Cum știi că ai un atac de panică și cum îl gestionezi corect
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Un atac de panică poate fi definit ca un episod brusc de frică intensă, care declanșează reacții fizice severe, deși nu există o amenințare reală. Cu toate că atacurile de panică nu pun viața în pericol, pot afecta semnificativ calitatea ei, pentru că determină senzații înspăimântătoare. Persoana care experimentează un atac de panică poate crede că pierde controlul, înnebunește, are un atac de cord sau chiar că este pe punctul de a muri.
Stresul este o cauză majoră a atacurilor de panică. Mulți oameni au unul-două atacuri de panică pe parcursul vieții, iar problema dispare dacă reușesc să depășească situația stresantă
Dar sunt și persoane care au atacuri de panică recurente, neașteptate, iar între acestea trăiesc o stare de anxietate constantă, la gândul unui nou atac . În astfel de cazuri, poate fi vorba de o afecțiune mai greu de gestionat, denumită tulburare de panică.
”Efectele pe care tulburarea de panică le are asupra corpului sunt de natură fizică, dar și emoțională. Chiar dacă durează puțin, atunci când apare, atacul de panică blochează orice activitate a persoanei. Persoană are senzația că pierde controlul sau că este foarte aproape de a muri. În plus, nu se mai poate mișcă și abia reușește să își stăpânească panică nejustificată, venită din senin.”, specifică psih. Gabriela Ispas, pe medicover.ro
În timpul unui atac de panică apar o serie de simptome specifice stării de frică intensă, precum palpitații, transpirație, dureri sau disconfort în piept, dificultăți de respirație, tremur, amețeli, amorțeală, confuzie sau un sentiment de moarte iminentă ori de pierdere a controlului. De obicei, simptomele ating un vârf în circa zece minute de la debut și durează aproximativ 30 de minute, dar durata poate varia de la secunde la ore în șir. Cu toate că simptomele sunt ample, uneori mimând un atac de cord, în realitate atacurile de panică nu afectează sănătatea fizică, dar sunt greu de tolerat și se pot asocia cu alte probleme de sănătate mintală.
Tratamentul pentru atacuri de panică poate include psihoterapie, medicație și o serie de metode alternative, fiind în general eficient pe termen lung. Antrenamentul respirator și tehnicile de relaxare musculară pot ajuta la diminuarea simptomatologiei unui atac de panică.
Între 3-11% dintre oameni prezintă atacuri de panică pe parcursul unui an, acestea afectând mai mult femeile decât bărbații, fiind mai frecvent la adolescenți și adulți, decât la copii și vârstnici.
În rândurile care urmează puteți descoperi mai multe despre cum se manifestă un atac de panică, în ce condiții apare și care sunt cele mai eficiente metode de prevenire și gestionare a acestuia.
Cauzele unui atac de panică
Atacurile de panică pot apărea din cauza mai multor tulburări, inclusiv tulburare de panică, tulburare de anxietate socială, tulburare de stres post-traumatic, tulburare de consum de substanțe, depresie și probleme medicale. În general, atacurile de panică apar brusc, fără a fi declanșate de ceva anume, dar pot fi induse și experimental.
Fumatul, cofeina și stresul psihologic cresc semnificativ riscul unui atac de panică.
Înainte de a da un diagnostic cert de atac de panică, trebuie excluse afecțiunile care produc simptome similare, cum ar fi hipertiroidismul, hiperparatiroidismul, bolile de inimă, bolile pulmonare, consumul de droguri și disautonomia.
Există cauze pe termen lung, biologice, de mediu și sociale ale atacurilor de panică.
Au fost identificați anumiți factori predispozanți, cum ar fi genetica, personalitatea și stresul. Tulburarea de panică apare adesea în adolescență și tinerețea timpurie, deși se poate manifesta la orice vârstă.
Cauzele biologice pot include:
- tulburarea obsesiv-compulsivă
- sindromul tahicardiei ortostatice posturale
- tulburarea de stres post-traumatic
- hipoglicemia
- hipertiroidismul
- boala Wilson
- prolapsul valvei mitrale
- feocromocitomul
- tulburările urechii interne (labirintită)
Atacurile de panică pot apărea și din cauza factorilor de stres pe termen scurt. Pierderile personale semnificative, inclusiv despărțirea sau pierderea unui partener romantic, precum și schimbările semnificative în viață pot declanșa un atac de panică.
O persoană cu un temperament anxios, temeri ipohondrice, emoții intense și o viziune excesivă asupra lumii poate avea frecvent atacuri de panică în condiții de stres. La adolescenți, tranzițiile sociale pot fi, de asemenea, o cauză a atacurilor de panică.
Sindromul de hiperventilație poate reprezenta o cauza, dar și un simptom al atacurilor de panică. În stări de anxietate, o persoană începe să respire rapid și superficial, ceea ce duce la eliminarea excesivă a dioxidului de carbon din sânge. Sindromul de hiperventilație poate provoca alcaloză respiratorie și hipocapnie. Acest lucru cauzează un grup de simptome, inclusiv bătăi rapide ale inimii, palpitații, amețeli, stare de confuzie, care pot declanșa atacuri de panică.
Atacurile de panică pot fi cauzate și de consumul anumitor substanțe. Întreruperea sau reducerea marcată a dozei unei substanțe, de exemplu, un antidepresiv (sindrom de întrerupere a antidepresivelor) sau diverse droguri (sevraj), poate provoca un atac de panică. Potrivit Harvard Mental Health Letter, cele mai frecvent raportate efecte secundare ale fumatului de marijuana sunt anxietatea și atacurile de panică. Studiile arată că aproximativ 20% până la 30% dintre utilizatorii de marijuana pot prezenta, la un moment dat, atacuri de panică.
Persoanele care au atacuri repetate și persistente sau care simt o anxietate severă în legătură cu un alt atac au tulburare de panică. Tulburarea de panică este diferită de alte tipuri de tulburări de anxietate prin faptul că atacurile de panică sunt adesea bruște și neprovocate. Unele atacuri totuși pot fi legate sau intensificate de anumite locuri sau situații, alterând viața de zi cu zi.
Persoanele care au avut un atac de panică în anumite situații pot dezvolta fobii față de aceste situații și pot începe să le evite. În cele din urmă, tiparul de evitare și nivelul de anxietate cu privire la un alt atac pot ajunge în punctul în care persoanele cu tulburare de panică nu pot să conducă sau chiar să mai iasă din casă (tulburare de panică cu agorafobie).
Mulți neurotransmițători sunt afectați atunci când organismul este supus stresului și anxietății crescute care însoțesc un atac de panică. Printre ei se numără serotonina, GABA (acid gamma-aminobutiric), dopamina, norepinefrina și glutamatul.
Simptome atac de panică
”De obicei, un atac de panică începe brusc, fără semnale de alarmă. Se poate produce oricând – când conduci, când ești la mall, când ești pe punctul de a adormi sau când te afli într-o întâlnire de afaceri. Atacurile de panică pot fi ocazionale sau frecvente. Atacurile de panică pot avea multe variații, însă simptomele pot atinge apogeul în decurs de câteva minute. După un atac de panică, te poți simți obosit și epuizat.”, precizează psiholog Monica Silinescu, pe reginamaria.ro
Persoanele cu atac de panică raportează adesea simptome precum:
- Stare de frică intensă, fără motiv
- Teamă de moarte iminentă sau un atac de cord
- Dificultăți de respirație, dispnee și hiperventilație
- Tremur
- Palpitații
- Stare de amețeală, ”cap gol”
- Tulburări vizuale, vedere intermitentă sau vedere ”în tunel”
- Stare de greață
- Senzații de arsură (în special în zona feței sau a gâtului), bufeuri
- Transpirații
- Amorțeală în tot corpul
- Crampe musculare intense (în special la nivelul mâinilor, care se pot „bloca” și deveni dificil de mișcat)
- Pierderea controlului asupra corpului
- Depersonalizare și/sau derealizare
- Stare de leșin sau chiar pierderea conștienței
Hipocapnia și eliberarea de adrenalină în timpul unui atac de panică provoacă vasoconstricție, ceea ce duce la un flux de sânge mai mic către creier, ceea ce determină vertij și amețeli. Un atac de panică poate determina consumul glucozei din sânge, de către mușchii majori, ceea ce lasă creierul în deficit energetic pentru funcționare. Combinația dintre creșterea activității amigdalei (centrul fricii) și trunchiului cerebral împreună cu scăderea fluxului sanguin și a glucozei din sânge în creier poate duce la scăderea activității în regiunea cortexului prefrontal și apariția unei stări de teamă intensă, irațională, în absența unui pericol real.
Aceste reacții pot provoca un impuls puternic de a scăpa sau de a fugi de locul unde a început atacul, o consecință a răspunsului de tip ”luptă sau fugi”, specific anxietății extreme, când sunt eliberate cantități semnificative de hormoni precum epinefrină (adrenalină) și cortizon.
Simptomele fizice ale unui atac de panică sunt interpretate ca fiind foarte periculoase de persoanele predispuse la astfel de atacuri, ceea ce duce la creșterea anxietății și formează o buclă de feedback pozitiv. Dificultățile de respirație și durerea în piept sunt simptomele predominante. Multe persoane care se confruntă cu un atac de panică atribuie incorect simptomele unui atac de cord și ajung frecvent la urgență.
Deoarece durerea în piept și dificultățile de respirație sunt simptome caracteristice ale bolilor cardiovasculare, inclusiv angina instabilă și infarctul miocardic (atac de cord), trebuie efectuat un diagnostic de excludere înainte de a diagnostica un atac de panică. Există dovezi că a avea o tulburare de anxietate crește riscul de boli cardiovasculare. Cei afectați au și o reducere a variabilității ritmului cardiac.
Atacurile de panică pot provoca dureri în piept, afectând direct circulația în vascularizația coronariană. Un atac de panică induce o activare simpatică semnificativă, care poate provoca vasoconstricție a vaselor coronare mici și angină microvasculară. Activarea sistemului nervos autonom și hiperventilația în timpul atacurilor de panică pot induce spasm arterelor coronare (vasospasm). Acest proces poate duce la leziuni ischemice ale miocardului și dureri în piept cardiac, în ciuda unei angiografii normale.
La persoanele cu boală coronariană, atacurile de panică și stresul psihologic pot exacerba durerea ischemică prin creșterea cererii miocardice de oxigen, prin creșterea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale, a tonusului vasomotor coronarian sau a hiperactivitatii simpatice reglate de sistemul nervos autonom. Persoanele care au fost diagnosticate cu tulburare de panică au un risc aproximativ dublu de apariție a bolii coronariene.
Atacurile de panică se deosebesc de alte forme de anxietate prin intensitatea lor și natura lor bruscă, episodică. Acestea sunt adesea experimentate în combinație cu tulburări de anxietate și alte afecțiuni psihologice, deși atacurile de panică nu sunt, în general, indicative ale unei tulburări mintale.
Atac de panică în somn
Atacurile de panică care apar în timpul nopții sunt numite atacuri de panică nocturne și au efecte semnificative asupra calității somnului, putând provoca întreruperi de somn și face dificilă readormirea. Dacă apar în mod repetat, persoana care le experimentează poate începe să se teamă să meargă la culcare, ceea ce poate duce la tulburări de somn și odihnă insuficientă. .
În cazul unui atac de panică nocturn, cel care doarme se trezește cu o stare de teroare, având senzația că ceva îngrozitor este pe cale să se întâmple, că este pe punctul de a muri sau că face un atac de cord. Un atac de panică nocturn durează, de obicei, câteva minute, dar uneori poate să fie mai lung, chiar și de o oră.
Atacurile de panică nocturne apar adesea în timpul trezirilor scurte, atunci cand se face tranziția între un somn superficial și somnul profund. Ca urmare, atacurile de panică nocturne sunt mai frecvente în prima jumătate a nopții. Uneori pot să apară după un coșmar, dar, de cele mai multe ori, se întâmplă fără un motiv identificabil, ca și cele din timpul zilei.
Este dificil de identificat o cauză imediată a unui atac de panică nocturn. Cu toate acestea, o serie de factori pot crește probabilitatea apariției sale, printre care predispoziția genetic, chimia creierului, experiențele din copilărie și trăsăturile de personalitate, cum ar fi anxietatea ridicată. Situațiile stresante, problemele de relație, evenimente traumatice sau anxietatea legată de muncă sau școală, pot declanșa, de asemenea, atacuri de panică în timpul somnului.
Atacurile de panică pot apărea frecvent și la persoanele care au alte afecțiuni medicale și de sănătate mintală. Atacurile de panică pe timp de noapte pot fi, de asemenea, legate de anumite tulburări de somn. Tulburarea de panică, anxietatea severă și tulburările de dispoziție, consumul de substanțe, apneea în somn, tulburarea de stres post-traumatic pot crește riscul apariției unui atac de panică nocturn. Multe afecțiuni de sănătate, inclusiv astmul, durerea cronică și bolile cardiovasculare, sunt corelate cu atacurile de panică
Atacurile de panică în somn sunt frecvente la persoanele cu tulburare de panică, o afecțiune de sănătate mintală care implică atacuri de panică frecvente și sentimente de frică persistente.
Ca și atacurile diurne, un atac de panică nocturn poate provoca greață, transpirație, respirație alterată, hiperventilație, tremur în corp, frisoane, ritm cardiac rapid, palpitații. Aceste senzații apar în momentul unei treziri bruște din somn și sunt adesea însoțite de frică intensă sau de un sentiment de pierdere a controlului.Deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a diferenția mai bine simptomele atacurilor de panică nocturne și de cele diurne, episoadele nocturne pot fi mai susceptibile să implice senzații de sufocare. Persoanele care au atacuri de panică nocturne tind să aibă și atacuri de panică în timpul zilei.
Tratamentul – terapia cognitiv-comportamentală, medicamentele sau ambele – poate ajuta la prevenirea atacurilor de panică nocturne și la reducerea intensității acestora.
Atacuri de panică zilnice
Persoanele care suferă de atacuri de panică frecvente, repetate și neașteptate, ar putea fi diagnosticate cu tulburare de panică.
Tulburarea de panică provoacă accese de frică copleșitoare în absența unei cauze specifice. Între atacurile de panică, se menține o stare de îngrijorare, legată de un potențial nou atac. O astfel de tulburare poate fi atât de intensă încât uneori poate împiedica persoana să părăsească propria casă, transformându-se în agorafobie.
Tulburarea de panică poate fi o dată de o activare excesivă a instinctelor și comportamentelor normale de supraviețuire ale corpului. La persoanele cu tulburare de panică, organismul poate fi mai sensibil la hormonii care declanșează astfel de reacții.
Persoanele care au avut 4 sau mai multe atacuri de panică și care își fac mereu griji că vor avea un altul, ar putea suferi de tulburare de panică.
Tulburarea de panică poate fi supărătoare și invalidantă. Un atac poate dura de la câteva minute la o oră sau uneori mai mult. Pe măsură ce panica se înrăutățește și atacurile durează mai mult, poate fi foarte greu ca persoana în cauză să facă față vieții de zi cu zi, să își păstreze locul de muncă sau să lucreze în medii sociale. Este posibil să se asocieze o serie de fobii, precum claustrofobia sau agorafobia.
Tratamentul pentru tulburările de panică este, de obicei, destul de eficient. Tulburarea de panică poate fi tratată prin consiliere,terapie cognitiv-comportamentală sau medicație anxiolitică și antidepresive.
Psihoterapia poate ajuta la recunoașterea simptomelor unui atac de panică și conștientizarea faptului că nu pun viața în pericol. Persoana va învăța, de asemenea, abilități de adaptare și modalități de relaxare pentru a reduce intensitatea și durata atacului de panică.
Tratament atacuri de panică
Atacurile de panică sunt tratate eficient cu o varietate de intervenții, inclusiv terapii psihologice și medicamente.
Terapia cognitiv-comportamentală are cel mai bun efect pe termen lung. În ceea ce privește medicația, administrarea de inhibitori selectivi specifici ai recaptării serotoninei poate fi foarte eficientă.
O analiză din 2009 a găsit rezultate pozitive sporite atunci când psihoterapia a fost combinată cu medicație anxiolitică.
Pe lângă terapia cognitiv-comportamentală și medicație, gestionarea atacurilor de panică poate presupune și alte măsuri, precum schimbările stilului de viață.
Cofeina poate provoca sau exacerba anxietatea și poate determina atacuri de panică. Renunțarea la cofeină și la anumite medicamente poate determina temporar episoade de anxietate mai intensă. Pe termen lung, va avea ca efect ameliorarea anxietății și prevenirea atacurilor de panică.
Limitarea consumului de alcool poate fi, de asemenea, de ajutor în gestionarea atacurilor de panică. Consumul de cantități mari de alcool poate interfera cu neurotransmițătorii implicați în reglarea stării de spirit. Această interferență poate provoca un dezechilibru care s-ar putea manifesta sub forma unor simptome de anxietate.
Și renunțarea la fumat este indicată pentru o gestionare eficientă a atacurilor de panică. O analiză din 2020 a arătat că fumatul și simptomele de anxietate coexistă adesea. În plus, un studiu din 2023 a descoperit că renunțarea la fumat a îmbunătățit semnificativ simptomele de anxietate. Studiile sugerează că nicotina și alte substanțe chimice din fumul de țigară modifică căile din creier legate de simptomele tulburării de anxietate și panică.
S-a demonstrat că exercițiile fizice intense, cum ar fi alergarea sau gimnastica aerobic, pot combate anxietatea și atacul de panică. Există dovezi care sugerează că acest efect este corelat cu eliberarea de endorfine induse de efort și reducerea ulterioară a nivelului cortizolului, hormonul stresului.
Pe de altă parte, exercițiile fizice trebuie efectuate cu atenție, pentru că există riscul ca simptomele de panică să se declanșeze sau să se agraveze din cauza creșterii ratei respiratorii. Această frecvență respiratorie crescută poate duce la hiperventilație. Ea imită simptomele unui atac de cord, inducând astfel un atac de panică.
Un regim de exerciții are cele mai bune rezultate atunci când este ritmat corespunzător.
Meditația poate fi, de asemenea, utilă în tratamentul tulburărilor de panică, la fel ca și metodele de relaxare musculară și tehnicile de respirație. În marea majoritate a atacurilor de panică este implicată hiperventilația, exacerbând efectele atacului de panică. Exercițiul de reeducare a respirației ajută la reechilibrarea nivelurilor de oxigen și CO2 din sânge. Acesta previne hiperventilația și atacurile de panică.
Un exercițiu de respirație recomandat este respirația abdominală folosind un ritm de 5-2-5:
- Se inspiră aerul profund, până în abdomen, timp de 5 secunde
- Se ține respirația timp de 2 secunde
- Se expiră lent, timp de 5 secunde
- Se repetă acest ciclu de două ori, apoi se respiră normal de 5 ori și se reia ciclul.
- Ideea este aceea a concentrarii pe respirație și diminuării ritmul cardiac.
”Deși persoana ce experimentează atacul va avea dificultăți în a respira calm și controlat, exercițiile vor ajuta la diminuarea stărilor. Astfel, exersați împreună tehnici de respirație abdominală, numărând 4 secunde de inspir, menținând aerul în plămâni o secundă, apoi expirând aerul timp de 4-5 secunde.”, recomandă psihoterapeut Alice Donea pe reginamaria.ro, pentru cei care oferă primul ajutor în caz de atac de panică.
Tehnicile de respirație pot fi dublate de metode de ancorare în prezent, pentru a scoate persoana din starea de absorbție:
”Atunci când o persoană simte că și-a pierdut controlul, fie asupra corpului, fie asupra mediului înconjurător, utilizarea unor tehnici de ancorare o pot ajuta să revină la momentul prezent. Aceste tehnici includ: tehnica 5-4-3-2-1: persoana este rugată să numească 5 obiecte pe care le vede din jur, 4 obiecte pe care să le atingă, 3 zgomote pe care să le audă, 2 mirosuri și 1 lucru pe care să îl guste; calcul matematic: putem ruga persoana să numere din 5 în 5; rugați persoana să numească 3 membri ai familiei/2 colegi de departament.”, recomandă suplimentar psih. Alice Donea.
Medicație pentru atacuri de panică
Opțiunile de medicație pentru atacurile de panică includ de obicei benzodiazepine și antidepresive. Benzodiazepinele sunt prescrise mai rar din cauza efectelor lor secundare potențiale.
Tratamentele antidepresive pentru atacurile de panică includ:
- inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
- inhibitorii recaptării serotoninei noradrenalinei (IRSN)
- antidepresivele triciclice (TCA)
- inhibitorii MAO (IMAO)
ISRS tind să fie primul tratament medicamentos utilizat pentru a trata atacurile de panică. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și antidepresivele triciclice par similare în ceea ce privește eficacitatea pe termen scurt.
Chiar dacă utilizarea medicamentelor în tratarea atacurilor de panică poate avea un anumit succes, se recomandă, în general, ca oamenii să urmeze și o formă de terapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală.
Tratamentele medicamentoase sunt, de obicei, utilizate pe toată durata simptomelor atacului de panică. Sunt întrerupte după ce pacientul nu a mai avut simptome timp de cel puțin șase luni.
De obicei, este necesară o scădere treptată a medicației, pentru a preveni riscul de sevraj.
Tratament naturist pentru anxietate și atacuri de panică
Pentru că multe plante au efecte pozitive în calmarea anxietății, pot fi utile și pentru atacurile de panică, atât pentru prevenirea lor, cât și pentru scurtarea duratei acestora. Plante precum mușețelul, menta, levănțica, passiflora, hameiul pot juca un rol semnificativ în reducerea simptomelor de anxietate, fie că sunt consumate sub formă de ceaiuri, suplimente sau ca uleiuri esențiale.
Uleiurile esențiale create de extractele naturale din plante pot fi inhalate direct sau adăugate într-o baie caldă sau difuzor. Aromaterapia are o serie de efecte benefice, putând preveni atacurile de panică, mai ales cele nocturne. Printre aceste efecte pot fi menționate:
- Stimularea relaxării
- Promovarea unui somn optim
- Îmbunătățirea stării de spirit
- Reducerea ritmului cardiac
- Echilibrarea tensiunii arteriale
Unele dintre cele mai bune uleiuri esențiale pentru ameliorarea anxietății se crede că sunt:
- bergamota
- lavanda
- salvia
- grapefruit
- ylang ylang
- menta
Uleiul de canabidiol, un derivat al plantei de cannabis, care nu conține tetrahidrocannabinol sau THC, poate ajuta la tratarea anxietății. Acest ulei este disponibil fără prescripție medicală în multe magazine cu remedii alternative.
Ashwagandha este o plantă ayurvedică, un adaptogen puternic care reduce nivelul de cortizol și ameliorează stresul și anxietatea.
Dintre suplimente, cele cu melatonină, valeriană, hamei sau passiflora sunt recomandate pentru diminuarea simptomelor de anxietate.
Astfel, lavanda sau levănțica, recunoscută pentru efectele sale calmante, relaxante, antidepresive și anxiolitice se poate consuma atât sub formă de ceai, cât și ca ulei esențial pentru aromaterapie. Este utilă administrarea ei când anumite simptome fizice precum accelerarea bătăilor inimii ar putea indica declanșarea unui atac de panică.
Valeriana este printre cele mai folosite plante medicinale pentru diminuarea simptomelor de anxietate și inducerea somnului. Devine un ajutor în cazul unui atac de panică. Valeriana este inclusă în multiple suplimente cu rol sedativ, dar poate fi consumată și sub formă de ceai.
Extravalerianic pentru atacuri de panică
Un supliment foarte util pentru prevenirea și combaterea atacurilor de panică este Extravalerianic. Se găsește cel mai frecvent sub formă de Extravalerianic cardio. Acest supliment conține un extras din rădăcină de valeriană, acidul valerenic. Acționează asupra neurotransmițătorilor din creier (de exemplu, receptorii GABA), ajutând la reducerea anxietății.
Extravalerianic Cardio este un supliment alimentar care conține isovalerat de mentil, un derivat de la acidul valerenic, în mentol. Această combinație susține sănătatea inimii și stimulează circulația sângelui. Poate contribui la îmbunătățirea fluxului sangvin, oferind o stare de liniște și calm.
Ingredientele din Extravalerianic Cardio ajută și la menținerea tensiunii arteriale normale și la reglarea ritmului cardiac. Induc o stare de relaxare care are efect asupra psihicului, ameliorând simptomele de anxietate.
Ingredientele active din Extravalerianic Cardio sunt:
- Solutie de isovalerat de mentil în mentol 100 mg
- Ulei din radacină de Valeriană (Valeriana officinalis) – 0,5mg.
Ceaiuri pentru atacuri de panică
Ceaiul de mușețel
În topul ceaiurilor utile pentru atacurile de panică se află ceaiul de mușețel. Ceaiul de mușețel este considerat cel mai bun ceai pentru gestionarea anxietății și a atacurilor de panică.
Un studiu clinic randomizat din 2016 a arătat că mușețelul poate fi un aliat puternic împotriva anxietății. Studiul a constatat că mușețelul este sigur pe termen lung și că a redus semnificativ simptomele de anxietate.
Proprietățile sale naturale pot ajuta la calmarea sistemului nervos. Astfel, ceaiul de mușețel este benefic pentru reducerea stresului și atenuarea simptomelor atacului de panică. Un studiu din 2021 sugerează că proprietățile anxiolitice ale mușețelului pot proveni din activitatea unui flavonoid numit apigenină.
Ceaiul de lavandă
O altă opțiune bună este ceaiul de lavandă, care este cunoscut pentru aroma sa relaxantă. Poate ajuta la atenuarea simptomelor fizice și mentale asociate cu anxietatea și atacurile de panică. Aceste ceaiuri din plante nu conțin cofeină,. Asta le face o alegere sigură pentru cei care se confruntă cu anxietate și panică.
Renumit pentru parfumul său aromat, ceaiul de lavandă este o soluție ideală pentru ameliorarea stresului. Notele sale florale nu sunt doar plăcute simțurilor, ci au și proprietăți care pot calma mintea și pot reduce anxietatea.
Ceaiul de mentă
Ceaiul de mentă, cu aroma sa răcoritoare, este excelent pentru calmarea nervilor. Este deosebit de eficient în ameliorarea disconfortului gastrointestinal indus de stres, un simptom comun al anxietății. Un studiu a constatat că mirosul de mentă ajută la reducerea anxietății și durerii.
Ceaiul verde
Ceaiul verde conține L-teanină, un aminoacid care promovează relaxarea. Consumul moderat de ceai verde poate oferi un efect calmant blând, fără somnolență.
Cu toate acestea, ceaiul verde conține cofeină, care la unele persoane ar putea exacerba simptomele de anxietate. Prin urmare, trebuie consumat cu moderație.Poate fi mai potrivit pentru persoanele care nu sunt deosebit de sensibile la cofeină.
Ceaiul de rădăcină de valeriană
Așa cum am menționat. rădăcina de valeriană este adesea folosită ca un remediu natural sedativ și anti-anxietate. Ceaiul de rădăcină de valeriană poate ajuta la ușurarea minții. Este deosebit de benefic pentru cei care se luptă cu insomniile. Studiile au descoperit că rădăcina de valeriană este eficientă pentru simptomele depresive, diminuează anxietate și crește calitatea somnului.
Ceaiul de melisa (balsam de lămâie)
Ceaiul de melisa, cu aroma sa blândă de lămâie, este cunoscut pentru capacitatea sa de a reduce stresul și anxietatea. El îmbunătățește adesea starea de spirit și promovează un sentiment de calm.
Ceaiul de floarea pasiunii
Ceaiul de Passiflora este adesea folosit pentru efectele sale de reducere a anxietății. Se crede că pasiflora crește nivelurile de acid gamma-aminobutiric (GABA) din creier, care ajută la reglarea stării de spirit.
Ceaiul de trandafir
Ceaiul de trandafir, facut din petalele si mugurii plantei de trandafir, ofera un gust floral și subtil dulce. Este cunoscut pentru proprietățile sale calmante și poate fi un excelent calmant pentru stres.
Ceaiul de Busuioc Sfânt (Tulsi)
Busuiocul sfânt, cunoscut și sub numele de Tulsi, este venerat pentru proprietățile sale terapeutice. Ceaiul Tulsi poate fi un excelent calmant al stresului, ajutând la scăderea nivelului de anxietate și la promovarea relaxării. Un studiu a constatat că suplimentarea cu busuioc sfânt a redus nivelul de stres. Acesta a îmbunătățit somnul participanților, pe parcursul a 8 săptămâni.
Cum am învins atacurile de panică
Mărturiile unor persoane care au luptat multă vreme cu atacuri de panică și au reușit să le învingă pot fi de ajutor pentru cei care se confruntă cu aceste episoade intense și terifiante. Iată câteva dintre aceste testimoniale.
***
”După primele mele două atacuri de panică, m-am trezit în fiecare dimineață cu bătăi rapide de inimă, hiperventilație și valuri crescânde de teamă. Aveam agorafobie, iar activitățile mele erau dictate de frica de ieși din casă, astfel că s-au restrâns treptat din ce în ce mai mult. Fiecare aspect al vieții mele a fost profund afectat. Odată, un prieten mi-a cerut să explic ce lucruri nu pot face. I-am răspuns că ar dura mult mai puțin timp dacă aș enumera, pur și simplu, acele lucruri pe care le pot face.
Răspunsul pe care l-am găsit a fost procesul profund de transformare prin care am învățat să stăpânesc panica și anxietatea. Pentru mine, au existat două chei pentru a vindeca această afecțiune: educația și practica.
M-am documentat în profunzime despre panică și tulburarea de panică/agorafobie și astfel am făcut un pas uriaș către obținerea vindecării. Frica de panică stă la baza tulburării de panică. Pe măsură ce ănveți că nicio parte a răspunsului de panică nu este vreodată dăunătoare sau periculoasă, teama de panică începe să scadă și ești din ce în ce mai puțin sclavul experienței de panică. (Neal Sideman, Anxiety & Depression Association of America)
***
”Mi-a luat luni de zile să recunosc că am nevoie de ajutor. Din păcate, când vine vorba de sănătatea mintală, există încă multe bariere ca să ceri ajutorul. Pe lângă stigmatizarea socială persistentă din jurul bolilor mintale, costul îngrijirii face terapia dificil de accesat pentru mulți oameni. Acest lucru îi face pe mulți dintre noi să învățăm să ne descurcăm singuri. Am avut norocul să găsesc sprijin la prețuri accesibile și să lucrez cu un terapeut cognitiv comportamental care m-a ajutat să învăț să recunosc simptomele atacului de panică și să fac față anxietății.
Lucrul cu un terapeut a fost extrem de util. Mi s-au oferit sfaturi practice pentru a face față panicii atunci când aceasta apare și am putut învăța să-mi recunosc propriile indicii fizice de anxietate. Dar mai important, am fost validată. Modul aparent de neînțeles în care mă simțeam a fost validat. Nu trebuia să aibă sens. Era valabil pentru că simțeam asta. Am învățat că pot să întâmpin frica imensă pe care o simțeam cu compasiune și că asta de multe ori a ajutat-o să scadă.
Astăzi, vorbesc pentru oricine s-a luptat în tăcere. Anxietatea te poate face să te simți ca și cum doar supraviețuiești, dar nu trăiești cu adevărat. Dar te asigur că există o soluție dacă lucrezi cu tine. Cu cât suntem mai deschiși cu privire la experiențele noastre, cu atât ne deschidem mai mult către compasiune, înțelegere și o cale de urmat. (Kathleen Munro, Youth Network Ambassador)
***
”Aș minți dacă ți-aș spune că am avut o călătorie scurtă sau ușoară pentru a învinge anxietatea. Ceea ce pot spune acum cu mândrie este, însă, că am reușit să-mi elimin complet atacurile de panică pe cont propriu, fără a avea nevoie de medicamente anti-anxietate prescrise. Deși nimeni nu este imun la anxietate ocazional, mă consider a fi complet eliberat de panică și având control asupra bunăstării mele mentale.
Privind în urmă, iată cei 4 pași pe care i-am urmat și pe care îi consider cei mai importanți pentru a învinge atacurile de panică:
Învățați: educați-vă despre anxietate și atacurile de panică. Înțelegeți ce este anxietatea, cum funcționează și de ce o simți. La fel de importantă este învățarea mecanismelor de adaptare specifice care pot fi folosite pentru a opri atacurile de panică în cursul lor.
Preveniți: profitați de măsurile preventive pentru a reduce nivelul de anxietate inițial. Aceste măsuri sunt oricare dintre cele care reduc stresul și îmbunătățesc sănătatea mentală sau fizică. Exercițiile fizice, yoga, meditația și dieta sănătoasă sunt toate opțiuni bune.
Echipați-vă: folosiți fiecare resursă pe care o aveți la dispoziție în această călătorie. Citiți cărți și articole, vizionați videoclipuri și luați în considerare suplimente naturale anti-anxietate pentru utilizare ocazională, atunci când este necesar.
Expuneți-vă: Când este posibil, faceți, în mod activ, pași în afara zonei de confort, pentru a confrunta direct temerile și anxietățile. Pașii mici funcționează bine, atâta timp cât sunt pași înainte, mai degrabă decât pași înapoi, care vă trag mai adânc în zona voastră de confort. (Tyler Ellis, Anxiety Resource Center)
Surse:
- https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/tulburarea-de-panica
- https://www.medicover.ro/despre-sanatate/atac-de-panica,367,n,295
- https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/cum-acordam-primul-ajutor-cazul-unui-atac-de-panica
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4451-panic-attack-panic-disorder
- https://en.wikipedia.org/wiki/Panic_attack
- https://www.webmd.com/anxiety-panic/panic-attack-symptoms
- https://www.healthline.com/health/how-to-stop-a-panic-attack
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/8872#outlook
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/321798
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430973
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6354045
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/expert-answers/panic-attacks/faq-20057984
- https://www.sleepfoundation.org/mental-health/nocturnal-panic-attack
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/panic-disorder
- https://adaa.org/living-with-anxiety/personal-stories/how-i-achieved-my-cure-panic-disorder-and-agoraphobia
- https://www.anxietycanada.com/articles/this-is-how-it-feels-to-live-with-a-panic-disorder
- https://www.anxietyresourcecenter.org/2021/08/my-first-panic-attack-to-my-last