apnee în somn ce este

Apnee în somn: ce este și cum știi că îți afectează viața

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Dacă ai auzit despre apnee în somn și te întrebi ce este, ai putea fi una dintre persoanele care se confruntă cu tulburări de somn, de la banalul sforăit până la oprirea respirației în timp ce dormi.

Sindromul de apnee în somn poate afecta viața de zi cu zi a unei persoane, chiar fără că aceasta să știe că are respectiva afecțiune. Mulți nu cunosc ce este apneea în somn, dar au tot felul de simptome inexplicabile, precum somnolență pronunțată în timpul zilei, treziri nocturne frecvente, dureri de cap dimineața sau senzație de epuizare, deși cred că au dormit suficient.

Sub denumirea de apnee în somn se înțelege, de obicei, apneea obstructivă în somn. Aceasta este numită uneori și apnee nocturnă, dat fiind că apare, de obicei, în timpul somnului de noapte. Există și un alt tip de apnee în somn, respectiv apneea centrală, în care creierul nu mai trimite semnale către musculatura respiratorie, iar respirația se poate opri în timpul somnului.

În articolul de față vom arăta ce este apneea obstructivă în somn, care sunt cauzele acesteia, ce simptome are și cum poate fi tratată.

Ce înseamnă apnee obstructivă în somn

Apneea obstructivă în somn este o afecțiune în care un blocaj sau o îngustare a căilor respiratorii împiedică fluxul de aer să treacă prin căile respiratorii în timpul somnului. Blocajul rezultă, de obicei, ca urmare a relaxării musculaturii respiratorii la nivelul gâtului. Pentru că fluxul de aer este împiedicat, are loc o scădere a nivelului de oxigen din sânge. Acest lucru declanșează un reflex de supraviețuire în creier, care trimite semnale de trezire pentru a putea relua respirația. Persoana cu apnee în somn se trezește pentru perioade foarte scurte și trage aer în piept. Deși trezirile sunt foarte scurte și, de obicei, persoana cu apnee nu și le amintește, sunt suficiente pentru a perturba somnul.

Acest model se poate repeta de 5 până la 30 de ori sau mai mult în fiecare oră, toată noaptea. Aceste perturbări afectează capacitatea de a ajunge la fazele profunde și odihnitoare ale somnului, astfel încât somnul nu este revigorant și persoana se va simți obosită pe parcursul zilei.

Apneea obstructivă în somn are loc, de obicei, noaptea. Tocmai de aceea, persoanele care au auzit de apnee nocturnă și se întreabă ce este trebuie să știe că aceasta reprezintă același lucru ca apneea obstructivă în somn.

Persoanele care suferă de apnee nocturnă au o serie de manifestări în timpul zilei: se simt obosite, somnolente, lipsite de productivitate, iritabile. În timp, sindromul de apnee în somn poate duce la complicații grave și, uneori, poate pune viața în pericol.

Apnee în somn simptome

Apneea obstructivă sau apneea nocturnă în somn are o serie de simptome, precum:

  • Pauze de respirație în timpul somnului
  • Treziri frecvente pe parcursul nopții
  • Senzația de sufocare care determină trezirea, pentru a relua respirația
  • Sforăit
  • Transpirații nocturne
  • Senzație de agitație

Simptomele din timpul zilei pot include:

  • Oboseală, somnolență sau epuizare
  • Modificări ale dispoziției (depresie și anxietate)
  • Dificultăți de concentrare
  • Probleme de memorie
  • Dureri de cap (deseori la trezire)
  • Disfuncție sexuală

Partenerul de somn poate observa o serie de manifestări la persoana cu apnee în somn:

  • Sforăit puternic care începe, de obicei, imediat după adormire
  • Pauze de respirație, când și sforăitul se oprește brusc
  • Pufnituri sau gâfâituri determinate de încercarea de a relua respirația, înainte de a începe din nou sforăitul

Cauze apnee în somn

Apneea nocturnă este provocată de un blocaj la nivelul căilor respiratorii superioare. Mușchii se relaxează când dormi, chiar și cei care permit aerului să intre în plămâni. Totuși, la persoanele fără apnee în somn, există suficient spațiu pentru ca aerul să pătrundă în corp.

În cazul apneei în somn, mușchii și țesuturile relaxate blochează căile respiratorii. Acest lucru împiedică fluxul de aer și determină oprirea respirației.

Factori de risc pentru apneea obstructivă în somn

Apneea în somn poate să apară la orice persoană și la orice vârstă. Totuși, este mai frecventă în următoarele situații:

  • Exces de greutate corporală (obezitate). Majoritatea, dar nu toate persoanele cu apnee obstructivă în somn sunt supraponderale. Depunerile de grăsime din jurul căilor respiratorii superioare pot împiedica respirația. Condițiile medicale care sunt asociate cu obezitatea, cum ar fi hipotiroidismul și sindromul ovarului polichistic, pot provoca, de asemenea, apnee obstructivă în somn.
  • Anomalii structurale, cum ar fi maxilar inferior mic, limbă mare, amigdale sau adenoide mari
  • Circumferință mare a gâtului (41-43 centimetri)
  • Condiții genetice care afectează modul în care se dezvoltă capul și gâtul (cum ar fi sindromul Down sau sindromul Prader-Willi)
  • Vârsta înaintată
  • Hipertensiunea arterială, diabetul
  • Congestia nazală cronică dublează, indiferent de cauze, dublează riscul de apnee în somn
  • Fumatul
  • Sexul masculin. În general, bărbații au un risc de 2 până la 3 ori mai mare ca femeile aflate în premenopauză să aibă apnee obstructivă în somn. Cu toate acestea, riscul de apnee în somn crește și la femei după menopauză.
  • Un istoric familial de apnee în somn
  • Astmul

Riscul de apnee în somn crește odată cu vârsta, dar afecțiunea poate să apară și la copii.

Complicații ale apneei obstructive de somn

Pentru a înțelege mai bine ce este sidromul de apnee în somn, trebuie luate în considerare și riscurile pe termen lung. Apneea obstructivă în somn poate determina o serie de complicații pe termen lung care pot include:

  • Somnolență pronunțată în timpul zilei, ce poate duce la accidente în trafic sau la locul de muncă
  • Leziuni cardiace și insuficiență cardiacă
  • Afecțiuni cronice de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul de tip 2
  • Aritmii (fibrilație atrială)
  • Accident vascular cerebral
  • Moarte subită cardiacă
  • Probleme oculare, cum ar fi glaucomul

Apnee nocturnă și oboseală pronunțată în timpul zilei

Din cauza lipsei de somn reparator pe timp de noapte, persoanele cu apnee în somn au adesea somnolență severă în timpul zilei, oboseală și iritabilitate. S-ar putea să aibă dificultăți de concentrare și să adoarmă la serviciu, în timp ce se uită la televizor sau chiar când conduc. Acest lucru îi poate expune unui risc mai mare de accidente de muncă.

Copiii și tinerii cu apnee obstructivă în somn s-ar putea descurca prost la școală și au, de obicei, probleme de atenție sau de comportament.

Problemele cardiovasculare în apneea în somn

Scăderile bruște ale nivelului de oxigen din sânge care apar din cauza apneei obstructive în somn cresc tensiunea arterială și încordează sistemul cardiovascular. Mulți oameni cu apnee în somn dezvoltă hipertensiune arterială, ceea ce poate crește riscul de boli de inimă.

Cu cât apneea obstructivă în somn este mai gravă, cu atât este mai mare riscul de boală coronariană, atac de cord, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral.

Apneea obstructivă în somn crește, de asemenea, riscul de probleme ale ritmului cardiac cunoscute sub numele de aritmii. Aritmiile pot scădea tensiunea arterială. Dacă există o boală cardiacă subiacentă, aceste episoade repetate de aritmii pot duce la moarte subită.

Complicații legate de unele medicamente și anestezia generală

Medicamentele precum sedativele, unele analgezice și anestezicele generale relaxează căile aeriene superioare și pot agrava apneea obstructivă în somn. La persoanele cu apnee în somn, efectuarea unei intervenții chirurgicale majore poate agrava problemele de respirație. Acest lucru este valabil mai ales dacă sunt sedate și stau întinse pe spate. Persoanele cu apnee obstructivă în somn ar putea fi mai predispuse la complicații după operație, de aceea această condiție medicală trebuie comunicată chirurgului și pot fi necesare anumite teste înainte de operație.

Diagnostic și teste pentru apnee în somn

Pentru diagnosticarea apneei în somn medicul va efectua un examen fizic și va recomanda mai multe teste.

În timpul examenului fizic, medicul va examina gura și gâtul pacientului. De asemenea, vă realiza un istoric medical, înregistrând și simptomele prezentate de pacient în timpul nopții și în timpul zilei.

Pentru a diferenția cu exactitate ce este, apnee în somn sau o altă afecțiune, pot fi recomandate doua teste:

Studiu de somn peste noapte (polisomnogramă)

Acesta este un test desfășurat pe parcursul nopții într-o unitate medicală, unde sunt monitorizați diferiți parametri ai somnului.
În timpul acestui studiu de somn, pacientul este conectat la echipamente care monitorizează activitatea inimii, plămânilor și creierului și tiparele de respirație în somn.

Echipamentul măsoară, de asemenea, mișcările brațelor și picioarelor și nivelul de oxigen din sânge. Monitorizarea poate fi făcută pentru o parte din noapte sau pentru o noapte întreagă.

Dacă diagnosticul este de apnee în somn, pacientul poate primi tratament CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii) pentru a doua jumătate a nopții.

Studiul de somn poate ajuta, de asemenea, la identificarea altor tulburări de somn, care pot provoca somnolență excesivă în timpul zilei, dar au tratamente diferite, precum tulburarea de mișcare periodică a membrelor sau narcolepsia.

Testarea apneei în somn la domiciliu

În anumite circumstanțe, se poate realiza o versiune la domiciliu a polisomnografiei pentru a diagnostica apneea obstructivă în somn. Trusele de testare a apneei în somn la domiciliu monitorizează un număr limitat de variabile pentru a detecta pauzele de respirație în timpul somnului.

Acest test este similar cu un studiu de somn peste noapte, dar nu implică monitorizarea undelor cerebrale și alte tipuri de măsurători, care pot fi făcute doar într-o unitate medicală.

Indicele de apnee/hipopnee este utilizat pentru a determina severitatea apneei în somn.

”Sindromul de apnee în somneste caracterizat prin întreruperi (apnei) și/sau diminuări (hipopnee) repetitive ale fluxului de aer nasobucal în timpul somnului, fiecare cu o durata de minim 10 secunde. Aceste evenimente sunt cuantificate prin indicele de apnei și hipopnei/ora de somn (IAH). Un IAH peste 5 evenimente/h este patologic. Dacă IAH este mai mare de 30/h, sindromul de apnee în somn (SAS) este sever.”, explică dr. Emilia Ciomu pe cdt-babes.ro

Tratament pentru apnee în somn

Dacă știi ce este sindromul de apnee în somn, cunoști probabil că standardul de aur pentru tratamentul acestei afecțiuni este terapia CPAP (continuos positive airway pressure).

Pentru apneea în somn ușoară, medicul poate recomanda o serie de schimbări ale stilului de viață, cum ar fi ajustari ale poziției de dormit (evitarea dormitului pe spate) sau menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea obezității care agravează apneea în somn.

Alte măsuri care pot fi recomandate pentru apnee nocturnă includ:

  • Purtarea unor dispozitive bucale
  • Intervenție chirurgicală

Terapia CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii)

Tratamentul standard CPAP arată cel mai bine ce este apneea în somn: o tulburare în care căile respiratorii se închid, iar terapia vizează tocmai menținerea lor în stare deschisă.

Tratamentul CPAP presupune utilizarea unui echipament care trimite un flux de aer cu presiune constantă la nivelul căilor respiratorii printr-o mască plasată peste nas și gură în timpul somnului.

Presiunea pozitivă a căilor respiratorii reduce numărul de pauze respiratorii în timpul somnului, numărul de treziri și ameliorează calitatea somnului. Ca urmare, terapia reduce somnolența în timpul zilei și îmbunătățește calitatea vieții.

Terapia CPAP cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii este cel mai frecvent tip de terapie pentru apnee în somn. În cadrul acestui tratament, presiunea fluxului de aer trimis în căile respiratorii este continuă, constantă și ceva mai mare decât cea a aerului din jur. Presiunea aerului este suficientă pentru a menține căile aeriene superioare deschise. Această presiune a aerului previne apneea obstructivă în somn și sforăitul.

Terapia CPAP este gratuită în România

Pentru a beneficia de un dispozitiv CPAP decontat de stat pentru tratamentul apneei în somn, trebuie să urmezi câțiva pași. În primul rând, ai nevoie de un consult la un medic specialist pneumolog sau de somnologie, care va recomanda efectuarea unui studiu de somn (polisomnografie). Dacă diagnosticul confirmă apneea în somn și necesitatea utilizării unui CPAP, medicul îți va elibera o recomandare medicală. Cu acest document, împreună cu dosarul medical și actele necesare (carte de identitate, card de sănătate, adeverință de asigurat), trebuie să depui o cerere la Casa de Asigurări de Sănătate. După aprobare, vei putea primi dispozitivul CPAP gratuit sau cu coplată, în funcție de politica CNAS.

Alte tipuri de aparate pentru apnee în somn

CPAP poate fi administrat la o presiune continuă, fixă. Pentru persoanele care au probleme în a tolera presiunea continuă, unele aparate au funcții speciale de presiune adaptivă pentru a îmbunătăți confortul.

Astfel, presiunea poate fi variată, cunoscută sub numele de presiune pozitivă cu autotitrare a căilor respiratorii (APAP). În cazul aparatelor cu autotitrare, nivelurile de presiune sunt ajustate dacă dispozitivul detectează o rezistență crescută a căilor respiratorii.

Presiunea bilevel pozitivă a căilor respiratorii (BPAP) este un alt tip de presiune pozitivă a căilor respiratorii. BPAP oferă o anumită presiune atunci când persoana inspiră și o presiune diferită la expirație.

CPAP este folosit mai frecvent deoarece a fost bine studiat pentru apneea obstructivă în somn și s-a dovedit că tratează eficient această afecțiune. Persoanele care au dificultăți în a tolera CPAP fix pot testa BPAP sau APAP.

Deși CPAP este cea mai utilizată metodă de tratare a apneei obstructive de somn, unii oameni consideră că masca este inconfortabilă sau zgomotoasă. Cu toate acestea, aparatele mai noi sunt mai mici și mai puțin zgomotoase. De asemenea, există o varietate de modele de măști pentru a crește confort individual.

Cu puțină practică, majoritatea oamenilor învață să ajusteze masca pentru a obține o potrivire cât mai bună. De asemenea, pacienții pot beneficia de utilizarea unui umidificator împreună cu sistemul CPAP.

apnee în somn ce este

Dispozitive orale pentru apnee în somn

Deși CPAP este cea mai eficientă terapie pentru apneea obstructivă în somn, aparatele orale sunt o alternativă pentru unele persoane cu apnee în somn ușoară sau moderată. Uneori sunt utilizate și pentru persoanele cu apnee severă în somn care nu pot folosi CPAP. Dispozitivele pot reduce somnolența și pot îmbunătăți calitatea vieții.

Aceste dispozitive sunt concepute pentru a menține căile respiratorii deschise. Unele mențin căile respiratorii deschise aducând maxilarul inferior înainte, ceea ce poate ameliora sforăitul și apneea obstructivă în somn. Alte dispozitive țin limba într-o poziție diferită, pentru a împiedica blocarea căilor respiratorii.

Aparatele orale sunt personalizate cu ajutorul unui stomatolog cu experiență în aparate dentare pentru medicina somnului. Este necesară o urmărire atentă pentru a asigura un tratament de succes și pentru a preveni modificarea danturii din cauza acestor dispozitive.

Un tip de dispozitiv mai nou folosește stimularea electrică a limbii. Dispozitivul ajută la îmbunătățirea sforăitului și a respirației în timpul somnului la persoanele cu apnee în somn foarte ușoară. Acest dispozitiv nu este destinat să fie utilizat în locul CPAP și nu este recomandat pentru apnee obstructivă în somn moderată până la severă

Este un dispozitiv detașabil care poate fi așezat în jurul limbii și trimite impulsuri electrice ușoare pentru a îmbunătăți tonusul muscular al limbii. Acest lucru ajută la prevenirea prăbușirii limbii și blocarea căilor respiratorii în timpul somnului. Aparatul este folosit timp de 20 de minute pe zi. Este nevoie de minim șase săptămâni pentru a vedea îmbunătățiri.

Testarea eficienței acestui dispozitiv de stimulare a mușchilor limbii necesită studii suplimentare. Nu trebuie folosit de către persoanele care au un stimulator cardiac sau un alt dispozitiv electric implantat.

Chirurgie pentru apnee obstructivă în somn

Intervenția chirurgicală este, de obicei, luată în considerare numai dacă alte terapii nu au fost eficiente. Opțiunile chirurgicale pot include:

Uvulopalatofaringoplastia sau îndepărtarea chirurgicală a țesuturilor la nivelul gâtului

Aceasta este o procedură în care chirurgul îndepărtează țesut din partea din spate a gurii și partea superioară a gâtului. Amigdalele și adenoidele pot fi, de asemenea, îndepărtate.

Implantarea unui stimulator al nervului hipoglos

Acest nou dispozitiv este aprobat pentru utilizare la persoanele cu apnee obstructivă în somn moderată până la severă, care nu pot tolera CPAP.

Un mic generator de impulsuri subțire, cunoscut sub numele de stimulator al nervului hipoglos, este implantat sub piele în partea superioară a pieptului. La inhalare, dispozitivul stimulează nervul care controlează mișcarea limbii. Limba se mișcă înainte în loc să se miște înapoi și să blocheze gâtul.

Studiile au descoperit că stimularea căilor respiratorii superioare îmbunătățește foarte mult simptomele de apnee obstructivă în somn și calitatea vieții.

Chirurgia maxilarului, cunoscută sub numele de avansare maxilo-mandibulară

În această procedură, părțile superioare și inferioare ale maxilarului sunt deplasate înainte în comparație cu restul oaselor faciale. Acest lucru mărește spațiul din spatele limbii și al palatului moale, făcând obstrucția mai puțin probabilă.

Traheostomia

Această procedură rar folosită poate fi necesară la persoanele la care alte tratamente au eșuat, iar apneea obstructivă în somn este severă și pune viața în pericol.

În timpul unei traheostomii, chirurgul realizează o deschidere la nivelul gâtului și introduce un tub de metal sau plastic pentru respirație. Aerul intră și iese din plămâni, ocolind pasajul blocat din gât.

Alte tipuri de intervenții chirurgicale pot ajuta la reducerea sforăitului și a apneei de somn inclusiv:

  • Amigdalectomie sau adenoidectomie (îndepărtarea amigdalelor sau adenoidelor mărite)
  • Septoplastie (îndreptarea unui perete despărțitor strâmb dintre nări, numită sept deviat)

Prevenirea apneei în somn

În multe cazuri, autoîngrijirea poate fi cea mai potrivită modalitate de a face față apneei obstructive în somn. Pot fi luate o serie de măsuri pentru a asigura calitatea somnului și a preveni apneea în somn:

  • Consumul unor alimente hrănitoare
  • Activitate fizică regulată
  • Menținerea unei greutăți sănătoase
  • Practicarea unei bune igiene a somnului
  • Gestionarea oricăror condiții de sănătate existente, cum ar fi colesterolul crescut, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2
  • Evitarea fumatului și alcoolului înainte de culcare

Eliminarea unor kilograme în plus poate fi foarte utilă pentru prevenirea apneei în somn. Chiar și pierderea moderată în greutate poate ajuta la ameliorarea constricției căilor respiratorii. De asemenea, pierderea în greutate poate îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții și poate reduce somnolența în timpul zilei.

Evitarea alcoolului și a unor medicamente anti-anxietate sau somnifere înainte de culcare este o măsură preventivă necesară, dat fiind că aceste relaxante pot agrava apneea obstructivă de somn și somnolența.

Evitarea dormitului pe spate ajută la rezolvarea unor cazuri de apnee în somn ușoară. Dormitul pe spate poate face ca limba și palatul moale să se prăbușească în partea din spate a gâtului și să blocheze căile respiratorii.

Evitarea congestiei nazale poate ajuta, de asemenea, în unele cazuri de apnee nocturnă. Poate fi recomandată utilizarea unui spray nazal salin pentru a menține căile nazale deschise. Totuși, decongestionantele nazale sau anumite antihistaminice pot fi recomandate doar pentru utilizare pe termen scurt.

Evoluția apneei în somn și speranța de viață

Netratată, apneea în somn poate reduce speranța de viață și poate crește riscul de complicații periculoase. Dar, în general, este o afecțiune tratabilă. Evoluția acesteia depinde de multipli factori, precum severitatea și comorbiditățile. Respectarea planului de tratament stabilit împreună cu medicul este foarte importantă.

Schimbarea obiceiurilor de somn și utilizarea constantă a echipamentului CPAP sunt garanția pentru o evoluție pozitivă în cazul apneei în somn,

Dacă apar dificultăți de respirație sau simptome ale unor complicații care pot pune viața în pericol, cum ar fi un atac de cord (durere în piept, arsuri la stomac, transpirații reci) sau accident vascular cerebral (slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte,confuzie, amețeli), este necesară contactarea imediată a serviciilor de urgență.

Surse:

  • https://www.cdt-babes.ro/articole/sforait_sindromul_de_apnee_in_somn.php
  • https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8718-sleep-apnea
  • https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/obstructive-sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20352090
  • https://www.nhs.uk/conditions/sleep-apnoea
  • https://www.sleepapnea.org/?srsltid=AfmBOooYQBBAdxFx68XE-zGkCOfNrik3va83gFP1jra2vW33757CgmIP
  • https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/the-dangers-of-uncontrolled-sleep-apnea