analize pentru inimă

Ce analize pentru inimă trebuie să faci pentru a preveni bolile cardiologice

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Conform Statisticilor Mondiale de Sănătate, bolile cardiovasculare continuă să reprezinte principala cauză de mortalitate la nivel global. În aceste condiții, este de la sine înțeleasă importanța unor analize pentru inimă și a unor investigații care să ajute la prevenirea bolilor cardiologice.

Diferitele analize pentru inimă sunt necesare pentru stabilirea unui diagnostic, pentru ca medicul să evalueze riscurile cardiace sau pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Există multiple investigații recomandate de medicul cardiolog, de la analizele de sânge până la testele imagistice. Cele mai multe analize pentru inimă sunt non-invazive și permit atât evaluarea inimii cât și a vaselor de sânge.

Apariția anumitor simptome precum durere toracică, dificultăți de respirație sau bătăi neregulate ale inimii semnalează, de obicei, necesitatea unui consult cardiac, corelat cu o serie de teste recomandate de medic. Cu ajutorul acestor investigații, cardiologul poate :

  • Verifica sistemul electric al inimii
  • Verifica funcționarea valvelor inimii.
  • Identifica  probleme cardiace structurale
  • Verifica stimulatoarele cardiace sau alte dispozitive implantate
  • Confirma dacă un program de exerciții fizice este potrivit pentru o anumită persoană

Articolul de față prezintă principalele analize pentru inimă, incluzând testele de sânge, sanările și testele imagistice, precum și testele de efort și alte metode de invetigare cardiacă.

Analize de sânge pentru inimă

Analiza sângelui  poate da multe indicii despre sănătatea inimii. În primul rând, nivelurile ridicate de colesterol „rău” în sânge pot fi un semn al  unui risc crescut de a avea un atac de cord. Alte substanțe din sânge pot indica insuficiență cardiacă sau riscul de formare a unor depozite grase, numite plăci, în artere (ateroscleroză).

Iată câteva dintre analizele de sânge utilizate pentru diagnosticarea și gestionarea bolilor de inimă.

Hemoleucograma completă

Hemoleucograma este printre cele mai uzuale analize de sânge și este indicată și în cazul în diagnosticelor cardiace.

”Aceasta poate identifica prezența infecției, anemiei și a altor tulburări ale sângelui. Anemia ușoară este frecventă în insuficiența cardiacă și dacă este lăsată netratată, poate contribui la agravarea stării de sănătate și la un prognostic precar. În bolile cardiace, trombocitopenia (numărul scăzut de trombocite) poate fi cauzată de medicamente precum diureticele sau heparina.”, arată dr. Daniela Bartoș, medic primar cardiologie, doctor în științe medicale, pe doc.ro

Testarea colesterolului

Un test de colesterol, numit și panou lipidic sau profil lipidic, măsoară grăsimile din sânge. Rezultatele pot da indicii privind riscul unui  atac de cord sau altor boli de inimă. Testul măsoară cel mai adesea:

Colesterolul  total

Aceasta este cantitatea de colesterol din sânge. Un nivel ridicat poate crește riscul de boli de inimă.

Valoarea normală  pentru colesterolul total este mai mică de 200 miligrame pe decilitru (mg/dL) sau 5,2 milimoli pe litru (mmol/L).

Colesterol LDL (liproproteine ​​cu densitate joasă)

Acesta este, uneori, denumit colesterol „rău”. Un nivel prea ridicat de LDL în sânge determină acumularea plăcii în artere. Acumularea reduce fluxul de sânge și duce la afecțiuni ale inimii și ale vaselor de sânge.

Nivelul colesterolului LDL trebuie să fie mai mic de 130 mg/dL (3,4 mmol/L). Valorile ideale sunt sub 100 mg/dL (2,6 mmol/L).

Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele cu diabet zaharat, cu antecedente de atac de cord,  stent cardiac, intervenție chirurgicală de bypass cardiac sau alte afecțiuni cardiace sau vasculare. La persoanele cu cel mai mare risc de infarct miocardic, nivelul de LDL trebuie menținut sub 70 mg/dL (1,8 mmol/L).

Colesterol HDL  ​​(lipoproteine ​​cu densitate înaltă)

Acesta este, uneori, denumit colesterol „bun”, deoarece ajută la îndepărtarea colesterolului LDL („rău”) din artere. Acest lucru menține arterele deschise și fluxul sanguin normal.

Valorile  optime ale colesterolului  HDL sunt de peste 40 mg/dL (1,0 mmol/L) la bărbați și  peste 50 mg/dL (1,3 mmol/L) la femei.  

analize pentru inimă
Trigliceridele

Trigliceridele sunt un alt tip de grăsime din sânge. Nivelurile ridicate pot crește riscul de boli de inimă. Nivelul trigliceridelor trebuie să fie mai mic de 150 mg/dL (1,7 mmol/L).

Colesterol non-HDL

Acest tip de colesterol este, de asemenea, implicat în acumularea plăcii în artere. Fracția non-HDL-C poate fi un marker de risc mai bun decât colesterolul total sau colesterolul LDL.

Proteina C reactivă de înaltă sensibilitate

Ficatul produce proteina C reactivă (CRP) ca parte a răspunsului inflamator al organismului la leziuni sau infecții.

Inflamația joacă un rol major în formarea plăcilor de ateroscleroză în artere. Testele CRP de înaltă sensibilitate ajută la identificarea riscului de boli de inimă înainte de apariția simptomelor. Nivelurile mai mari de CRP sunt legate de un risc mai mare de atac de cord, accident vascular cerebral și boli de inimă.

Nivelul CRP poate crește pentru scurt timp în multe situații, cum ar fi o răceală puternică sau în timpul recuperării după o intervenție chirurgicală. Deci, testul ar trebui făcut de două ori, la două săptămâni. Un nivel hs-CRP peste 2,0 miligrame pe litru (mg/L) arată un risc mai mare de boli de inimă.

Lipoproteina ​​(a)

Lipoproteina (a), sau Lp(a), este un tip de colesterol LDL.  Nivelul crescut de lipoproteină (a) este determinat genetic, nu este influențat de stilul de viață.

Nivelurile ridicate de Lp(a) pot indica un risc mai mare de boli de inima. Medicul poate  recomanda un test Lp(a) dacă ai ateroscleroză sau boli de inimă, dar nivelul de colesterol pare bun. Sau poate fi indicat să faci testul dacă există antecedente familiale de boli de inimă cu debut precoce, moarte subită sau accident vascular cerebral.

Ceramidele plasmatice

Acest test măsoară nivelurile de ceramide din sânge. Toate celulele produc ceramide. Ele joacă un rol important în modul în care multe tipuri de țesut cresc, funcționează și mor. Ceramidele sunt legate de ateroscleroză.

Trei ceramide au fost legate de acumularea plăcii în artere și rezistența la insulină, ceea ce poate duce la diabet de tip 2. Nivelurile ridicate ale acestor ceramide în sânge sunt un semn al unui risc mai mare de a face boli de inimă în 1 până la 5 ani.

Peptide natriuretice

Peptida natriuretică de tip B este o proteină pe care o produc inima și vasele de sânge. BNP ajută organismul să scape de lichide, relaxează vasele de sânge și transferă sodiul în urină.

Când inima este afectată, organismul produce niveluri ridicate de BNP în sânge încercând să diminueze tensiunea asupra inimii. O utilizare importantă a BNP este de a determina dacă dificultățile de respirație sunt cauzate de insuficiența cardiacă.

Nivelurile BNP variază în funcție de vârstă, sex și greutate. Pentru persoanele care au insuficiență cardiacă, obținerea unui BNP de bază poate fi utilă. Testele viitoare ar putea ajuta la monitorizarea eficienței tratametului.

Troponina T

Troponina T este o proteină găsită în mușchiul inimii. Un test de înaltă sensibilitate pentru troponina T ajută profesioniștii din domeniul sănătății să diagnosticheze un atac de cord. Testul arată, de asemenea, riscul de boli de inimă. Un nivel crescut de troponina T a fost asociat cu un risc mai mare de boli de inima la persoanele care nu au simptome cardiace evidente.

Alte analize de sânge pentru inimă

Apolipoproteina B (ApoB)

ApoB este o proteină majoră găsită în colesterol. Cercetările sugerează că ApoB poate fi un marker general de risc mai bun decât LDL singur. Nivelurile ridicate de ApoB sunt un semn al LDL-urilor mici și dense.

Homocisteină (Hcy)

Hcy este un aminoacid. Nivelurile ridicate cresc riscul de boli ale inimii și vaselor de sânge.

Hemoglobina A1c (HbA1c)

Acest test de sânge ajută la diagnosticarea diabetului zaharat, care crește riscul de cardiopatie ischiemică. Acesta reflectă nivelul mediu de zahăr din sânge pe parcursul a două până la trei luni.

Glicemia a jeun (glicemia a jeun)

Acest test măsoară nivelul de zahăr din sânge după o noapte de post. Testul poate indica prediabet și diabet, care cresc riscul de boli de inimă.

Creatin kinaza (CK)

CK este o enzimă musculară. Nivelurile pot fi mai mari dacă iei medicamente pentru a scădea nivelul colesterolului.

Alanina aminotransferaza (ALT) și Aspartat trans-aminaza (AST)

Acestea sunt enzime hepatică. Nivelurile pot fi mai mari la persoanele care iau medicamente pentru a reduce colesterolul.

Fibrinogenul

Fibrinogenul este o proteină care contribuie la coagularea sângelui. Un nivel prea mare de fibrinogen  crește riscul unui atac de cord.

Hormonul de stimulare tiroidian (TSH)

Acest test arată cât de bine funcționează tiroida. Disfuncția tiroidiană este legată de bolile de inimă și de ritmuri cardiace anormale.

Raportul albumină-creatinină în urină

Acest test detectează proteinele în urină. O cantitate mică de proteine ​​în urină este un factor de risc pentru bolile inimii și ale vaselor de sânge. Această analiză face parte din screening, în special la persoanele cu diabet.

MPO (mieloperoxidaza)

Acest test indică gradul de inflamație. Nivelurile ridicate sunt legate de un risc mai mare de atac de cord, accident vascular cerebral și necesitatea unei intervenții chirurgicale de bypass coronarian. Nivelurile ridicate pot însemna, de asemenea, că boala cardiovasculară se înrăutățește.

Vitamina D

Această vitamină solubilă în grăsimi reglează nivelul de calciu și fosfat din organism. Calciul și fosfatul mențin oasele sănătoase. Nivelurile scăzute de vitamina D sunt legate de diferite riscuri pentru sănătate. Nivelurile scăzute pot însemna, de asemenea, că există probleme cu tolerarea unei statine (medicament pentru colesterol).

N-oxid de trimetilamină (TMAO)

Această substanță provine din bacteriile din intestin. Niveluri ridicate se găsesc în carne, ouă și lactate. Administrarea de colină, lecitină, L-carnitină și alte suplimente poate crește nivelurile de TMAO. Nivelurile ridicate din sânge sunt asociate cu riscul de boli de inimă, atac de cord, accident vascular cerebral și artere înfundate (ateroscleroză).

Creatinina serică (CR)

Această substanță este legată de funcția rinichilor. Rinichii care nu funcționează corect pot afecta inima. Disfuncția cronică a rinichilor ar putea însemna un risc mai mare de boli de inimă.

Scorul de risc pentru boala cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD)

Acest scor prezice riscul pe 10 ani pentru evenimente aterosclerotice.

Cele mai uzuale analize pentru inimă

De fapt, sub această denumire de analize pentru inimă realizate în mod uzual, sunt grupate principalele investigații pe care le faci în cadrul unui control cardiologic.

Electrocardiografie (EKG)

Acest test detectează și înregistrează activitatea electrică a inimii. Acesta este un test simplu, neinvaziv, foarte util pentru a determina anomalii ale ritmului cardiac și pentru a identifica riscul de deteriorare a mușchiului cardiac sau alte modificări structurale ale inimii. Acest test detectează prezența aritmiilor și a bolii coronariene.

analize pentru inimă

Un EKG este unul dintre cele mai simple și mai rapide teste folosite pentru a evalua inima. Electrozii (plasturi mici, din plastic, care se lipesc de piele) sunt plasați în anumite puncte de pe piept, brațe și picioare. Electrozii sunt conectați la un dispozitiv EKG prin cabluri. Activitatea electrică a inimii este apoi măsurată, interpretată și tipărită. Nicio energie electrică nu este trimisă în corp.

Impulsurile electrice naturale coordonează contracțiile diferitelor părți ale inimii pentru a menține sângele să curgă normal. Un EKG înregistrează aceste impulsuri pentru a arăta cât de repede bate inima, ritmul bătăilor inimii (constante sau neregulate) și sincronizarea impulsurilor electrice pe măsură ce se deplasează prin diferite părți ale inimii. Modificările unui EKG pot fi un semn al multor afecțiuni legate de inimă.

Anumiți factori sau condiții pot interfera sau afecta rezultatele EKG. Aceștia includ:

  • Obezitatea
  • Aspecte anatomice, cum ar fi dimensiunea toracelui și locația inimii în piept
  • Mișcarea în timpul testului
  • Exercițiu sau fumat înainte de test
  • Anumite medicamente
  • Dezechilibre electrolitice, cum ar fi prea mult sau prea puțin potasiu, magneziu sau calciu în sânge

Monitorizarea Holter EKG

Uneori, medicul cardiolog poate propune monitorizarea activității inimii pe o perioadă mai lungă cu ajutorul unui holter.

”Dacă medicul consideră necesară monitorizarea inimii pe o perioada de 1-2 zile, se poate purta un aparat numit “monitor Holter”. Acest mic dispozitiv funcționează ca o electrocardiogramă continuă. Astfel, doctorul îl poate folosi pentru a verifică anomalii ale inimii care pot trece nedetectate de o electrocardiogramă normală, precum bătăile neregulate ale inimii.”, explică dr. Leipnik Adriana Maria, medic specialist cardiolog, pe sfatulmedicului.ro

Ecocardiografie sau ecografie cardiacă

Acest test folosește ultrasunete pentru a obține imagini ale structurilor cardiace. Ecocardiografia poate oferi informații despre dimensiunea și forma camerelor inimii, vitezele fluxului sanguin, funcția mușchilor inimii atunci când se contractă și se relaxează, anomalii ale mișcării peretelui inimii, funcția valvei și prezența trombilor (cheaguri de sânge) în inimă.

O ecocardiogramă poate detecta multe tipuri diferite de boli de inimă. Acestea includ:

  • Boală cardiacă congenitală
  • Cardiomiopatii
  • Endocardita infecțioasă
  • Boala pericardică
  • Boala valvulară
  • Anevrism aortic
  • Cheaguri de sânge
  • Tumoare cardiacă

Se pot folosi mai multe tehnici pentru a crea imagini ale inimii. Aceste tehnici includ:

Ecografia bidimensională (2D).

Această abordare este folosită cel mai des. Produce imagini 2D care apar ca „felii” pe ecranul computerului. În mod tradițional, aceste felii ar putea fi „stivuite” pentru a construi o structură 3D.

Ecografia tridimensională (3D)

Progresele tehnologice au făcut ca imaginile 3D să fie mai eficiente și mai utile. Noile tehnici 3D arată diferite aspecte ale inimii, inclusiv cât de bine pompează sângele, cu o mai mare acuratețe. Utilizarea ecografiei 3D permite, de asemenea, ecografului să vadă părți ale inimii din unghiuri diferite.

Imagistica de contrast

Medicul injectează o substanță numită agent de contrast într-una dintre vene. Substanța este vizibilă în imagini și poate ajuta la afișarea detaliilor cardiace. Poate ajuta la identificarea unor semne timpurii ale unor boli de inima.

Ecografia Doppler

Această tehnică arată cât de repede curge sângele și, de asemenea, în ce direcție.

Ecografia Doppler color. Această tehnică arată și fluxul de sânge, dar folosește culori diferite pentru a evidenția diferitele direcții de flux.

Există mai multe tipuri de ecocardiografie, inclusiv transtoracice și transesofagiene.

Ce este o ecocardiogramă transtoracică?

O ecocardiogramă transtoracică este cel mai frecvent tip de ecocardiogramă. Această investigație îi ajută pe cardiologi să observe inima, cele patru camere ale acesteia, cele patru valve ale inimii și vasele de sânge din apropiere.

Testul poate identifica cauzele simptomelor cardiace, cum ar fi:

  • Dureri în piept
  • Edem
  • Murmur cardiac
  • Dificultăți de respirație (dispnee)

Ecografia transtoracică este utilă pentru depistarea, diagnosticarea sau monitorizarea unor afecțiuni medicale specifice, inclusiv:

  • Anevrism de aortă sau disecție aortică
  • Cheaguri de sânge
  • Afecțiuni cardiace congenitale.
  • Insuficiența cardiacă
  • Boala valvelor cardiace
  • Cardiomiopatie hipertropică
  • Tumori (cancer cardiac)

Ecografia transtoracică este cel mai simplu și utilizat tip de ecografie, un test neinvaziv sau minim invaziv. Ca orice tip de ecocardiografie, folosește tehnologia cu ultrasunete pentru a trimite unde sonore de înaltă frecvență prin corp, cu ajutorul cărora se generează imagini imagini ale inimii și bătăilor ei. Pot fi folosite și ultrasunete Doppler, care poate arăta, măsura și evalua fluxul de sânge prin camerele și valvele inimii.

Imaginile dinamice sunt proiectate pe un ecran, iar medicul înregistrează diferite detalii legate de structura și funcționarea inimii.

Pașii pentru desfășurarea acestui tip de ecografie

  • Pacientul se întinde pe masa de examinare
  • Cardiologul folosește un gel special pe care îl întinde pe piele și care ajută la transmiterea sunetului.
  • Cu ajutorul unui traductor (bagheta cu ultrasunete), medicul investighează inima din diferite puncte.  
  • Medicul poate cere pacientului să stea nemișcat, să schimbe pozițiile sau să respire în anumite moduri pentru a obține imagini diferite sau mai bune.

Ce este o ecocardiogramă transesofagiană

Ecografia transesofagiană presupune  utilizarea unui tub subțire și flexibil care este introdus la nivelul esofagului. Spre deosebire de ecografia transtoracică, este un test invaziv, dar poate diagnostica multe probleme, inclusiv cheaguri de sânge și infecții cardiace.

Cardiologul folosește un tub lung și subțire numit endoscop pentru a ghida cu atenție un traductor mic în gât și esofag. Traductorul trimite unde sonore generate de bătăile inimii către un computer care le transformă în imagini. Aceste imagini arată în detaliu structura și funcția inimii.

Medicul poate combina ecografia transesofagiană cu ecografie Doppler și ecografie Doppler colo. Aceste tehnici specializate arată viteza și direcția fluxului de sânge prin inimă.

O ecocardiogramă transesofagiană generează o vedere detaliată a structurii și funcției inimii. Poate ajuta la diagnosticarea și gestionarea multor afecțiuni, inclusiv:

  • Anevrism de aortă
  • Cheaguri de sânge la nivelul inimii
  • Tumori cardiace, care pot fi canceroase sau necanceroase.
  • Boala cardiacă congenitală
  • Boala valvelor cardiace, inclusiv boala valvei mitrale. Valvele dumneavoastră pot fi îngustate (stenoză) sau neetanșe (regurgitație).
  • Probleme cu valvele protetice, cum ar fi excrescențe sau infecții.
  • Endocardită infecțioasă și alte infecții ale țesutului sau valvelor inimii.
  • Boala pericardică, care afectează sacul care acoperă inima.

Testarea la efort

Exercițiile fizice fac inima să muncească mai mult. Testul de efort se face fie pe o bandă de alergare, fie pe cicloergometrie cu pacientul conectat la o electrocardiogramă. Testele de efort pot identifica ischemia miocardică, instabilitatea hemodinamică/electrică sau alte semne sau simptome legate de efort. Atunci când o persoană nu poate să facă mișcare, se administrează medicamente pentru a stimula inima și se evaluează răspunsul.

Ecocardiografia de stres ajută la detectarea scăderii fluxului sanguin către inimă în timpul efortului.

Alte analize pentru inimă

Pentru stabilirea unui diagnostic acurat, medicul cardiolog poate recomanda și alte teste și investigații cardiace, mai amănunțite.

Angiografie coronariană

Angiografia coronariană este utilă pentru a determina starea de sănătate a arterelor coronare. În acest test, un cateter este introdus în arterele coronare și este injectat un colorant pentru a produce imagini clare cu raze X ale arterelor coronare. Acest lucru ajută la detectarea îngustării vaselor, localizării și extinderii zonelor îngustate. Rezultatele ajută, de asemenea, să se decidă ce tip de tratament ar fi cel mai potrivit pentru corectarea problemei cardiace.

Radiografia toracică

Radiografia toracică este foarte utilă pentru a diferenția dacă dificultățile de respirație sunt cauzate de boli respiratorii sau de boli de inimă. De asemenea, poate ajuta la detectarea complicațiilor insuficienței cardiace, cum ar fi cardiomegalie, edem interstițial, edem pulmonar și efuziuni pleurale.

” Dovezile de intervenție chirurgicală (de exemplu repararea valvei) sunt de asemenea detectate cu ajutorul radiografiei.”, specifică dr. Bartoș.

Scanarea perfuziei miocardice (MPS)

MPS este un test non-invaziv care ajută la a determina cât de bine curge sângele prin mușchii inimii. În acest test, o cantitate mică de substanță radioactivă este injectată în sânge. Testul evaluează severitatea bolii coronariene și oferă îndrumări cu privire la necesitatea și succesul procedurilor invazive precum angioplastia și inserarea stentului.

Tomografie computerizată cardiacă (CT)

CT cardiac oferă imagini detaliate ale inimii. Acest lucru ajută la identificarea anomaliilor structurale ale inimii și vaselor de sânge, cum ar fi anevrismele, disfuncția valvei și leziunile vasculare pulmonare. CT cardiac oferă, de asemenea, informații despre permeabilitatea grefelor de bypass coronarian.

Imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (RMN)

RMN-ul cardiac folosește câmpuri magnetice puternice și radiofrecvență pentru a oferi imagini 3D detaliate ale inimii și structurilor înconjurătoare. Imaginea oferă informații precise despre volumele cardiace, masa musculară, contractilitate și cât de eficient pompează inima. La fel ca CT cardiac, RMN-ul cardiac ajută la furnizarea de informații despre permeabilitatea grefelor după grefa de bypass coronarian.

”Există dovezi din ce în ce mai puternice că RMN-ul cardiac este foarte bun pentru cazurile complexe și pentru diagnosticarea afecțiunilor în care alte teste au fost ambigue. Oferă imagini de înaltă rezoluție și poate oferi măsurători foarte precise ale inimii. De asemenea, este foarte sigur, ceea ce este deosebit de important deoarece unii pacienți, cum ar fi cei cu boli cardiace congenitale complexe, au nevoie de mai multe radiografii.”, precizează dr. Bartoș.

analize pentru inimă

Preț analize pentru inimă

Prețul unor analize pentru inimă variază, în funcție de complexitatea investigației și în funcție de clinica la care se realizează testarea. În sistemul public, majoritatea acestor analize pentru inimă sunt gratuite, dar pentru unele investigații este necesar un timp destul de îndelungat de așteptare.

Prețul analizelor de sânge pentru inimă

 Prețul unui pachet denumit Profil afecțiuni cardiace (analize de sânge specifice pentru diagnosticele cardiace) este de 623 RON la laboratoarele Synevo și include:

  • Profilul lipidc (colesterol LDL, colesterol HDL, colesterol total, colesterol Non-HDL, Lipide totale și Trigliceride)
  • Apolipoproteina A1
  • Apolipoproteina B
  • Homocisteina
  • CRP înalt sensibilă
  • Lipoproteina (a)
  • Hemoglobina glicată

La Clinica Sante, prețul unui pachet de analize pentru inimă este de 320 lei și include:

  • Hemoleucograma completă
  • Colesterol seric total
  • HDL Colesterol
  • LDL Colesterol
  • VLDL Colesterol
  • Lipide totale serice
  • Trigliceride serice
  • NT-proBNP
  • Creatinkinaza
  • Proteina C Reactivă HS (înalt sensibilă)

În general, prețul profilului lipidic, necesar pentru evaluarea riscurilor cardiace, variază între 60 și 90 RON.

Prețul altor analize pentru inimă

Cât costă un EKG

P electrocardiogramă este prima dintre investigațiile realizate în timpul unui consult cardiac. De regulă , prețul EKG este inclus în prețul consultației, iar separat este în jur de 100 RON la majoritatea clinicilor.

Prețul investigațiilor imagistice

Cât costă o ecocardiografie

O ecografie Doppler uzuală este în jur de 400 RON, dar prețurile pot fi crescute pentru variante mai complexe, precum ecocardiografie Doppler avansată (în jur de 500 RON). În unele clinici, cum este SANADOR, pachetul incluzand consult medical cu ecografie Doppler și EKG este în jur de 800 lei.

Cât costă angiografia coronariană

O coronarografie sau angiografie coronariană are prețuri variabile, dar depășește, de obicei, 3000 lei. Astfel, la spitalul Monza, prețul este de 3750 lei, în vreme ce la Sanador prețul unei coronografii CT si scor de calciu (CT cord ) cu substanță de contrast este de 2350 lei,

Prețul unui CT cardiac

Prețul unui Angio CT variază în funcție de tipul de vase vizate: o angiografie CT aortă este în jur de 2500 lei la Sanador, în jur de 1500 lei la Clinica Sante,  în vreme ce la Institutul Inimii un CT cardiac este  1700 lei.

Prețul unui RMN cardiac

Prețul unui RMN cardiac variază între clinici, de la 1000 lei la 3000 lei.

Surse: