt că nu pot începe ziua fără cafea și au nevoie de mai multe cești pe parcursul zilei, pentru a-și păstra energia. Ca urmare, riscul de a bea prea multă cafea crește și pot să apară unele consecințe, legate în special de supra-stimularea sistemului nervos.

Cu toate acestea, unele temeri legate de cafea s-au dovedit neîntemeiate. Un număr mare de dovezi infirmă ideea că riscul de boli cardiovasculare și cancer ar crește din cauza consumului de cafea.

Dimpotrivă, consumul a 3 până la 5 căni de cafea pe zi a fost asociat, în mod constant, cu scăderea riscului mai multor boli cronice. Pe lângă combaterea oboselii,această băutură aromată, bogată în antioxidanți, oferă numeroase alte beneficii pentru sănătate.

Consumul de cafea ajută la menținerea funcției hepatice și a celulelor beta, care este esențială pentru eliberarea de insulină și pentru controlul glicemiei. Cafeaua scade riscul de diabet de tip 2, boli metabolice și unele tipuri de cancer.

De asemenea, potrivit cercetărilor, poate oferi beneficii neuroprotective. Persoanele care consumă, în mod regulat, una până la patru căni de cafea zilnic pot avea un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer, de progresie a bolii Parkinson și a depresiei.

Cafeaua este asociată cu longevitatea crescută la unele populații, cu un risc general mai scăzut de deces.
Cu alte cuvinte, poți bea cafea dimineața fără nici o grijă, ba chiar poți crește numărul de căni consumate până la 4-5 pe parcursul zilei.

Dozele scăzute până la moderate de cofeină (50-300 mg) pot duce la creșterea vigilenței, energiei și capacității de concentrare. De aceea, o ceașcă de cafea dimineața poate fi foarte utilă, sporind eficiența muncii și a învățării.

cafea dimineața

Beneficiile cafelei băute dimineața

Cafeaua conține o multitudine de substanțe utile pentru organism, precum:

  • cafeină
  • vitamine din complexul B: B1, B2 (11% din necesarul zilnic), B5 (circa 6% din necesarul zilnic), folat
  • serie de minerale: magneziu, potasiu, mangan
  • antioxidanți

”Cafeina este stimulentul din cafea, ceai, ciocolată și băuturi carbogazoase care reduce oboseala, crește vigilența și îți oferă un plus de energie. Pentru mulți, cafeina este un instrument care îi ajută să se trezească și să se concentreze pentru activitățile de zi cu zi.”, subliniază dr. Ionuț Fronea, expert doc.ro

Cafeaua are un efect imediat de energizare asupra organismului.

Cafeina este un stimulent al sistemului nervos central, cunoscut pentru capacitatea sa de a lupta împotriva oboselii și de a crește nivelul de energie.

Acest lucru se datorează faptului că cofeina blochează receptorii unui neurotransmițător numit adenozină. De asemenea, cafeaua crește nivelul altor neurotransmițători ce reglează nivelul de energie, inclusiv dopamina. O serie de studii au raportat beneficiile consumului de cafea pentru creșterea nivelului energetic, îmbunătățirea și reducerea senzației de oboseală.

”La 20 de minute după ce îți bei cafeaua te vei simți foarte bine întrucât cafeina are un impact direct asupra adenozinei, neurotransmițătorul responsabil pentru senzația de somnolență. Totodată, secreția de dompamină este stimulată așa că te vei simți energic și totodată vei avea o dispoziție de zile mari. La jumătate de oră corpul începe să producă adrenalină, așa că vei respira mai bine și mușchii tăi vor fi mai puternici. Tot acum se dilată și pupilele, așa că vederea este îmbunătățită pentru o perioadă scurtă de timp. După 40 de minute: se eliberează și serotonina și starea ta este din ce în ce mai bună. Totodată, apar îmbunătățirile la nivelul coordonării mișcărilor.”, descrie dr. Fronea.

Iată care sunt principalele beneficii pe termen lung ale consumului de cafea:

Lonngevitate crescută

Studii recente au descoperit că băutorii de cafea au o probabilitate mai mică de deces din cauza unor afecțiuni precum: bolile coronariene, accidentul vascular cerebral, diabetul și bolile de rinichi.

”Antioxidanții din cafea reduc stresul oxidativ și inflamațiile din organism, având beneficii neurologice, acționând ca un antidepresiv; cafeina poate crește nivelul de atenție și de alertă, reduce anxietatea; consumul de maximum șase cești cafea/zi a fost asociat cu un risc scăzut de a dezvolta depresie și tentativă de suicid.”, arată dr. Trâmbițaș Andreea, medic nutriționist, pe medlife.ro

Procesare mai bună a glucozei în organism

Grație acestui efect, persoanele care beau mai multă cafea au un risc mai mic de a face diabet de tip 2.

Protecție împotriva insuficienței cardiace

Anumite cercetări au arătat că una sau două căni de cafea pe zi pot ajuta la prevenirea insuficienței cardiace.

Prevenirea bolii Parkinson.

Cofeina poate scădea riscul de a dezvolta boala Parkinson. De asemenea,îi poate ajuta și pe cei cu această afecțiune să își controleze mai bine mișcările.

Cafeaua are un efect hepatoprotector

Atât cafeaua obișnuită, cât și cea decofeinizată par să aibă un efect protector asupra ficatului. Cercetările arată că persoanele care consumă cafea pot menține nivelurile enzimelor hepatice într-un interval sănătos mai degrabă decât cei care nu beau cafea.

Consumul de cafea protejează împotriva deteriorării ADN

Unele studii susțin un efect pozitiv al cafelei asupra deteriorării ADN-ului prin mutații care apar în mod natural și pot duce la cancer sau tumori. Consumul de cafea pare să scadă riscul cancerului de colon cu până la 26%.  

Cafeaua poate reduce riscul de Alzheimer.

Conform unor studii, cofeina din două căni de cafea poate oferi o protecție semnificativă împotriva dezvoltării afecțiunii. Astfel, cercetătorii au descoperit că femeile în vârstă de 65 de ani și peste care beau două-trei căni de cafea pe zi au un risc mai mic de a dezvolta demență.

Cafeaua previne accidentele vasculare

Deși multă lume crede contrariul, consumul moderat de cafea este asociat cu un risc scăzut de accident vascular cerebral.

Riscuri legate de consumul de cafea

Există factori care trebuie luați în considerare pentru a stabili consumul optim de cafea pe parcursul zilei. Istoricul de sănătate, stilul de viață, anumite tratamente pot necesita ajustări ale cantității de cafea consumate.  Unele persoane trebuie să consulte un medic sau un dieteician, pentru a include cafeaua într-o dietă echilibrată, care oferă beneficii optime pentru starea de bine.

De asemenea, dozele prea mari de cafea pot avea anumite efecte negative, cum ar fi anxietate, nervozitate, neliniște, insomnia, probleme gastrointestinale și creșterea ritmului cardiac.  

Persoanele care au dificultăți în controlul tensiunii arteriale ar trebui să modereze consumul de cafea. De asemenea, femeile însărcinate sunt sfătuite să consume mai puțin de 200 mg de cofeină zilnic (circa 2 căni de cafea), deoarece cofeina trece prin placentă în făt și a fost asociată cu pierderea sarcinii și greutatea scăzută la naștere.

Totuși, cercetările cumulativă privind cafeaua arată că un consum moderat de cafea are mai multe avantaje decât riscuri pentru sănătate.

O cantitate moderată de cafea dimineața este, în plus, un stimulent excelent pentru foarte multe persoane, cu o serie de efecte imediate.

Când este recomandat să bei cafea dimineața

Multe persoane au tendința de a bea cafea dimineața imediat ce se trezesc.

 „Este un obicei comun și s-ar putea să te simți neliniștit dacă ceva îți perturbă ritualul de dimineață. Deoarece cofeina este un stimulent, consumul de cafea la prima oră dimineața te ajută să te trezești.”, spune dieteticianul Anthony DiMarino.

Cei care beau cafea dimineața devreme consideră frecvent că nu pot rezista somnolenței dacă amână ceașca zilnică. Totuși, mulți specialiști recomandă ca prima doză de cafea să nu fie băută imediat după trezire. 

Din punct de vedere științific, această idee este încă dezbătută.

Unii experți cred că este mai bine să aștepți până la mijlocul dimineții pentru a te bucura de prima cană de cafea. Alții susțin că nu există o oră bătută în cuie pentru consumul primei cafele.

Argumentul ca să nu bei cafea imediat după trezire

Cortizolul,  cunoscut uneori drept hormonul stresului, este substanța chimică pe care organismul o eliberează ca răspuns la pericol, în situațiile de tip ”luptă sau fugi”. Deși dimineața nu ne confruntăm, de obicei, cu nici un periocol,  corpul eliberează totuși cortizol după trezire.

„Eliberăm în mod natural cortizolul dimineața pentru că ne ajută să devenim mai alerți și conștienți de mediul înconjurător, pe măsură ce ne trezim din somn”, explică DiMarino.

Nivelurile de cortizol cresc, de regulă, între 7:00 și 8:00 dimineața și scad treptat pe parcursul zilei, atingând punctul cel mai scăzut în mijlocul nopții, în timpul somnului. În acest fel, cortizolul ajută corpul să-și mențină ciclul somn-veghe, cunoscut sub numele de ritm circadian.

Dar efectele stimulatoare ale cafelei cu cofeină la prima oră dimineața pot accelera producția de cortizol. Unele persoane se adaptează mai bine acestei descărcări suplimentare de cortizol, în timp ce alții se pot simți mai anxioși, nervoși sau iritabili.

„Sensibilitatea fiecărei persoane sau răspunsul intern la cofeină sunt diferite”, spune DiMarino.

Nivelurile cronice ridicate de cortizol – cauzate de stres, prea multă cafeină sau alți factori – pot duce la inflamație, care provoacă leziuni celulare.

„Când nivelul de cortizol rămâne crescut, riscul de creștere în greutate, diabet, probleme cardiace și alte probleme de sănătate crește.”, adaugă expertul.

Deci, când este recomandat să bei cafea dimineața?

Răspunsul la această întrebare depinde de ora de trezire a fiecărei persoane.

Potrivit cercetărilor, ora medie de trezire dimineața este 7:30, iar multe persoane au tendința să își bea cafeaua imediat ce deschid ochii.

Totuși, unii specialiști, cum este Rex Isap, expert în somn și CEO la Happy Beds, îi îndeamnă pe cei care nu pot rezista fără cafea dimineața să amâne puțin acest răsfăț și să nu consume cafeaua de îndată ce se trezesc.

Momentul ideal pentru a bea cafea dimineața este în jurul orei 8:30, spune expertul.

 „Când vine vorba de momentul ideal pentru a bea prima cafea, mulți se simt tentați să o pregătească de cum se trezesc. Totuși, în mod ideal, este bine aștepte cam o oră după trezire, pentru a obține cu adevărat beneficiile.”, spune dr. Isap.

„Când ne trezim, nivelurile noastre de cortizol sunt la apogeu. Cortizolul, adesea asociat cu stresul, îmbunătățește nivelul de vigilență.”, precizează expertul.

Cafeaua la prima oră dimineața crește nivelul de cortizol peste nivelul natural, determinând încordare și agitație

” Așadar, consumul de cofeină nu este necesar atunci când nivelul de cortizol este deja ridicat. Dimpotrivă, poate funcționa împotriva noastră sau chiar poate crește toleranța la cofeină. „, explică dr. Isap.

Deși nu există dovezi științifice care să susțină „cel mai bun moment” pentru consumul de cafea, acest argument pare să se susțină . 

Alți experți sunt de părere că o ceașcă de cafea la mijlocul până la sfârșitul dimineții, între orele 9:30 și 11:00, poate ajuta la obținerea celor mai multe beneficii ale cafelei.

Atunci nivelul de cortizol începe să scadă și efectul cofeinei se face simțit cel mai bine.

Doza recomandată de cafea zilnică

Recomandarea medie pentru consumul de cofeină este de 400 mg pe zi, dar aceasta include toate sursele de cofeină, nu doar cafeaua. În principiu, un consum moderat presupune 4-5 cești mai mici de cafea pe zi.

”Experții în sănătate și nutriție sunt de acord că a consuma peste 600 mg de cafeină pe zi (echivalentul a patru până la șapte căni de cafea) este prea mult.”, specifică dr. Fronea.

Cantitatea  cafea zilnică poate fi mai mică decât media la persoanele care consumă băuturi energizante, iau diferite suplimente sau mănâncă ciocolată.

De asemenea, doza de cafea zilnică poate fi scăzută la persoanele cu sensibilitate la cofeină, care este o caracteristică genetică. Dacă apar reacții adverse după consumul de cafea, cum ar fi nervozitate, ritm cardiac rapid sau anxietate, poate fi necesar să se scadă cantitatea sub cea medie.  

Cafeaua decofeinizată este, de asemenea, o opțiune bună la persoanele sensibile la cofeină. Conform cercetărilor, aceasta oferă beneficii pentru sănătate similare cu cafeaua cu cofeină.

Condițiile de sănătate preexistente pot influența aportul recomandat de cofeină. Persoanele cu antecedente de anxietate, migrene sau probleme cardiovasculare ar putea avea nevoie să-și reducă consumul de cafea. De asemenea, persoanele însărcinate sau care alăptează au nevoie, de obicei, să limiteze aportul de cofeină.

Aportul de cofeină poate interfera cu eficacitatea unor medicamente prescrise, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), medicamentele neuroleptice și aspirina.

De aceea trebuie discutate cu medicul potențialele interacțiuni medicament-cafea pentru a stabili câte cești de cafea pe zi sunt potrivite pentru o anumită persoană.

Ce se întâmplă dacă bei prea multă cafea

Așa cum am menționat, cantitatea de cofeină recomandată este de circa 400 de miligrame de cofeină pe zi pentru adulți și mai puțin de 200 de miligrame de cofeină pe zi în timpul sarcinii. Aceasta include cofeina obținută din cafea, ciocolată, ceai, sucuri, băuturi energizante și alte produse.

Cafeaua este un stimulent așa că un consum prea mare sau într-un timp prea scurt poate provoca efecte secundare fizice și mentale nedorite.

Simptomele pe termen scurt ale consumului excesiv de cofeină pot include:

  • Probleme de somn
  • Anxietate
  • Palpitații cardiace
  • Iritabilitate
  • Nelinişte
  • Tulburări gastrointestinale
  • Nervozitate
  • Urinări frecvente

Supraconsumul pe termen lung de cofeină poate duce la efecte mai severe, cum ar fi:

  • Insomnie cronică
  • Migrene
  • Un risc crescut de hipertensiune arterială
  • Deshidratare

Aceste riscuri pot fi sporite dacă se consumă și alte surse de cofeină, cum ar fi ceaiul sau băuturile energizante.

Cât de târziu poți bea cafea în timpul zilei

Cafeaua băută prea târziu după-amiaza sau seara poate interfera cu somnul. De aceea, este recomandată evitarea ei după o anumită oră, cu excepția cazurilor în care o persoană trebuie să se mențină trează noaptea (de exemplu, când lucrează în ture).

Multe persoane pot avea o stare de somnolență după prânz și pot decide să bea cafea în jurul orei 14:00- 15:00.

Experții avertizează că o cafea băută la această oră poate perturba somnul de noapte la anumite persoane.

„Cofeina are un timp de înjumătățire de la 2 până la 10 ore, în funcție de metabolismul fiecărei persoane.”, spune DiMarino.

Cu alte cuvinte, ar putea dura până de la două ore până la 10 ore pentru ca organismul să elimine jumătate din cofeina dintr-o ceașcă de cafea.

Cofeina poate împiedica somnul prin inhibarea adenozinei, o substanță chimică produsă în creier care afectează ciclul somn-veghe.

Nivelurile de adenozină cresc în timpul orelor de veghe și scad în timpul somnului.

 „În timpul zilei, creierul  produce. În esență, aceasta promovează somnul. Pe măsură ce ziua trece și stai treaz mai mult, adenozina se acumulează și determină starea de somnolență propice adormirii.

Dar cofeina blochează receptorii de adenozină, ceea ce ne menține în alertă și promovează starea de veghe. Dacă te-ai luptat vreodată să adormi, pentru că ai băut cafea pe tot parcursul zilei, acesta este motivul.”, precizează dr. Isap.

Pentru persoanele cu o anumită „genă a cafelei”, o ceașcă de cafea noaptea târziu nu este o problemă. Gena CYP1A2 ajută corpul să descompună și să elimine cofeina. Unele persoane au două copii ale acestei gene, ceea ce îi ajută să descompună cofeina mai repede decât cei care au o singură copie.

Alternative la cafeaua de dimineață

Cafeaua este cea mai populară băutură pentru obținerea energiei la majoritatea oamenilor. Dar, așa cum am văzut, consumul ei la prima oră dimineața sau de prea multe ori pe parcursul zilei poate avea un efect dăunător asupra somnului.

Ca urmare, persoanele care au nevoie de un impuls de energie pot folosi alternative la cafea, care nu afectează somnul.  Printre acestea pot fi menționate:

1. Matcha conține aminoacizi ce îmbunătățesc somnul, concentrarea și capacitatea de învățare

Pudra de matcha conține L-teanină, un aminoacid care se găsește în planta de ceai și are de cinci ori mai multă L-teanină decât ceaiul verde, dându-i un gust ușor dulce. Acest aminoacid este indicat pentru a îmbunătăți somnul, concentrarea și chiar învățarea.

Matcha conține o cantitate mică de cofeină, în jur de 20 mg până la 44 mg, în funcție de modul în care este preparat, așa că este bine să fie băut cu câteva ore înainte de culcare pentru maximum de beneficii.

2. Latte-urile cu turmeric sunt energizante și au un puternic efect antioxidant.

Un latte cu turmeric, denumit uneori lapte auriu, este o băutură pe bază de curcuma, ingredientul principal al turmericului, care îi dă culoarea specifică. Turmericul are multe beneficii pentru sănătate, inclusiv efecte antioxidante și antiinflamatorii și este un antidepresiv eficient.

Turmericul poate proteja împotriva privării de somn, fiind o alegere foarte bună pentru a obține energie pe parcursul zilei, fără a perturba adormirea.

3. „Cafeaua” din rădăcină de cicoare, care are un gust similar cu cafeaua obișnuită, dar este blândă cu somnul. De asemenea, are alte efecte pozitive, îmbunătățind sănătatea digestivă și inflamația

Aceasta este o opțiune excelentă pentru cei care doresc să-și reducă aportul de cofeină, dar să experimenteze în continuare o ceașcă de „cafea”. Este făcută din rădăcină de cicoare prăjită și are o aromă de nucă, lemnoasă.

Mituri cafea dimineața

Există o serie de preconcenpții și mituri legate de consumul de cafea, dar cercetările recente arată că acestea sunt neîntemeiate. În realitate, cafeaua este o băutură care oferă mai multe beneficii și are mai puține riscuri decât s-a crezut până acum . Secretul pentru a obține maximum de beneficii este consumul moderat și la ore potrivite. Persoanele din categorii de risc (sensibilitate crescută la cofeină, unele afecțiuni, femeile însărcinate sau care alăptează) trebuie să diminueze consumul de cafea și să consulte un medic pentru a stabili doza sigură.

În 1991, cafeaua a fost inclusă într-o listă de posibili cancerigeni de către Organizația Mondială a Sănătății. Până în 2016 a fost exonerată, deoarece cercetările au descoperit că nu a fost asociată cu un risc crescut de cancer. Dimpotrivă, cafeaua scade riscul de apariție a anumitor tipuri de cancer, cum este cel colorectal. Cercetări suplimentare sugerează că atunci când este consumată cu moderație, cafeaua poate fi considerată o băutură sănătoasă.

Alte mituri legate de cafea

Mitul 1: Cafeaua poate împiedica creșterea

Adevărul: În ciuda persistenței acestui mit, cafeaua nu

împiedică creșterea. Niciun studiu științific nu a arătat o legătură între consumul de cafea și o pierdere a creșterii osoase la copii (sau o pierdere semnificativă de calciu la adulți).

”Cafeina provoacă eliminarea ușor crescută a calciului din organism și scăderea într-un procent redus a absorbției acestuia. Conform studiilor, pentru fiecare 150 mg cafeină consumată se pierd aproximativ 5 mg de calciu din organism. Oamenii de știință au arătat însă că un consum moderat de cafea nu are niciun efect asupra sănătății oaselor.”, precizează dr.Trâmbițaș.

Totuși, cafeaua poate afecta copiii mici creând dependență. Toleranța la cofeină pentru copiii cu vârsta sub 12 ani este mult mai mică decât pentru adulți și consumul de cofeină din orice sursă (băuturi răcoritoare, ciocolată, ceaiuri) nu trebuie să depășească 100 mg pe zi din orice sursă. Efectele unei cantități prea mari de cofeină asupra copiilor variază de la iritabilitate și schimbări de dispoziție până la probleme de somn (în special la adolescenți, care pierd în medie o oră de somn, din cauza consumului regulat de cofeină).

Mitul 2: Cafeaua te ajută să te trezești după consumul de alcool

Adevărul: de fapt, cafeaua nu ajută în cazurile de mahmureală. Persoana poate arăta sau se poate simți mai alertă, dar cafeaua nu reduce nivelul de alcool din sânge. Interacțiunea cofeinei și alcoolului la nivelul sistemului nervos poate fi chiar periculoasă. Modalități mult mai bune de reglaj după consumul de alcool sunt somnul mai îndelungat și o cantitate mai mare de apă.

Mitul 3: Cafeaua te deshidratează

Adevărul: În timp ce cofeina este un diuretic ușor (crește fluxul de sânge către rinichi și duce la o pierdere crescută de lichide), ceașca de cafea dimineața  sau chiar mai multe cești pe zi nu vor duce, de obicei, la deshidratare. Cafeaua este preparată cu suficientă apă pentru a compensa efectul cofeinei asupra echilibrului fluidelor din organism.

Unele studii sugerează chiar că cafeaua poate fi luată în considerare pentru aportul zilnic de apă recomandat. Cu toate acestea, cafeaua nu trebuie să înlocuiască aportul de apă, mai ales că o cantitate prea mare de cafea poate avea diverse efecte nedorite.

Mitul 4: Cafeaua prăjită întunecată are mai multă cofeină

Adevărul: În realitate, o cafea prăjită mai mult conține puțin mai puțină cofeină decât dacă este prăjită mai ușor (deci mai deschisă la culoare). Cu cât boabele de cafea sunt prăjite mai mult, cu atât mai multă cofeină este îndepărtată.

Mitul 5: Trebuie să folosești apă clocotită pentru a face cafea

Adevărul: O temperatură de 100 grade Celsius este, de fapt, prea mare pentru a prepara o ceașcă bună de cafea În mod ideal, temperatura de preparare ar trebui să înceapă de la 90,5 ℃ până la 96 ℃. Temperaturile apei peste 96 ℃ vor duce la supra-extracție, rezultând cafea amară, ternă și cu gust „ars”

Mitul 6: Cafeaua creează o dependență ridicată

Adevărul: Deși multe persoane au nevoie de cafea dimineața și chiar pe parcursul zilei,  cofeina nu se încadrează în categoria de substanțe care creează dependență ridicată.

Majoritatea instituțiilor, inclusiv Institutul Național pentru Abuzul de Droguri nu definesc obiceiul de a bea cafea ca pe o „dependență”, ceva de care oamenii nu se pot lipsi, fără simptome de sevraj care le pun viața în pericol sau comportamente autodistructive.

Chiar dacă persoana care nu bea cafea dimineața se poate simți somnoroasă sau indispusă, aceste reacții nu se compară cu retragerea de la o substanță care dă dependență.

Mitul 7: Cafeaua decofeinizată nu are cofeină

Adevărul: Standardul industriei cere ca cel puțin 97% din cofeină să fie eliminată din boabele de cafea pentru a fi numite decofeinizate, dar rămân aproximativ 7 mg de cofeină la fiecare ceașcă. Deci, cafeaua decofeinizată chiar conține cofeină. În funcție de conținutul inițial și de procesul utilizat, cafeaua decofeinizată ar putea avea între 1-3% din conținutul original de cofeină.

Mitul 8: Depozitarea cafelei în frigider o face să dureze mai mult

Adevărul: Păstrarea cafelei în frigider o expune la umiditate și diferite mirosuri și va avea ca rezultat învechirea mai rapidă, chiar dacă boabele sunt păstrate întregi. Deci nu, depozitarea la rece, în frigider, nu face ca cafeaua să dureze mai mult. Poate avea chiar efectul opus. Cafeaua se depozitează cel mai bine într-un recipient etanș, pentru o perioadă rezonabilă de timp, într-un loc întunecat, răcoros și uscat.

Surse:

  • https://www.medlife.ro/articole-medicale/consumul-de-cafea-beneficii-contraindicatii-intrebari
  • https://www.doc.ro/lifestyle/ce-efecte-are-cafeaua-in-primele-6-ore-dupa-consum
  • https://www.leicestermercury.co.uk/news/health/you-should-only-ever-drink-9227527
  • https://health.clevelandclinic.org/best-time-to-drink-coffee
  • https://www.health.com/the-best-time-to-drink-coffee-8674513
  • https://fortune.com/well/article/best-time-to-drink-coffee
  • https://www.bbcgoodfood.com/health/nutrition/morning-coffee-mistakes
  • https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/9-reasons-why-the-right-amount-of-coffee-is-good-for-you
  • https://www.health.com/how-much-coffee-a-day-8637337
  • https://www.health.com/food/health-benefits-of-coffee
  • https://www.healthline.com/nutrition/top-evidence-based-health-benefits-of-coffee#3-Could-support-brain-health
  • https://nutritionsource.hsph.harvard.edu/food-features/coffee/
  • https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/caffeine/art-20045678
  • https://www.fda.gov/consumers/consumer-updates/spilling-beans-how-much-caffeine-too-much
  • https://www.healthline.com/nutrition/caffeine-side-effects
  • https://www.drivencoffee.com/blogs/blog/10-common-coffee-myths-debunked