Ce este bun pentru respirație? Recomandările specialiștilor

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Revizuit de Prof. Dr. Florin Dumitru Mihaltan

Face parte din Comisia pentru managementul clinic şi epidemiologic al COVID-19 din cadrul Ministerului Sănătății. Este șeful Clinicii Pneumologie III, de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din București și fost Președinte al Societății Române de Pneumologie.


Te-ai întrebat vreodată ce este bun pentru respirație, ce anume ne ajută să avem un ritm respirator optim și să prevenim afecțiunile respiratorii?

O respirație normală depinde de o serie de factori, care țin de persoană (factori constituționali, fiziologici, starea generală de sănătate, greutate etc.), de stilul de viață (evitarea fumatului, alimentație echilibrată, exerciții fizice), precum și de mediul înconjurător (grad de poluare, expunerea la substanțe toxice).

Trebuie să știm, de asemenea, ce este bun pentru respirație atunci când apar blocaje, dispnee sau ”foame de aer”,  probleme ce afectează căile respiratorii sau țesutul pulmonar. Descoperă în acest articol recomandările specialiștilor pentru o respirație sănătoasă, care este cheia echilibrului pentru întregul organism.

Ce este bun pentru respirație: stil de viață sănătos

Respirația este influențată de numeroase aspecte, existând diferențe marcante între modul de funcționare al plămânilor chiar și în funcție de factori antropometrici, precum înălțimea, greutatea, sexul sau vârsta unei persoane. Unele volume pulmonare descresc odată cu vârsta (de exemplu FVC- capacitatea vitală forțată, volumul maxim de aer pe care o persoană îl poate expira în mod forțat sau FEV1- volumul de expir forțat în prima secundă a unui expir maximal, care furnizează informații despre cât de repede se pot goli plămânii). Capacitatea reziduală funcțională (FRC, ce reprezintă volumul de aer rămas în plămâni după o expirație pasivă) sau VER (volumul expirator de rezervă) scad odată cu creșterea greutății, iar Volumul curent de aer la indivizii obezi poate să scadă de asemenea foarte mult.

Bărbații au căi respiratorii mai lungi decât femeile, ceea ce determină o rezistență specifică mai mare în tractul respirator. Consumul de oxigen la femei este mai mare decât la bărbați în condiții similare de efort fizic. Volumele pulmonare sunt mai mari atunci când subiectul stă în picioare decât în ​​alte poziții.

Alți factori au, de asemenea, o relevanță deosebită în influențarea respirației. Cei mai importanți dintre aceștia sunt anumiți parametrii fizici (ritmuri circadiene, ciclul menstrual,  diametrul toracelui, dimensiunile traheei), psihologici (stări emoționale, anxietate, surescitare), considerații sociale și de sănătate (nivel educațional, status socio-economic,  expuneri la locul de muncă), factori de mediu (poluarea aerului, condiții climatice, dezastre naturale, altitudine), rasă sau grup etnic, stil de viață (nutriție, nivel de activitate fizică, fumat), boli (diabet, tulburări musculare sau hormonale), factori genetici etc.

Distribuția grăsimii corporale la persoanele obeze, modificările sistemului respirator în timpul copilăriei, pubertății și menopauzei, obiceiurile de viață sau poziția corpului sunt aspecte importante pentru determinarea calității respirației.

Vârsta este unul dintre factorii majori în evaluarea funcției pulmonare. Maturitatea pulmonară este atinsă la aproximativ 20-25 de ani, după care funcția pulmonară începe să scadă progresiv. Acest declin se datorează, probabil, pierderii treptate a elasticității pulmonare. Schimbul de gaze tinde, de asemenea, să scadă odată cu vârsta, din cauza pierderii suprafeței alveolare și a volumului redus de sânge.

Suplimentar față de aceste aspecte, alți factori precum fumatul sau poluarea au o influență decisivă asupra sănătății. Despre fumat se știe că este factorul numărul 1 în instalarea bolilor obstructive pulmonare (BPOC, bronșite cronice) și cancerului pulmonar. La rândul său, poluarea din exterior și din locuințe poate dăuna grav asupra sănătății aparatului respirator.

Studiile recente au confirmat faptul că bolile repiratorii pot fi cauzate sau agravate nu numai de poluarea din exterior, ci și de cea din casele în care locuim sau birourile unde ne desfăşurăm activitatea. La interior nivelul de poluare poate fi mai ridicat în condiţiile unei aerisiri ineficiente, a gătitului sau a igienizării cu produse puternic alergogene. Calitatea aerului de la interior poate fi mai scăzută decât cea din exterior.”, arată dr. Veronica Șurlea, medic primar pneumologie în cadrul unui interviu de pe digi24.ro.

Din această enumerare succintă ne putem face o idee despre multitudinea și complexitatea factorilor care influențează respirația. Pentru a înțelege ce este bun pentru respirație trebuie să luăm în considerare toți acești factori, adoptând un stil de viață cât mai echilibrat și acordând o atenție deosebită sănătății plămânilor și căilor respiratorii. 

Aerisirea frecventă, o igienă riguroasă, folosirea unor produse de curăţenie dovedite a nu fi alergogene, schimbarea frecventă a lenjeriilor de pat, folosirea unor hote cât mai eficiente duc la o scădere a incidenţei bolilor respiratorii cauzate de poluarea din interior. De asemenea, aparatele de purificare a aerului şi cele care menţin un nivel optim de umiditate reprezintă o soluţie eficientă. Pe lângă filtrarea aerului de particulele poluante, aparatele de purificare a aerului reţin şi virusurile, bacteriile sau mucegaiurile.

Ieşirile la aer curat, nepoluat, la mare sau la munte sunt de asemenea recomandate.”, subliniază dr. Șurlea.

Vremea caldă și umedă poate afecta, de asemenea, respirația. Acest lucru este cauzat de faptul că aerul fierbinte provoacă inflamații ale căilor respiratorii și exacerbează afecțiunile respiratorii.

Căldura și umezeala excesive afectează și persoanele cu astm, deoarece aerul inhalat provoacă constricția căilor respiratorii.

Aerul rece și uscat poate afecta, de asemenea, plămânii și tiparele de respirație. Aerul uscat, indiferent de temperatură, agravează adesea afecțiunile pulmonare cronice.  Acest lucru poate provoca wheezing, tuse și dificultăți de respirație.

Atunci când aerul este fierbinte și umed sau, dimpotrivă, foarte uscat și rece, trebuie luate măsuri pentru a asigura ce este bine pentru respirație. Astfel, se recomandă evitarea ieșirii din casă în cazul unor temperaturi extreme, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni pulmonare, purtarea unor eșarfe sau măști protectoare, hidratarea intensă în zilele toride de vară.

Pentru păstrarea sănătății respiratorii este recomandată adoptarea unui stil de viață sănătos, presupunând:

  • Evitarea fumatului, inclusiv a celui pasiv.
  • Evitarea poluării aerului în interior și în exterior
  • Evitarea contactului cu persoane care au gripă sau alte infecții respiratorii
  • Un stil de viață activ, cu exerciții regulate
  • Consumul unei diete sănătoase și echilibrate (mai ales alimente bogate în antioxidanți)
  • Evitarea creșterii în greutate
  • Practicarea exercițiilor de respirație și a respirației profunde și conștiente
  • Consult medical anual și vaccinarea împotriva gripei, COVID-19, pneumoniei

Ajustarea poziției de dormit poate fi, de asemenea, recomandată, întrucât aceasta influențează respirația. Menținerea coloanei vertebrale aliniate ajută la menținerea căior respiratorii deschise și poate preveni sforăitul. Sau dormitul pe spate cu genunchii îndoiți. Tratarea unor afecțiuni precum apneea de somn este absolut necesară pentru un somn și o respirație de calitate.

Ce este bun pentru respirație: cum trebuie să respirăm

V-ați întrebat vreodată dacă aveți o respirație corectă? Există mai multe tipuri de respirație, dar nu toate asigură aportul optim de oxigen, precum și eliminarea eficientă a dioxidului de carbon rezultat din arderile celulare. Foarte multe persoane respiră superficial și nici măcar nu-și dau seama de asta. Astfel avem:

Respirația Claviculară

Acest tip de respirație este cel mai puțin profund, dar este practicat de foarte multe persoane. Mulți oameni nu realizează cât de mult spațiu ocupă plămânii în corp și nu respiră corespunzător întregii capacități pulmonare. Partea superioară a fiecărui plămân se află deasupra claviculei. Respirația claviculară nu reușește să furnizeze aer decât pentru această parte din plămâni, fiind considerată cel mai superficial model de respirație.

Respirația Toracică

În acest tip de respirație sunt antrenați în special mușchii intercostali, iar pătrunderea aerului în plămâni se asociază cu extinderea toracelui, dar nu și a abdomenului. Nici acest model respirator nu permite umplerea plămânilor cu aer la întreaga lor capacitate. Multe persoane au o respirație toracică, ceea ce duce în timp la hipoventilație asociată cu respirații scurte, rapide, superficiale. Respirația toracică poate fi simptomatică, însoțind unele afecțiuni precum astmul, pneumonia, edemul pulmonar, șocul anafilactic sau tulburările anxioase.

Respirația abdominală

Cel mai eficient mod de a respira se realizează prin contracția completă a diafragmei, de aceea acest model se numește și respirație diafragmatică. Pe măsură ce diafragma se contractă, abdomenul se extinde, permițând umplerea plămânilor de aer și în partea lor inferioară. Acest tip de respirație trage plămânii în jos, creând o presiune negativă în interiorul pieptului, ceea ce aduce o cantitate mai mare de aer în plămâni. Acest tip de respirație poate fi exersată în mod conștient, având numeroase beneficii: crește cantitatea de oxigen care ajunge la celule; stimulează circulația și implicit furnizarea de nutrienți suplimentari către țesuturi; relaxează musculatura și reduce tensiunile; diminuează rata cardiacă și tensiunea arterială; crește capacitatea de efort; reduce anxietatea și induce o stare de calm în organism.

Pe lângă practicarea unei respirații profunde, la fel de important este să respirăm pe nas.

Respirația prin nas are multiple beneficii:

  • Este mai profundă și permite plămânilor să lucreze mai eficient
  • Nasul filtrează, încălzeşte şi umezeşte aerul înainte ca acesta să intre în plămâni,
  • Îndepărtează toxinele și alergenii din aer, reducând riscul expunerii organismului la substanțe străine
  • Crește fluxul de aer către artere, vene și nervi
  • Întărește diafragma

Medicamente pentru eliberarea căilor respiratorii

Atunci când trecem în revistă ce este bun pentru respirație, un loc important îl ocupă medicația indicată pentru tratamentul infecțiilor respiratorii sau pentru bolile pulmonare cronice. O serie de medicamente pot ajuta o persoană să respire mai ușor atunci când are o urgență medicală, o infecție sau o afecțiune cronică. Tratamentele respiratorii folosesc medicamente pentru combaterea infecțiilor, îndepărtarea mucusului, dilatarea tracturilor sistemului respirator și îmbunătățirea respirației.

Dintre medicamentele uzuale recomandate pentru ușurarea respirației pot fi menționate:

Bronhodilatatoarele

Acestea ajută la relaxarea mușchilor din căile respiratorii inferioare, deschizând bronhiile și bronhiolele. Dilatarea acestor căi de trecere facilitează fluxul de oxigen către plămâni. Bronhodilatatoarele pot fi folosite în tratamentul astmului și bolilor pulmonare obstructive cronice.  De asemenea, medicii le pot prescrie pentru alte condiții, inclusiv dificultăți de respirație legate de cancerul pulmonar sau constricția indusă de efort.

Majoritatea bronhodilatatoarelor sunt beta-agoniști, ceea ce înseamnă că stimulează celulele beta ale corpului să relaxeze căile respiratorii. Cele mai frecvente bronhodilatatoare includ:

  • Agoniști beta cu acțiune scurtă: Aceste medicamente oferă ameliorarea rapidă a simptomelor grave, cum ar fi cele care apar în timpul unui atac de astm. O persoană folosește de obicei un inhalator pentru a lua aceste medicamente. Acestea pot include substanțe precum albuterol și levalbuterol.
  • Agoniști beta cu acțiune îndelungată: induc relaxarea la nivelul bronhiilor și bronhiolelor. Acestea includ medicamente precum formoterolul și salmeterolul. Persoanele cu astm care iau astfel de bronhodilatatoare trebuie să ia și corticosteroizi.

Corticosteroizi

Corticosteroizii imită hormonii naturali ai organismului pentru a reduce inflamația în cazul alergiilor și unor afecțiuni precum astmul.

Deși unii medici prescriu corticosteroizi pentru BPOC, dovezile care susțin utilizarea lor pentru această afecțiune sunt limitate, sugerând că aceștia sunt ineficienți ca tratament unic pentru bolile pulmonare obstructive.

Corticosteroizii pot fi administrați oral, intravenos sau inhalați. Corticosteroizii specifici pe care medicii îi pot prescrie ca tratament respirator includ:

  • Budesonida
  • Mometazonă
  • Fluticazonă

Corticosteroizii pot fi asociați cu beta-agoniști cu acțiune îndelungată,  această abordare purtând numele de terapie combinată.

Medicamente antimicrobiene

Medicamentele antimicrobiene, care includ antibiotice și medicamente antifungice, combat agenții patogeni care infectează căile respiratorii.

Oricine poate avea o infecție respiratorie – cum ar fi răceala obișnuită sau pneumonia- care îngreunează respirația, dar persoanele cu infecții respiratorii cronice sunt mai susceptibile de a prezenta reacții adverse grave.

De exemplu, persoanele cu HIV sunt vulnerabile la un tip de pneumonie fungică numită pneumonie Pneumocystis. Pentru a combate această infecție și a trata simptomele respiratorii, medicii pot prescrie un medicament numit pentamidină, care ucide ciuperca.

De obicei, medicii prescriu medicamente antimicrobiene orale, deși infecțiile grave ar putea necesita tratament intravenos. Persoanele cu tulburări respiratorii grave pot avea, de asemenea, nevoie să ia antibiotice inhalate.

Medicamentele antimicobiene nu sunt eficiente împotriva virusurilor, dar pot fi administrate și în cazul unor infecții virale, pentru a evita o suprainfectare de natură bacteriană sau fungică.

Mucoliticele

Mucoliticele sunt medicamente care ajută la fluidizarea sputei, mucusul produs de căile respiratorii. Prea mult mucus poate înfunda căile respiratorii, provocând tuse excesivă, inflamație și dificultăți de respirație.

Reacțiile alergice și unele tulburări respiratorii cronice, cum ar fi bronșita cronică sau BPOC, pot determina organismul să producă exces de mucus.

Epinefrina

Persoanele cu alergii severe pot experimenta o reacție care pune viața în pericol, numită anafilaxie. Anafilaxia îngustează sau închide rapid căile respiratorii, îngreunând respirația. Fără tratament prompt, poate fi fatală.

La majoritatea oamenilor, o injecție cu epinefrină inversează rapid o reacție alergică, permițându-le să respire din nou.

Este indicat ca persoanele cu antecedente de reacții alergice severe sau cu alergii care cauzează în mod obișnuit anafilaxie să aibă în permanență un autoinjector de epinefrină.

Inhibitorii de leucotriene

Leucotrienele sunt substanțe chimice inflamatorii pe care sistemul imunitar le eliberează ca răspuns la alergeni și la alți iritanți. Acestea îngustează căile respiratorii și stimulează producerea de mucus în exces, ceea ce poate duce la congestie și dificultăți de respirație.

Inhibitorii de leucotriene sau modificatorii de leucotriene pot ajuta la prevenirea inflamației cauzate de astm și alergii.

Imunoterapia

Imunoterapia este un nou mod de a trata problemele respiratorii. Un tratament imunoterapeutic utilizează anticorpi monoclonali pentru a se lega de substanțele chimice inflamatorii care îngreunează respirația. Anticorpii monoclonali pot trata multe afecțiuni diferite, inclusiv unele tipuri de cancer.

Unele tratamente cu anticorpi monoclonali pot ajuta la tratarea tipurilor specifice de astm bronșic sever atunci când tratamentele tradiționale eșuează.

Persoanele cu afecțiuni respiratorii cronice, cum ar fi astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), au de obicei nevoie de tratamente pentru a le ajuta să respire liber. De regulă, în cazul acestor boli, medicația este administrată cu ajutorul unui inhalator sau nebulizator.

În cazul astmului, tratamentul este predominant preventiv și de lungă durată, urmărind tratarea simptomelor și prevenirea crizelor. Medicația include inhalatoare cu substanțe ce relaxează căile respiratorii, bronhodilatatoare cu acțiune îndelungată la care se pot adaugă antialergice, substanțe care fluidizează mucusul din căile respiratorii, iar uneori se folosesc și corticosteroizi orali, ce reduc inflamația mucoaselor.

Pe lângă inhalatoare și nebulizatoare, există alte câteva opțiuni de tratament pentru astm. Pentru astmul alergic, medicamentele pentru alergii, cum ar fi antihistaminice și decongestionante, pot ajuta.

BPOC este un grup de boli pulmonare inflamatorii care restricționează fluxul de aer către plămâni. Emfizemul și bronșita cronică sunt două dintre cele mai frecvente tipuri de BPOC.

Bronhodilatatoarele și corticosteroizii sunt două tratamente comune în cazul Bolii Pulmonare Obstructive Cronice. Bronhodilatatoarele ajută la deschiderea și eliberarea căilor respiratorii, în vreme ce corticosteroizii reduc inflamația. Atât bronhodilatatoarele, cât și corticosteroizii pot fi luați fie prin inhalator, fie prin nebulizator.

Alte tratamente pentru BPOC includ:

  • terapii pulmonare, cum ar fi oxigenoterapia
  • programe de reabilitare pulmonară
  • chirurgie în unele cazuri severe

Ce este bun pentru respirație: ceaiuri pentru respirație grea

Pe lângă medicație, o serie de tratamente naturiste pot elibera căile respiratorii și servi ca adjuvant în terapia afecțiunilor aparatului respirator. Dacă urmărim să facem o listă cât mai completă cu tot ce este bun pentru respirație, nu trebuie să neglijăm ceaiurile care au fost întotdeauna un aliat de nădejde în cazul infecțiilor respiratorii, dar și al unor boli cronice, cum este astmul. Dintre ceaiurile recomandate de specialiști în tratamentul dificultăților respiratorii pot fi menționate:

Ceaiul de ghimbir

Ceaiul de ghimbir se obține prin fierberea rădăcinilor plantei de ghimbir (Zingiber officinale).

Acest condiment puternic este încărcat cu substanțe nutritive și compuși bioactivi. Printre beneficiile sale putem enumera reducerea inflamației, ameliorarea greței, scăderea nivelului de glucoză din sânge.

În plus, cercetările sugerează că ghimbirul poate ajuta la ameliorarea simptomelor astmului. Unii compuși ai ghimbirului, cum ar fi gingerolii și shogaolii, pot atenua simptomele astmului bronșic prin reducerea inflamației căilor respiratorii, diminuând senzația de constricție la nivelul pieptului și wheezingul ce însoțește respirația astmatică.

Ceaiul verde

Ceaiul verde este o băutură populară derivată din frunzele plantei Camellia sinensis. Este plin de substanțe nutritive, compuși vegetali și antioxidanți, care sunt legați de scăderea în greutate, precum și de un risc mai scăzut de diabet de tip 2, boli de inimă și anumite tipuri de cancer.

În plus, ceaiul verde poate ajuta în cazul unei respirații îngreunate. Antioxidanții ceaiului verde pot ajuta la reducerea inflamației în plămâni – o caracteristică comună a astmului. Cei care consumă cel puțin două cani de ceai verde pe zi au funcții pulmonare îmbunătățite, iar cofeina conținută în frunzele acestui ceai poate ajuta la relaxarea căilor respiratorii timp de până la 4 ore după consum, oferind o ameliorare temporară a simptomelor astmului.

Extractul de ceai verde este un agent chimiopreventiv considerat de cercetători ca fiind foarte promițător în lupta împotriva cancerului de plămâni. În cazul fumătorilor înrăiți care nu doresc să renunțe la acest obicei nociv se recomandă să consume în mod regulat ceai verde, deoarece acesta poate măcar oferi o oarecare protecție împotriva agenților carcinogeni din tutun.”, arată dr. Cătălin Luca, specialist în fitoterapie, pe site-ul său.

Ceaiul negru

La fel ca ceaiul verde, ceaiul negru provine din planta Camellia sinensis, fiind însă expus aerului pentru oxidare, ceea ce face ca frunzele sale să devină maro închis, intensificând aroma.

Similar cu ceaiul verde, ceaiul negru conține cofeină, care poate ajuta la relaxarea căilor respiratorii și îmbunătăți funcția pulmonară. Alte beneficii potențiale ale acestui ceai includ un risc mai mic de boli de inimă și diabet de tip 2.

Ceaiul de eucalipt

Ceaiul de eucalipt este făcut din frunzele arborelui de eucalipt, care este plin de antioxidanți puternici și compuși vegetali precum eucaliptolul, ce poate ajuta la tratarea simptomelor astmului.

Eucaliptolul poate reduce inflamația, poate scădea producția de mucus și poate extinde bronhiolele, având efecte benefice în cazul bolilor respiratorii cronice, precum astmul.

Ceaiul de lemn dulce

Ceaiul de lemn dulce este obținut din rădăcina plantei de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) și are o aromă distinctă, dulceagă, dar și ușor amară.

În medicina tradițională, rădăcina de lemn dulce a fost folosită de mult timp pentru a trata diverse afecțiuni, inclusiv astmul.

Studiile efectuate pe animale au menționat că extractul de compus din lemn dulce glicirizină ameliorează simptomele astmului, mai ales atunci când este combinat cu tratamente convenționale pentru astm, cum ar fi salbutamol (albuterol).

Este important de reținut faptul că atunci când  este consumat în cantități mari, ceaiul de lemn dulce poate duce la efecte secundare periculoase. De aceea consumul său trebuie să fie limitat, în funcție de recomandările medicului curant.

Ceaiul de plămânărică

Această plantă își datorează denumirea aspectului său care aduce cu cel al unui plămân. De-a lungul timpului, pe principii homeopate, plămânărica a fost folosită pentru întărirea plămânilor și ameliorarea dificultăților de respirație. S-a folosit în tratarea bronșitei, astmului și a bolilor de plămâni. Este bună și pentru stomac, afecțiuni intestinale, precum și probleme renale și de tract urinar, iar cutanat poate fi folosită pentru a ameliora disconfortul cauzat de eczeme, arsuri și hemoroizi.

Infuzia de pătlagină

Frunzele de pătlagină sunt recunoscute ca un remediu pentru tusea seacă, infuzia din această plantă stimulând producția de mucus. Pătlagina este folosită în tratamentul bronșitelor, inclusiv la copii, precum și în caz de congestie pulmonară, sprijind și funcția imunitară.

Ceai pentru respirație ușoară

În medicina tradițională chineză, un amestec realizat din fructe de fenicul, rădăcină de lemn dulce, frunze de eucalipt, rizomi de ghimbir, frunze de mentă reprezintă o formulă utilă pentru ameliorarea simptomelor respiratorii ce însoțesc astmul, dar și alte afecțiuni ale aparatului respirator.

Tratamente naturiste pentru aparatul respirator

În sfârșit, nu putem încheia acest periplu legat de ce este bun pentru respirație fără să menționăm alte câteva tratamente naturiste, care pot avea efecte benefice în ameliorarea simptomatologiei asociate aparatului respirator. Fie că este vorba de anumite condimente, de unele alimente sau de amestecuri de plante, toate acestea sunt utile pentru o respirație mai ușoară.

Curcuma sau turmeric

Acest condiment galben strălucitor, folosit pentru gătitul unor feluri aromate de mâncare, își ia culoarea din curcumină, un colorant natural care are și calitatea de a reduce inflamația. Curcuma poate ajuta în ameliorarea durerii artritice, precum și în anumite cazuri de cancer.

Suplimentele pe bază de curcuma contribuie la reducerea obstrucției căilor respiratorii și ar putea fi un tratament complementar util pentru astm. Acest lucru este sugerat de unele studii, dar necesită cercetări suplimentare.

Ginsengul și usturoiul

Ginsengul și usturoiul sunt plante comune, disponibile într-o varietate de forme de suplimente.

Ginseng-ul este o plantă din Asia despre care unii oameni susțin că au multe beneficii pentru sănătate, fiind utilă inclusiv pentru ameliorarea afecțiunilor respiratorii. La rândul său, usturoiul are beneficii semnificative pentru sănătate, cum ar fi reducerea colesterolului și a tensiunii arteriale.

Un mic studiu realizat pe șoareci de laborator a arătat că o combinație de ginseng cu usturoi poate avea ca efect reducerea simptomelor afecțiunilor pulmonare inflamatorii. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări la om pentru a dovedi eficiența acestor plante.

Unele componente ale usturoiului favorizează eliminarea toxinelor și a substanțelor carcinogene din corp. Câteva studii medicale recente au arătat că persoanele care consumă usturoi proaspăt de cel puțin două ori pe săptămână au un risc cu 44% mai mic de apariție a cancerului de plămâni.”, arată dr. Luca.

Negrilica sau chimenul negru

Acest condiment, cunoscut sub numele de Nigella sativa, are beneficii medicinale, inclusiv reducerea simptomelor astmului. Chimenul negru ajută la reducerea inflamației, îmbunătățind funcția căilor respiratorii. Și în acest caz sunt necesare cercetări suplimentare.

În cazul astmului, o combinație de exerciții de respirație și remediile naturale poate avea efecte de ameliorare a simptomelor. Remediile naturale includ:

  • ulei de chimen negru
  • cofeină
  • colină
  • extract de coajă de pin maritim francez

Siropul de cimbru

Cimbrul are proprietăți expectorante, mucolitice, antitusive și antispastice, iar extractul din cimbru poate fi un tratament eficient pentru bolile cronice care apar din cauze inflamatorii, producând o hipersecreție de mucus. Cimbrul ajută la curățarea căilor respirayorii, la fluidizarea mucusului, reducând totodată semnalele inflamatorii ale celulelor.

Mierea

Mierea este utilizată de multă vreme în cazul infecțiilor respiratorii, având capacitatea de a relaxa căile respiratorii și de a diminua senzațiile iritante care determină tusea. Adulții pot lua două lingurițe de miere seara pentru a reduce tusea pe parcursul nopții. Infuzarea mierii cu diferite ierburi, cum ar fi curcuma, poate ușura suplimentar simptomele.

Surse: