alergiile de toamnă

Alergiile de toamnă: cum le recunoști și când trebuie să te îngrijorezi

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Pentru persoanele cu alergie, orice anotimp poate aduce surprize nu tocmai plăcute. Dacă te aștepți ca strănutul, mâncărimile și secrețiile nazale să dispară odată cu încheierea verii, află că nu este deloc așa. Alergiile de toamnă au alți declanșatori, dar pot determina aceleași simptome ca cele de primăvară și vară. Unul dintre cei mai puternici alergeni care acționează toamna este polenul de ambrozie. Alte plante, precum Artemisia vulgaris (pelinarița) sau pătlagina îngustă pot fi, de asemenea, responsabile, de alergiile de toamnă. Zilele de toamnă aduc multă umezeală, favorizând mucegaiul,  un alt declanșator de alergii, alături de acarienii din praf, prezenți în toate anotimpurile. Deci, dacă te trezești din senin cu rafale de strănut, nas curgător și iritații ale ochilor, de vină pot fi alergiile de toamnă. Desigur, trebuie păstrat un grad de vigilență, pentru că infecțiile COVID 19 mai ușoare și unele răceli au simptome asemănătoare cu alergiile. În acest articol vei afla care este diferența dintre alergii și infecțiile respiratorii și ce să te aștepți de la alergiile de toamnă.

Alergiile de toamnă: cauze și simptome

Ca și în cazul altor alergii sezoniere, alergiile de toamnă sunt declanșate de o serie de substanțe pe care sistemul imunitar le consideră nocive. Încercând să lupte împotriva acestora, organismul eliberează histamină, ceea ce duce la simptomele neplăcute asociate alergiilor.  

Cauzele alergiilor de toamnă sunt similare celor care determină alergii în alte sezoane.
Sub denumirea de ”rinită alergică” sunt incluse, de fapt, alergiile care apar la începutul fiecărui sezon, precum și alergii ce se mențin pe tot parcursul anului, cunoscute sub numele de alergii perene.

Principalii alergeni includ:

Polenul anumitor plante

Am scris deja mai sus că anumite buruieni care își răspândesc polenul toamna pot declanșa simptome alergice. Ambrozia, din familia Asteraceae și Artemisia Vulgaris sunt responsabile de numeroase cazuri de alergii de toamnă. La rândul său, pătlagina (Plantago) poate cauza alergii la persoanele cu hipersensibilitate, deși,în mod normal, pătlagina se folosește ca tratament naturist pentru bolile inflamatorii respiratorii și pentru ameliorarea tusei.

Mucegaiul

În perioadele umede, mucegaiul devine unul dintre principalii declanșatori ai alergiilor. Acesta apare atât în spațiile interioare cu umezeală, precum subsoluri sau băi, dar sporii săi se pot răspâni și în zone umede din exterior. Mormanele de frunze care cad toamna și apoi se degradează sub acțiunea ploilor reprezintă zone ideale de reproducere pentru mucegai.

Acarienii din praf

Deși sunt caracteristici mai ales zilelor umede de vară, pot fi prezenți în praf și în perioadele mai calde ale toamnei. Aceste insecte microscopice, care fac parte din familia arahnidelor, trăiesc în praful din case, iar secrețiile lor pot provoca simptome tipice alergiilor.

Principalele simptome ale alergiilor de toamnă sunt:

  • Secrețiile nazale abundente și apoase
  • Iritarea ochilor, mâncărime și lăcrimare
  • Strănut
  • Tuse
  • Picurare postnazală
  • Cearcăne pronunțate sub ochi

Alergenii din aer pot declanșa, de asemenea, crize de astm,  caracterizate prin îngustarea căilor respiratorii, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare și tuse.

Alergiile de toamnă se manifestă, la momentul debutului, cu multe simptome asemănătoare cu cele ale infecției cu COVID 19: rinoree, strănuturi în rafală, ochi injectați, uneori chiar accese de tuse.  Multe persoane cu alergii sezoniere nu pot respira corect pe parcursul nopții și nu se odihnesc bine. De aceea, unele persoane cu simptome alergice pot fi îngrijorate că ar avea COVID. Există, totuși, anumite diferențe între alergie și infecția COVID sau alte forme de infecție respiratorie, tip răceli:

  • Durerile în gât și dificultățile de înghițire apar foarte rar în alergiile de toamnă, dar sunt unul dintre simptomele frecvente la răceli și infecția cu noul coronavirus
  • Alergia nu este niciodată însoțită de febră, mialgii, dureri de articulații
  • Deși mirosul poate fi afectat din cauza obstrucției nazale, alergiile nu se caracterizează prin pierderea gustului sau mirosului
  • Administrarea antihistaminicelor ameliorează simptomele alergice, dar nu are efect în cazul infecției cu coronavirus

Alergie la ambrozie toamna

Ambrozia este cel mai mare declanșator de alergii în zilele de toamnă. Deși, de obicei, începe să elibereze polen în nopțile răcoroase și zilele calde din august, efectele sale durează și în lunile septembrie și octombrie. Aproximativ 75% dintre persoanele alergice la plantele de primăvară au și reacții la ambrozie.

Cea mai răspândită dintre speciile de buruieni aparținând genului Ambrosia o reprezintă specia Ambrosia artemisiifolia, cunoscută sub denumirea populară de iarbă de paragină, iarbă parloagelor sau floarea pustei. Polenizarea plantei se face cu ajutorul vântului, care poartă la distanță grăunciorii de polen. Chiar dacă nu crește în proximitatea locuinței, polenul de ambrozie poate călători sute de kilometri în zilele cu vânt.  O singură plantă matură poate elibera în atmosfera câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe.

Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 graunciori de polen/m cub pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 graunciori de polen/m cub. Statisticile arată că peste 5% dintre persoane au alergie la polenul de ambrozie.

Alergia la ambrozie are simptome similare cu cele ale tuturor alergiilor la polen:

  • Strănut
  • Rinoree și congestive nazală
  • Ochi iritați
  • Mâncărimi ale nasului și ochilor
  • Senzația de mâncărime în gât
  • Dureri de cap

Alergia la ambrozie poate agrava simptomele astmului, respectiv respirația șuierătoare și tusea.

Persoanele alergice la ambrozie trebuie să ia anumite măsuri, pentru a evita expunerea la polenul acestei plante. Principalele recomandări includ:

  • Evitarea ieșirilor din casă dimineața devreme, când cantitatea de polen este cea mai ridicată și diminuarea timpului petrecut în aer liber în perioadele de început de toamnă și în zonele cu multă vegetație
  • Folosirea aparatelor de aer condiționat cu filtre  și închiderea ferestrelor în timpul zilei, pentru a împiedica pătrunderea polenului
  • Curățarea hainelor și spălarea mâinilor după ieșirile în exterior, dat fiind că polenul poate fi adus în casă pe aceste căi

Pentru unele persoane care sunt alergice la ambrozie, anumite fructe și legume, inclusiv bananele, pepenele galben sau dovlecelul, pot provoca, de asemenea, simptome alergice, din cauza conținutului de unor proteine similar cu cele din polenul de ambrozie (panalergeni).  Consumul acestor fructe sau legume determină așa numitul Sindrom de Alergie Orală (SAO), caracterizat prin apariţia unor simptome specifice (localizate mai ales la nivelul cavităţii bucale), cel mai frecvent prurit la nivelul buzelor, limbii și faringelui.

”Să nu uităm ca mod de manisfestare a unora din alergiile de toamnă, sindromul de alergie orală (SAO). Acest sindrom se dezvoltă la pacienții alergici la anumite polenuri, ce pot avea reacții post ingestie alimentară din cauza unor reacții încrucișate: se caracterizează prin prurit lingual, faringian, palatinal și al urechilor.  Poate să apară însă edemul buzelor, limbii și faringelui, simptome care pun viața în pericol și necesită tratament de urgență.”, subliniază dr. Adina Neculae, medic specialist alergologie pe site-ul medcenter.ro

Rinita alergică toamna

Rinita alergică sezonieră este determinată de tipuri de polen caracteristice unui anumit anotimp. Toamna, principalul responsabil de rinita alergică este polenul de ambrozie, despre care am vorbit mai sus. Rinita alergică poartă și denumirea de ”febra fânului”, ceea ce sugerează faptul că se declanșează în preajma locurilor cu iarbă cosită, zonelor cu fân specifice mai ales la sfârșitul verii și începutul toamnei.

”Rinita alergică perenă  durează tot timpul anului. Este deseori asociată cu patologia de tip astm bronșic. Este cauzată de alergeni prezenți în mod constant în mediul înconjurător: acarieni din praful de casă (saltele, perne, covoare, fotolii, etc), mucegaiuri, pene, scuame animale, etc. Persoana cu rinită alergică perenă pare tot timpul că este răcită. Criza se poate declanșa dimineață și se poate repeta de mai multe ori pe zi.”, arată  dr. arată dr. Corina Bodescu, pe site-ul reginamaria.ro

Principalele simptome de rinită alergică sunt congestia nazală, rinoree abundentă și iritații ale ochilor. În cazurile mai severe pot apărea și dificultăți de respirație, presiune în piept, tuse.

Și alți alergeni pot declanșa simptome de rinită alergică toamna, de exemplu mucegaiul care este mai abundant în perioadele umede, dar și acarienii din praf sau ciupercile microscopice de pe părul animalelor de companie.

”Rinita alergică este deseori asociată cu o conjunctivită, precum și cu alte patologii cum ar fi: sinuzita, astmul bronșic, polipoza nazala, etc.”, subliniază dr. Bodescu.

Alergiile de toamnă la copii

Lunile de toamnă sunt asociate frecvent cu răceli la copii, dar și alergiile pot apărea mai des la copiii cu un fond sensibil. Climatul călduț și umed din septembrie și începutul lui octombrie este ideal pentru răspândirea polenului, care îi poate face pe copii să strănute frecvent, să aibă nasul înfundat și ochii iritați. Ca și adulții, unii copii pot avea alergie la polenul de ambrozie, specific sfârșitului de vară și primelor luni de toamnă.  Copiii mai mici sunt mai puțin atenți la aspecte de igienă, astfel că pot purta pe mâini și haine polen, praf, păr de animale, care declanșează reacții alergice.

alergiile de toamnă

”Nu doar polenul de sezon și mucegaiul de pe frunze declanșează alergii în această perioada a anului. Să nu uităm că micuții sunt expuși adeseori la factori iritanți din sala de clasa și la substanțe care declanșează alergiile. Poate fi vorba despre praful de cretă sau de animalele de companie care sunt aduse la clasa, la anumite ore. Copiii cu alergii alimentare pot fi, totodată, expuși la anumiți alergeni, în funcție de alimentele pe care le mănâncă cei din jurul lor.”, arată dr. Oana Cuzino, pe site-ul doc.ro

Alergiile de toamnă la copii au  simptome tipice de rinită alergică, precum:

  • secreții nazale abundente
  • strănut și tuse
  • mâncărimi de nas, ochi și gât
  • iritarea ochilor

Uneori, pot apărea cearcăne și dureri de cap.

La copiii cu astm bronșic, alergiile de toamnă pot declanșa episoade acute, caracterizate prin respirație dificilă, șuierătoare, accese de tuse.

Prevenția este foarte importantă în cazul celor mici, prin evitarea ieșirilor în perioadele cu polen excesiv, respectarea regulilor de igienă, îndepărtarea prafului și părului de animale din spațiile în care stau copiii. Pentru tratarea simptomelor alergice este bines ă se folosească medicația recomandată de un pediatru, constând, în general, în antihistaminice și decongestionante. Copiii cu astm trebuie feriți, în mod deosebit, de prezența alergenilor și trebuie să aibă mereu la dispoziție tratamentul specific.

Tratamente pentru alergiile de toamna

Pentru diagnosticarea alergiilor de toamnă, medicul evaluează istoricul și simptomele pacientului și poate recomanda anumite teste, pentru a determina alergenii la care răspunde organismul.

Dacă există alergii sezoniere grave, medicul poate recomanda teste de piele sau de sânge.Testarea va ajuta la determinarea pașilor ce trebuie urmați, pentru a evita declanșatorii specifici și pentru a identifica tratamentele cele mai eficiente.

Întrucât alergiile de toamnă sunt un lucru obișnuit la multe persoane, există și medicație care se eliberează fără rețetă și poate ameliora simptomele alergice.

 „Multe medicamente pentru alergii sunt sigure și disponibile fără prescripție medicală, inclusiv spray-urile nazale cu steroizi, cum ar fi fluticazona și triamcinolonul, și antihistaminicele cu acțiune prelungită, non-sedative, cum ar fi loratadina și cetirizina. Aceste medicamente sunt în general foarte bune în gestionarea majorității alergiilor.”, arată alergologul Mark Aronica în cadrul unui articol de pe site-ul clinicii Cleveland.

Principalele tratamente pentru alergiile de toamnă includ:

Spray-urile nazale cu steroizi, care pot reduce inflamația. Exemplele includ propionat de fluticazonă (ameliorarea alergiilor Flonase), budesonida (alergia Rhinocort) și triamcinolona (alergia Nasacort 24 de ore).

Nu este recomandată utilizarea spray-urilor nazale pe bază de corticosteroizi pe termen lung (mai mult de 3 zile), pentru că pot agrava simptomatologia.

Spray nazal cu cromoglicat de sodiu: acest spray nazal poate ușura simptomele alergiei prin blocarea eliberării agenților sistemului imunitar care provoacă simptome. Funcționează cel mai bine dacă tratamentul este început înainte de expunerea la alergeni. Este considerat un tratament foarte sigur, dar de obicei trebuie utilizat de 4 până la 6 ori pe zi.

Antihistaminicele care ajută la oprirea strănutului, a mâncărimilor și inflamației. Exemple de antihistaminice orale includ cetirizina (Zyrtec), fexofenadina (Allegra) și loratadina (Claritin, Alavert).

Decongestionantele nazale care diminuează inflamația și inhibă producția masivă de mucus.

Imunoterapia sub formă de injecții pentru alergii sau tablete și picături orale  poate ajuta, de asemenea, la ameliorarea simptomelor.

Cunoscut și sub denumirea de desensibilizare, acest tratament implică injecții regulate care conțin cantități mici din substanțele care provoacă alergii. În timp, aceste injecții reduc reacția sistemului imunitar, care este responsabilă de declanșarea simptomelor. Pentru unele alergii, tratamentul poate fi administrat sub formă de tablete sub limbă.

Decongestionantele orale, cum ar fi pseudoefedrina (Sudafed) pot oferi o ușurare temporară a înfundarii nazale. Unele medicamente pentru alergii combină un antihistaminic cu un decongestionant. Exemplele includ cetirizină-pseudoefedrina (Zyrtec-D 12 ore), fexofenadină-pseudoefedrina (Allegra-D 12 ore alergie și congestie) și loratadină-pseudoefedrină (Claritin-D).

Prevenția alergiilor presupune respectarea anumitor recomandări. Astfel, în perioadele când cantitatea de alergeni este crescută, este bine să:

  • Stați în casă cu ușile și ferestrele închise, mai ales atunci când polenul este la apogeu (de obicei dimineața sau seara).
  • Verificați cantitatea de polen din zonă, inclusă în anumite rapoarte meteo
  • Înainte de a porni căldura pentru prima dată, curățați gurile de încălzire și schimbați filtrele. Bucățile de mucegai și alți alergeni pot rămâne prinse în orificiile de ventilație în timpul verii și vor umple aerul de îndată ce porniți instalațiile de încălzire. Utilizați un filtru HEPA în sistemul de încălzire pentru a îndepărta polenul, mucegaiul și alte particule din aer.
  • Utilizați un dezumidificator pentru a menține aerul la umiditate între 35% și 50%.
  • Purtați o mască când greblați frunzele, astfel încât să nu respirați sporii de mucegai.
  • Spălați-vă pe mâini și pe față după ce ați petrecut timp în aer liber, ceea ce vă va ajuta să scăpați de polenul persistent.
  • Schimbați-vă hainele de exterior, deoarece polenul se poate depune pe acestea

Tratament naturist pentru alergiile de toamna

Există și remedii la domiciului, care pot ameliora simptomele alergiilor. Cele mai utilizate sunt următoarele:

Clătirea căilor nazale cu soluție salină (irigare nazală)

Aceasta este o modalitate rapidă, ieftină și eficientă de a ameliora congestia nazală. Clătirea elimină direct mucusul și alergenii din nas. Soluțiile saline pot fi achiziționate gata preparate sau ca truse pentru a fi adăugate în apă. Dacă utilizați un kit sau o soluție salină de casă, folosiți apă îmbuteliată pentru a reduce riscul de infecție.

Soluțiile de casă ar trebui să conțină 1 litru (1 litru) de apă, 1,5 lingurițe (7,5 mililitri) de sare de conserve și 1 linguriță (5 mililitri) de bicarbonat de sodiu.

Clătiți dispozitivul de irigare după fiecare utilizare cu apă curată și lăsați deschis să se usuce la aer.

alergiile de toamnă

Remedii pe bază de plante

O serie de remedii naturale au fost folosite pentru a trata simptomele alergice. Tratamentele care pot ameliora simptomele includ extracte din arbore de ceai, spirulina (un tip de alge uscate) și alte remedii pe bază de plante.

Dintre ceaiurile considerate eficiente în terapia alergiilor, pot fi menționate: ceaiul de Trei -Frați -Pătați (Viola Tricolor), ceaiul de lavandă, ceaiul din frunze de coacăz negru, isopul, călinul, socul, brusturele.

Aceste ceaiuri au efecte calmante, decongestionante, reduc inflamațiile căilor respiratorii. Frunzele de coacăz negru au o acțiune apropiată de cea a corticosteroizilor sintetici, diminuând răspunsul imunitar exagerat la alergeni și ameliorând simptomele alergice.  Bioflavonoidele din coacăzul negru sunt stimulente ale glandelor suprarenale (responsabile cu reglarea răspunsului imunitar),  antiinflamatoare şi diuretice.  Coacăzul negru este responsabil în special pentru ameliorarea simptomelor alergiilor de la nivelul tractului respirator.

Surse: