Ce înseamnă terapie intensivă? 7 reguli pentru un salon care nu pune în pericol viețile pacienților

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Revizuit de Iulia Oprea

Director Healthcare Cluster Central - Linde Gaz România

Peste 10 ani de experiență în industria gazelor medicale și farmaceutice, în managementul și dezvoltarea instalațiilor de gaze medicale în spitale.

 


Ce înseamnă terapie intensivă? Pacienții din secțiile de terapie intensivă sunt extrem de vulnerabili, din cauza condiției critice în care se află. Ei sunt complet dependenți de echipa medicală pentru orice activitate, fie că este vorba de monitorizarea parametrilor, administrarea medicației, suportul continuu, folosirea echipamentelor specifice, hrănire sau nevoile zilnice de îngrijire. Mulți dintre ei se află între viață și moarte, astfel că orice schimbare minimă a condițiilor medicale și mediului le poate modifica evoluția.  Mii de pacienți au nevoie în fiecare an de îngrijiri special în cadrul secțiilor ATI.

Iată de ce salonul de terapie intensivă trebuie să fie cel mai sigur și protejat spațiu dintr-un spital și să se supună unor reglementări foarte stricte. Dar, pe lângă regulamente  și standarde, grija umană, atenția echipei de medici, promptitudinea, toate acestea sunt esențiale pentru a nu pune în pericol viețile pacienților.

Ce înseamnă terapie intensivă?

Unitățile de terapie intensivă sunt spații separate de restul spitalului, cu echipamente specifice și personal dedicat, având drept scop îngrijirea pacienților aflați în condiții amenințătoare de viață. Un salon de terapie intensivă trebuie să ofere asistență și expertiză pentru întreținerea funcțiilor vitale, fiind dotat corespunzător în acest sens, în vreme ce medicii și asistentele implicați în îngrijirea pacienților din respectivele secții trebuie să dețină toate abilitățile pentru a oferi suportul adecvat.

Secțiile de terapie intensivă funcționează în baza Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare din 24.11.2009.

Conform acestui regulament,”terapia Intensivă  reprezintă nivelul cel mai ridicat de îngrijire dintr-o unitate sanitară cu paturi. Este partea distinctă din cadrul componentei cu paturi a secției/ compartimentului ATI, destinată preluării, monitorizării, tratamentului și îngrijirii pacienților care prezintă deja sau sunt susceptibili de a dezvolta insuficiențe organice acute multiple: cardiocirculatorie, respiratorie, renală etc., care amenință prognosticul vital.”

Activitatea de anestezie și terapie intensivă este desfășurată de o echipă medicală complexă, formată din: medici, asistente, personal auxiliar sanitar și alte categorii de personal pregătit și autorizat, conform reglementărilor în vigoare.

Activitatea de ATI se poate desfășura atât în spital, în blocul operator (sala de operație și în sala de preanestezie) și în componenta cu paturi a secției/compartimentului ATI situată într-un amplasament definit și destinat exclusiv acestei activități, precum și în ambulatoriu (consult preanestezic și terapia durerii). În activitatea ATI sunt implicate și laboratoarele unde se realizează diverse testări, precum cel de radiologie și imagistică sau cel de explorări funcționale. O secție de terapie intensivă  este dotată, în mod normal, cu minim 15 paturi, aflându-se sub coordonarea medicului de specialitate ATI delegat de către șeful secției ATI a spitalului. Regula după care se stabilește numărul de paturi din secția ATI este că acestea trebuie să reprezinte între 6%-10% din numărul total al paturilor din secțiile care îngrijesc pacienți cu suferințe acute din unitatea medicală respectivă.

Conform aceluiași regulament, saloanele de terapie intensivă ”funcționează în spații special destinate și amenajate, care să permită izolarea eficientă a componentei cu paturi a secției – de restul circuitelor -, inclusiv de unitatea primire urgențe, blocul operator, unitatea de transfuzie sanguină sau stația centrală de sterilizare.”

ce inseamna terapie intensiva

Ce înseamnă terapie intensivă: destinații medicale

  • a) supravegherii și tratamentului postoperator/postanestezic al pacienților cu evoluție normală;
  • b) îngrijirii pacienților care necesită supraveghere continuă pentru riscul de dezechilibru al funcțiilor vitale;
  • c) îngrijirii pacienților care necesită terapie intensivă mono- sau pluriorganică (protezare respiratorie avansată, monitorizare invazivă, protezare mecanică circulatorie, terapie de substituție a funcției renale sau hepatice acut afectată etc.);
  • d) pacienților care necesită terapia durerii acute;
  • e) pacienților cu moarte cerebrală potențiali donatori de organe.

Pacienții îngrijiți în cadrul secțiilor de terapie intensivă necesită îngrijire specializată și utilizarea prelungită a metodelor de suplinire  funcțiilor vitale și organelor precum: suport hemodinamic, suport ventilator, epurare extrarenală etc. Supravegherea acestor pacienți trebuie să fie permanentă, pentru că starea lor  este prea gravă sau prea instabilă pentru a fi transferați într-un salon normal și se poate complica oricând cu insuficiențe organice multiple.

Secțiile ATI sunt de trei categorii:

  1. Categoria a III a- nivel de îngrijire bazală, au posibilități limitate de asigurare a unei îngrijiri de terapie intensivă de lungă durată și acordă servicii medicale de profil în specialitățile din structura organizatorică aprobată, a unității sanitare respective, inclusiv în cazul urgențelor, precum și stabilizarea inițială a pacienților critici medicali și chirurgicali
  2. Categoria a II a- nivel de competență medie, asigură servicii medicale complete de profil pentru pacientul critic medical sau chirurgical, cu excepția anumitor grupe de pacienți asistați doar la categoria I
  3. Categoria I- nivel de competență extinsă, asigură servicii medicale complete de profil pentru pacientul critic medical sau chirurgical, inclusiv pentru următoarele situații: chirurgie cardiovasculară, neurochirurgie majoră, transplant de organe, politraumă, chirurgie hepatică majoră, marii arși. Pentru a asigura servicii medicale complete de profil, în regim continuu, secțiile ATI de categoria I au permanent echipamente, echipe de medici și asistente instruite în fiecare dintre domeniile respective, precum și servicii speciale de suport, după caz: asistare circulatorie, circulație extracorporeală, epurare extrarenală, epurare hepatică.

Ce înseamnă terapie intensivă? Reguli pentru prevenirea situațiilor de risc

Saloanele de terapie intensivă sunt spații în care se află cei mai vulnerabili pacienți, ale căror vieți depind efectiv de respectarea strictă a regulilor, de intervenția promptă și vigilența personalului medical, dar și de asigurarea tuturor echipamentelor necesare. Mai mult decât atât, orice accident survenit în aceste saloane poate avea repercusiuni extrem de grave, mai severe decât în alte secții ale spitalului. Iată care sunt cele 10 reguli de aur, ce trebuie respectate pentru funcționarea optimă a unor saloane de terapie intensivă eficiente și sigure:

1. Asigurarea unui personal suficient și bine pregătit

Conform articolului 24 din Regulamentul de funcționare a secțiilor ATI, în secțiile ATI care au paturi de terapie intensivă, respectiv secțiile ATI categoria I și a II-a, este necesar un număr de minimum 2 medici de gardă, un medic pentru asigurarea asistenței medicale la paturi și un medic pentru asigurarea activității de anestezie.

Secțiile de terapie intensivă au, teoretic, echipe foarte complexe, formate din medici, asistente, personal auxiliar sanitar și alte categorii de personal pregătit și autorizat.

Conform protocoalelor din alte state, o asistentă medicală de la ATI ar trebui să aibă în grijă maxim doi pacienți. Mai mult decât atât, în afara cursurilor medicale de bază, este necesar ca asistentele medicale să participe la programe de formare continuă, atât în domeniul îngrijirii pacienților, cât și al modului de relaționare și raportare la aceștia. Nu numai cunoștințele, ci și relația umană este foarte importantă în procesul terapeutic, astfel încât formarea suplimentară este absolut necesară. O relație pozitivă sporește atenția personalului la nevoile pacientului, îmbunătățind actul terapeutic.

Pe lângă echipa de medici și asistente, saloanele ATI trebuie să fie în contact cu multipli alți profesioniști, precum psihoterapeuți, terapeuți pe respirație și vorbire, farmaciști, dieteticieni, terapiști ocupaționali, logopezi. Un rol important îl au tehnicienii care monitorizează buna funcționare a aparaturii în cadrul secției de terapie intensivă.

Din păcate, deși standardele enunțate în Regulamentul de funcționare a secțiilor de terapie intensivă sunt cuprinzătoare, uneori rămân doar la nivel teoretic, fie că nu sunt cunoscute în detaliu de întregul personal, fie că sunt puse în practică într-o manieră neconformă cu regulamentul.  Un exemplu este cel al raportului dintre numărul de asistente medicale și cel al pacienților din saloanele ATI, echipa intervenționistă fiind de multe ori depășită, în special în perioadele de criză. De exemplu, în urma unui control efectuat în 318 unități medicale după tragedia de la Piatra Neamț, s-a dovedit că doar 40% din secțiile ATI respectau asigurarea normativului de medici pe timpul efectuării unei garzi.

Pandemia COVID a revelat multiple tare legate de funcționarea secțiilor de terapie intensivă, în special legate de insuficiența resursei umane, dar și de necunoașterea sau nerespectarea unor protocoale și probleme în luarea deciziilor. În România sunt în prezent aproximativ 1.000 de medici ATI plus aproximativ 800 de rezidenți ATI

Există un deficit important de medici și asistente în această specialitate și s-ar putea ca aceasta să devină problema cea mai gravă… sunt foarte multe spitale care nu au ocupat schema de personal prevăzută de normele în vigoare. Norme care sunt destul de bune. Noi am promovat criterii de organizare modernă a secțiilor ATI prin Ordinul 1.500, care a fost inițiat de Societatea Română de ATI. Dar cele mai multe spitale au deficit de personal, aici este problema.„, arată medicul ATI Dorel Săndesc, președintele Comisiei de Anestezie-Terapie Intensivă din Ministerul Sănătății și vicepreședintele Societății Române de ATI, în cadrul unui interviu prezentat de HotNews.ro

 „Cred că s-ar impune o angajare rapidă a medicilor, inclusiv a medicilor din ultimul an de rezidențiat, anul V. Oferirea acestei posibilități ar putea să fie o soluție bună pentru a reduce din deficitul de personal, pentru că există posibilitatea ca unii, mulți dintre ei, să dorească să rămână. Mai ales în condițiile creșterii semnificative a venitului personalului medical și, în special în această zonă ATI, în care sporurile sunt mari, sunt tot mai mulți medici ATI care doresc să își continue activitatea în România.”, consideră medicul că este o posibilă rezolvare a problemei.  

Nu în ultimul rând, în lumina evenimentelor tragice recente precum incendiul de la secția ATI din Piatra Neamț sau de la Institutul Matei Balș, apare ca imperios necesar să răspundem la întrebarea ce înseamnă terapie intensivă cu o instruire suplimentară a personalului legat de riscurile echipamentelor folosite. Desigur, o măsură esențială este recondiționarea echipamentelor și instalațiilor vechi din spitale, dar elementul uman rămâne, până la urmă, un factor hotărâtor pentru diminuarea riscurilor în saloanele de terapie intensivă.

medic la terapie intensiva

2. Organizarea eficientă a spațiului și dotărilor

Când vrem să răspundem la întrebarea ce înseamnă terapie intensivă, trebuei să luăm în considerare componența cu paturi de terapie intensivă care respectă o serie de reguli în ceea ce privește amplasarea și dotarea, având un circuit propriu, care să permită izolarea de celelalte secții. O secție ATI are minimum 15 paturi, în vreme ce un salon de terapie intensivă poate avea maxim 4-6 paturi. În mod normal, acest număr de paturi este suficient pentru a acoperi nevoile spitalului, dar în situații de criză (cum a fost, de exemplu, pandemia COVID), este necesar să se prevadă posibilitatea de a achiziționa echipamente suplimentare, în condiții de urgență.

De exemplu, conform statisticilor, la începutul pandemiei figurau 4672 de paturi la spitalele din țară. Medicul Dorel Săndesc arată că acest număr nu este cel real, evaluările Societății Române de Anestezie –Terapie Intensivă demonstrând că, în fapt, existau doar 3495 de paturi.

”Statistica este făcută, foarte probabil, luând structura aprobată a spitalelor, care include, la fiecare spital, numărul de paturi pe specialitate. În acest fel a rezultat această cifră, dar trebuie spus că sunt multe spitale în care aceste paturi nu sunt funcționale pentru a asigura îngrijirea unor pacienți critici. Sunt spitale mici, care au doar paturi de trezire post-operatorie, de supraveghere post-operatorie, și sunt multe spitale care nu au personal care să poată asigura funcționarea continuă a secției, nu au o linie de gardă.”,  spune medicul.

Saloanele ATI trebuie organizate astfel încât să permită îngrijirea pacienților în condiții optime, dar și transferul lor rapid între secții. Există o serie de recomandări privind organizarea spațiului în cadrul saloanelor de terapie intensivă. Astfel, este recomandat ca suprafața netă destinată fiecărui pat să fie de minim 12 mp, distanța între paturi de cel puțin 2,5 m,  culoarul salonului cu o lățime de minim 2,5 m pentru a permite trecerea brancardului sau a patului de terapie intensivă. Trebuie să existe un acces facil la unitatea de primire a urgențelor, blocul operator și serviciile de imagistică medicală, precum și la alte secții și laboratoare unde se pot realiza analize și intervenții absolut necesare.

Conform inspecțiilor demarate de echipe formate din specialiști ai Inspectoratelor Generale pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) și ai DSP-urilor după tragedia de la Piatra Neamț, s-a constatat că 71% din secțiile de ATI controlate nu se asigură distanțele între paturi (de 2, 5 m). Controlul s-a desfășurat în 243 de unități medicale și a demonstrat următoarele:

  • 46% nu dețin cameră de lucru asistente cuplată cu stația centrală de monitorizare;
  • 45% nu dețin laborator pentru determinări de urgență;
  • 36% nu dețin depozit farmaceutic;
  • 36% nu dețin vestiar filtru pentru personalul medical.
  • 32% nu au cabinet medici ATI cu grup sanitar;
  • 31% nu au depozit aparatură și instrumentar;
  • 22% nu au grup igienizare;
  • 20% nu dețin post supraveghere (directă sau monitorizată);
  • 20% nu dețin spațiu sanitar pentru prelucrare și igienizare;

3. Respectarea unor protocoale clare

Ce înseamnă terapie intensivă? Înseamnă protocoale și proceduri terapeutice care sunt elaborate de medicul șef de secție, care coordonează activitatea întregului personal al secției și desemnează medicii responsabili de sectoarele de activitate ale secției (anestezie, terapie intermediară, terapie intensivă). Îngrijirea direct a pacienților din saloanele ATI este realizată de asistente și personal auxiliar, subordonați asistentei șefe a secției. Printre atribuțiile acesteia se numără și supravegherea corectitudinii aplicării manevrelor terapeutice, coordonarea activității de igienă,  controlul întreținerii aparaturii medicale, dar și de verificarea stocului zilnic de medicamente și materiale necesare secției. Asistentele sunt cele care asigură diverse manevre terapeutice, în limita competențelor, înregistrează  evolutia, medicatia administrata, manevrele diagnostice si terapeutice, parametrii de monitorizare, rezultatele diverselor analize de laborator, precum si materialele consumabile folosite.

Medicii ATI au responsabilități complexe, legate de aplicarea actului terapeutic și completarea documentelor fiecărui pacient, de examinarea pacienților, de cel puțin două ori pe zi și monitorizarea evoluției acestora,  de verificarea aparaturii medicale înainte de utilizare, de efectuarea gărzilor conform programărilor.

Ce înseamnă terapie intensivă în siguranță? În contextul în care activitatea ATI este atât de complexă, cunoașterea și respectarea protocoalelor de lucru, precum și comunicarea între membrii echipei sunt condiții sine qua non pentru ca întreaga secție să funcționeze eficient și în siguranță.  Neasumarea unor responsabilități sau difuzia de responsabilitate pot avea consecințe foarte grave, iar divergențele de opinii trebuie rezolvate sub arbitrajul unei persoane de decizie, precum medicul șef al secției.

Articolele 26- 28 din Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare stabilesc protocoale clare în ceea ce privește activitatea în cadrul compartimentelor ATI, admisia pacienților,  transferul acestora între secții sau între spitale, externare. Este menționată și colaborarea cu aparținătorii, deși importanța atribuită acestei componente nu este similară practicilor din alte state, implicarea în actul și deciziile medicale fiind insuficient încurajate, mai ales din cauza unei atitudini autoritariste a personalului medical care se menține în multe spitale românești.

Ca o concluzie, trebuie considerat că această regulă este una dintre cele mai importante, pentru că numai atunci când întreaga echipă medicală își asumă o direcție comună de acțiune, pacienții din saloanele de terapie intensivă sunt cu adevărat protejați și beneficiază de intervenție conformă cu standardele.

4. Asigurarea echipamentelor adecvate și funcționale

Ce înseamnă terapie intensivă în siguranță? Dotarea saloanelor ATI trebuie să fie strict reglementată, în ceea ce privește instalațiile, aparatura medicală, materialele utilizate, asigurarea luminozității, mijloacelor de dezinfectare, ventilației. Astfel, un pat dintr-un salon ATI trebuie să aibă caracteristici speciale (mobil, să permită ridicarea/coborârea sau înclinarea în funcție de necesități, precum și efectuarea masajului cardiac). Fiecare pat trebuie să dețină, în completare:

  • Instalații electrice (12 prize distribuite de-o parte și de alta a patului, lampă articulată pentru desfășurarea manevrelor terapeutice, sistem de alarmă, priză de telefon și priză radio)
  • Instalații pentru gazele medicinale: 2 prize rapide pentru oxigen, priză de aer comprimat, cel puțin două prize de vacuum, toate cu inscripții și culori particulare
  • Monitor multiparametric (monitorizare cardiovasculară, pulsoximetrie, monitorizare respiratorie, monitorizarea temperaturii)
  • Aparat de ventilație mecanică
  • Seringi automate și pompe de perfuzie

Alte echipamente sunt disponibile pentru un salon ATI (4-6 paturi), precum aparatul ECG portabil, defibrilatorul, stimulatorul cardiac extern, sistemul de perfuzie rapidă, aparat RX mobil, monitor și ventilator de transport, sistem de intubație, brancard cu butelie de oxigen, cărucior de resuscitare, aparat de măsurare a gazelor sanguine și a altor parametri.

Compartimentele ATI trebuie să dispună de mijloace adecvate pentru transportul intraspitalicesc al pacienților critici în condiții de maximă securitate: (brancard special dotat cu butelie de oxigen, ventilator de transport, monitor de transport, suport pentru perfuzii/seringi automate și pompe de perfuzie).

Deși aceasta este dotarea standard prevăzută în Anexa 5 a Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă, realitatea arată altfel în special în spitalele mai mici, dar și în unele secții de terapie intensivă mai importante, unde anumite aparate nu sunt destinate doar unui salon ATI, ci întregii secții care cuprinde două sau mai multe saloane.

Conform statisticilor realizate de Societatea Română de ATI, la începutul pandemiei COVID doar jumătate dintre paturile disponibile pentru terapie intensivă dispuneau de ventilatoare mecanice. Conform inspecțiilor demarate după tragedia de la Piatra Neamț, s-au constatat o serie de nereguli, de exemplu 71% din saloanele de terapie intensivă nu au sistem de ventilație mecanică prin exhaustare, 60% din saloanele de terapie intensivă nu au sisteme de tratarea aerului cu 3 trepte de filtre HEPA și la 56% dintre paturi nu sunt amplasate cel puțin 12 prize pe ambele părți ale patului.

5. Comunicare eficientă în echipă și între departamente

În cadrul echipei ATI, comunicarea eficientă, schimbul permanent de informații și abilitatea de a lua decizii corecte au o importanță capitală. O echipă ATI de succes este aptă să schimbe informații și să lucreze împreună susținut pentru un scop comun , să asigure un maxim de suport și de confort pentru pacient, dar și să facă față provocărilor emoționale corelate cu starea dificilă a bolnavilor și cu îngrijorările aparținătorilor. Pentru că personalul medical al secțiilor de terapie intensivă este supus unui stres emoțional foarte mare, posibilitatea de a participa la programe de suport, relaxare sau consiliere este importantă, deși nu reprezintă o practică obișnuită în spitalele românești.

Comunicarea în cadrul echipei ATI este esențială pentru bunul mers al lucrurilor și prevenirea unor situații de criză. Fundamentul colaborării în echipă și deciziilor eficiente este reprezentat de întâlnirile zilnice dintre membrii echipei. Aceste întâlniri furnizează cadrul pentru discutarea aspectelor urgente care țin de pacienți și de funcționarea secției, pentru schimbul de informații și opinii, pentru procesele decizionale. În multe state, s-au implementat strategii speciale pentru dezvoltarea comunicării în echipă, bazate, de exemplu pe existența unor liste de verificare sau a unor formulare privind obiectivele comune, dar acestea sunt proceduri care necesită disciplină și perseverență pentru a funcționa cu adevărat, ceea ce este destul de greu realizabil în multe spitale din România.

Din păcate, urgențele și întreruperile permanente pot face ca aceste întâlniri să nu se desfășoare în condiții optime, iar dacă ele nu au devenit deja o rutină, pot fi trecute cu vederea, ceea ce induce blocaje în comunicare și în transmiterea informației către toți membrii echipei. Timpul  fiind limitat, sunt probleme care nu ajung niciodată să fie discutate, iar pe termen lung acestea pot conduce la potențiale riscuri pentru pacienți.

Conform unor studii legate de siguranța pacientului în saloanele ATI, în toate procesele de îngrijire și mai ales în îngrijirea pacienților cu crize critice, comunicările cele mai afectate de erori sunt comenzile verbale date oral sau prin telefon. O altă comunicare predispusă la eroare este transmiterea verbală a rezultatelor critice, cum ar fi rezultatele obținute în laborator. Opinia experților sugerează că erorile de comunicare favorizează foarte mult apariția evenimentelor grave. O propunere de îmbunătățire pentru instituții la acest punct este să elaboreze o politică și/sau o procedură prin care comuincarea verbală să fie dublată de comunicarea scrisă (e-mailuri, adnotări, feedback din partea receptorului)

6. Prevenirea accidentelor, în particular a incendiilor

Mai multe studii publicate au arătat că, în autopsiile efectuate la pacienții care au decedat în unitățile de terapie intensivă, s-au întâlnit indicii care sugerează că 30% dintre aceștia au suferit cel puțin o eroare în timpul procesului de îngrijire. Alți autori au raportat că între 20% și 30% dintre pacienții admiși la unitățile de terapie intensivă generală sau coronariană au suferit cel puțin un eveniment advers care putea fi evitat sau un anumit efect advers medicamentos.

Principalele erori constatate care pun în pericol viața pacienților din saloanele de terapie intensivă sunt reprezentate de:

  • Extracția accidentală a dispozitivelor biomedicale (tuburi endotraheale, tuburi de drenaj, sonde, accese venoase centrale și periferice, catetere de presiune intra-cardiacă sau intra-craniană).
  • Erori privind medicația cu risc ridicat (incidente cu medicamente de risc ridicat administrate în infuzie continuă, confundarea recipientelor de insulină, doze de medicamente prescrise sau administrate incorect, erori în diluarea medicamentelor vasoactive, erori de conservare a medicamentelor cu condiții speciale de depozitare și medicamentele administrate pacientului greșit).
  • Administrarea defectuoasă a sângelui și a produselor din sânge.
  • Monitorizarea sau interpretarea inadecvată a parametrilor vitali și a alarmei echipamentelor biomedicale.
  • Căderi și leziuni provocate pacienților.
  • Infecții asociate asistenței medicale.
  • Defecțiuni în funcționarea echipamentelor de susținere a vieții, cum ar fi ventilatoarele mecanice, BIPAP și ECMO.

Într-un salon de terapie intensivă, o clipă de neatenție poate face, realmente, diferența dintre viață și moarte. Supraviețuirea pacienților depinde atât de monitorizarea parametrilor vitali, a evoluției în urma aplicării unor proceduri terapeutice, cât și a condițiilor de siguranță în cadrul saloanelor. Monitorizarea sporită reprezintă principala diferență dintre o secție ATI și restul departamentelor unui spital.

Raportul elaborat după verificările ISU și DSP în cadrul a 243 de unități medicale a revelat faptul că  20% nu dețin un post de supraveghere (directă sau monitorizată). Inspecții realizate după tragediile din Piatra Neamț și de la Institutul Matei Balș au demonstrat că în multe unități medicale, în compartimentele de terapie intensivă, nu se respectă cerințele și standardele necesare pentru eliminarea sau diminuarea unor riscuri. Astfel, există spitale în care nu se asigură condițiile de evacuare în caz de situații de urgență, iar instalațiile electrice sunt vechi și defecte. 28% dintre spitale verificate nu au rezervor de apă pentru incendii.

Conform raportului IGSU realizat în luna noiembrie 2020, principalele deficienţe identificate din domeniul apărării împotriva incendiilor au constat în nefuncţionarea, neasigurarea mentenanţei instalaţiilor de detecţie, semnalizare şi avertizare a incendiilor ori neasigurarea echipării construcţiilor cu astfel de sisteme de protecţie la incendiu; funcţionarea fără deţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu sau lipsa dotării, neasigurarea mentenanţei ori nefuncţionarea instalaţiilor de hidranţi interiori/exteriori de incendiu.

Alte nereguli constatate au mai fost nedotarea sau neasigurarea verificării stingătoarelor de incendiu; neverificarea instalaţiilor electrice cu personal atestat/autorizat, utilizarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii ori suprasolicitarea acestora şi marcarea necorespunzătoare a căilor de evacuare sau lipsa instalaţiilor de iluminat corespunzătoare, precum şi neasigurarea condiţiilor de evacuare în cazul producerii situaţiilor de urgenţă.

7. Monitorizarea și evaluarea periodică

Fiecare secție ATI are obligația să își evalueze de cel puțin două ori pe an performanțele, rapoartele de evaluare fiind furnizate Direcțiilor de sănătate și Ministerului Sănătății. Evaluarea se face în conformitate cu indicii prevăzuți în Anexa 6 la regulamentul de funcționare ATI, care menționează capacitatea administrativă a unității medicale (numărul de secții, compartimente, saloane; numărul de paturi; profilul secțiilor). Un element important care ar trebui să se supună evaluării este infrastructura secției ATI, care furnizează date despre structura de rezistență a clădirii unde se află saloanele ATI, necesitatea reparațiilor și consolidărilor, tipul de încălzire, tipul de aerisire, gazele disponibile per pat, alimentarea cu apă (inclusiv sursa de apă sterilă). Evaluarea vizează și personalul angajat și liniile de gardă, dotările cu echipamente, accesul urban și interurban, existența ambulanței proprii și timpul de intervenție.

În vederea evaluării secțiilor ATI se folosește un scor special, Scorul OMEGA-RO care evaluează complexitatea și calitatea îngrijirilor acordate.

Așa cum este lesne de înțeles, o monitorizare și o evalure periodică, precum și luarea măsurilor adecvate din partea factorilor de decizie sunt esențiale pentru buna funcționare a secțiilor de terapie intensivă.

Ce înseamnă un salon de terapie intensivă în România?

Atâta timp cât rapoartele sunt întocmite superficial, nu se iau măsuri adecvate pentru remedierea unor situații semnalate, nu există bani pentru reparații și dotări urgente, este de la sine înțeles că dezideratul de a avea saloane de terapie intensivă ce nu pun în pericol viețile pacienților rămâne o simplă utopie. Schimbări absolut necesare, semnalate de mulți medici, diverși specialiști și de opinia publică, precum înlocuirea instalațiilor vechi de distribuție a gazelor medicale, consolidarea clădirilor unor spitale sau instruirea personalului pentru respectarea corectă a măsurilor de prevenție contra infecțiilor și incendiilor, toate acestea trebuie realizate cât mai repede, pentru ca pacienții să nu intre cu teamă în spitale, iar dorința lor de vindecare să nu fie minată de așteptări negative.

Surse:

  • https://www.shareyouressays.com/knowledge/9-important-measures-for-the-safety-of-patients-in-intensive-care-unit-icu/112411
  • https://lege5.ro/Gratuit/geztanjvgy/regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-sectiilor-si-compartimentelor-de-anestezie-si-terapie-intensiva-din-unitatile-sanitare-din-24112009?pid=40975186#p-40975186
  • https://www.spital-copii-timisoara.info/legislatie/data_files/legislatie/7/lege-1-7.pdf
  • https://lege5.ro/Gratuit/geztanjvgy/caracteristici-structurale-arhitecturale-si-tehnice-ale-sectiei-ati-regulament?dp=gqydsnzvge4dm
  • https://www.spcin.ro/uploads/4/8/5/8/48586791/ordinul_nr._1096_din_30.09.2016_coditiile_obtinerii___autoriz.2016_coditiile_obtinerii___autoriz.2016_coditiile_obtinerii___autoriz.pdf
  • https://www.scottishintensivecare.org.uk/patients-families/sics-admission-to-critical-care/sics-staff-in-a-critical-care-unit/
  • https://atimures.ro/wp-content/uploads/2012/09/Carte-nurse.pdf
  • https://www.cicm.org.au/CICM_Media/CICMSite/CICM-Website/Resources/Professional%20Documents/IC-1-Minimum-Standards-for-Intensive-Care-Units.pdf
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6662208/
  • https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24177382-interviu-avertismentul-lui-dorel-sandesc-cel-mai-cunoscut-medic-ati-din-romania-avem-doar-1-000-medici-ati-toata-tara-una-dintre-problemele-majore-daca-numarul-pacientilor-covid-creste.htm
  • https://cursdeguvernare.ro/28-dintre-spitale-nu-au-rezervor-de-apa-pentru-incendii-raportul-controalelor-nationale-din-2020-in-spitalele-publice-si-de-stat.html
  • https://sigurantapacientului.wordpress.com/category/comunicarea-in-echipa-medicala/
  • https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/igsu-raport-dupa-controalele-din-sectiile-ati-amenzi-si-nereguli-grave-in-mai-multe-spitale-1417632