De ce mă doare inima când respir? Ce răspund specialiștii

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


”De ce mă doare inima când respir?”, dacă ți-ai pus vreodată această întrebare, știi că a fost însoțită de o senzație de panică și disconfort, pentru că durerile în zona pieptului sunt, cu adevărat , îngrijorătoare. Oricine care a simțit durere în piept, însoțită și de o senzație de dispnee, s-a gândit probabil imediat la un atac de cord. În realitate, astfel de dureri pot avea o multitudine de cauze pe care trebuie să le cunoști, pentru a ști când este necesar să te adresezi unui serviciu de urgență.

În realitate, deși simt că mă doare inima când respir, este posibil și ca durerea să fie localizată în altă parte în zona pieptului, fiind semn al unei alte afecțiuni, decât cele cardiace.  În acest articol vom descoperi împreună, prin mărturiile specialiștilor, care sunt cauzele senzației de durere în piept atunci când respirăm.

De ce mă doare inima când respir?

Durerea resimțită în piept la respirație poate avea multe cauze. Poate fi de natură cardiacă, dar poate fi determinată și de probleme la nivelul plămânilor, esofagului, mușchilor, coastelor sau nervilor. Unele dintre afecțiunile care determină durere în piept pot fi foarte serioase și amenințătoare de viață. Altele sunt mai puțin periculoase. Singurul care poate confirma gravitatea acestor condiții este medicul, așa că trebuie să ne adresăm întotdeauna unor specialiști când avem astfel de dureri.

”Durerea  în piept (durerea toracică anterioară) reprezintă unul din cele mai frecvente simptome care  îndeamnă pacientul să se prezinte la medic. Există numeroase cauze care pot provoca senzația de durere în piept.
În timp ce unele dintre ele sunt banale, fără a fi expresia unei boli severe, altele reprezintă urgențe medicale majore, ce amenință viața și trebuie recunoscute imediat atunci când apar.
Din acest motiv, durerea de piept nu trebuie să fie niciodată trecută cu vederea sau neglijată, fiind absolut necesară o evaluare medicală specifică.”, arată dr. Maria Gavrilaș, medic primar Cardiologie și Medicină internă, într-un  articol de pe site-ul arcadiamedical.ro

Deși pot crede că mă doare inima când respir, aceasta poate fi o senzație subiectivă. În realitate, durerea la respirație se poate localiza în multiple zone ale pieptului, radiind spre gât și spre abdomen și chiar către coloana vertebrală.

”Durerea în piept poate avea diverse forme de manifestare; de la durere acută, intensă, cu caracter de strivire, la junghi toracic sau durere surdă sau arsură.
În alte situații, pacientul nu poate defini clar durerea, caracterizând-o ca o senzație generală de disconfort.
În funcție de cauza acesteia, durerea se poate însoți de diverse alte manifestări, precum: febră, tuse, dificultate la respirație, palpitații, chiar șoc sau pierderea stării de cunoștință.”, subliniază dr. Garvrilaș.

”Sursa durerii în piept poate fi orice afecțiune a peretelui toracic, sau a organelor intratoracice, cum ar fi inima, plămânii, pleura, esofagul, aorta, diafragma. De asemenea, durerea poate iradia de la nivelul abdomenului sau al coloanei vertebrale.”, mai adaugă medicul.

Iată care sunt cauzele cele mai comune ale durerii de piept la respirație:

Probleme cardiace

Primul gând care îmi vine în minte dacă mă doare inima atunci când respire este o afecțiune cardiacă. Majoritatea problemelor legate de inimă sunt, într-adevăr, conectate și cu respirația.

 Boala coronariană

Acesta este un blocaj al vaselor de sânge ale inimii, care reduce fluxul sanguin și oxigenul către mușchiul inimii. Acest lucru poate provoca dureri cunoscute sub numele de angină pectorală. Este un simptom al bolilor de inimă, dar, de obicei, nu provoacă leziuni permanente ale inimii. Este, totuși, un semn că ar putea surveni un atac de cord în viitor. Durerea toracică se poate răspândi pe braț, umăr, maxilar sau spate. Se poate simți ca o presiune sau o senzație de stoarcere. Angina poate fi declanșată de exerciții fizice, stări de agitație sau suferință emoțională și este ameliorată de odihnă.

”Angina pectorală apare atunci când arterele care irigă miocardul se îngustează progresiv prin crearea unor plăci de aterom pe peretele intern al vasului. Placa de aterom este constituită în principal dintr-un amestec de colesterol și calciu.
Depunerea plăcilor de aterom este favorizată de fumat, hipertensiune arterială și hipercolesterolemie netratate, diabetul zaharat și de înaintarea în vârstă. Atunci când placa de aterom suferă o ruptură, la acest nivel se formează un tromb (sau cheag) care va obtura complet artera și va determina lezarea definitivă a miocardului. Această leziune reprezintă, de fapt, infarctul de miocard.”, spune dr. Gavrilaș.

Infarctul miocardic

Reducere a fluxului de sânge prin vasele de sânge ale inimii determină moartea celulelor musculare ale inimii. Durerea provocată de infarctul miocardic sau atacul de cord este asemănătoare cu cea provocată de angină, dar este, de obicei, o durere mai severă, zdrobitoare, uneori cu caracter  de strivire, arsură,  de obicei în centrul sau partea stângă a pieptului, retrosternal și nu este ameliorată de odihnă. Această durere poate iradia în umeri, în brațe (bilateral sau numai în brațul stâng), uneori dorsal, în spate sau în gât.Transpirația, greața, respirația scurtă sau slăbiciunea severă pot însoți durerea.

”Cu caracter de urgență este durerea puternică în piept, apăsătoare, sfredelitoare, care durează mai mult de 15-20 de minute, cauzată de infarctul miocardic. Apare fie după un efort mare, fie în repaus și nu cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual, fiind însoțită de anxietate; necesită prezentarea la medic în cel mai scurt timp. O formă asemănătoare de durere apare și atunci când există o fisură în peretele celei mai mari artere care distribuie sângele de la inimă către organe – aorta.”, spune dr. Carmen-Lucia Gherghinescu, medic primar cardiologie Sanador.

În vreme ce în  angina pectorală, durerea cedează în 10 – 15 minute la repaus sau la administrarea de nitroglicerină sublingual, în cazul infarctului, durerea ține mai mult, nu se ameliorează la administrarea de nitroglicerină și se însoțește de anxietate, transpirații, greață, palpitații sau dificultate la respirat.

” De cele mai multe ori, nu există semnale de alarmă pentru infarctul miocardic, prima durere reprezentând și debutul infarctului. Într-o astfel de situație, timpul în care pacientul se prezintă la medic va face diferența între un prognostic și o evoluție bună și un prognostic sever, marcat de complicații redutabile sau chiar de decesul acestuia. Prognosticul cel mai bun îl au pacienții care se prezintă în primele 30 minute de la debutul durerii sau măcar în primele 6 ore. Peste acest interval se consideră că viabilitatea miocardului va fi compromisă definitiv de obstrucția arterei”, precizează dr. Gavrilaș.

Miocardita

 În plus față de durerea toracică, această inflamație a mușchilor inimii poate provoca febră, oboseală, bătăi rapide ale inimii și probleme de respirație. Deși nu există blocaje, simptomele miocarditei pot semăna cu cele ale unui infarct.

Pericardita

 Aceasta este o inflamație sau infecție a sacului din jurul inimii. Poate provoca dureri similare cu cele cauzate de angina pectorală. Dar, de multe ori, provoacă o durere ascuțită și constantă de-a lungul gâtului și al mușchiului umărului. Uneori se agravează atunci când respiri, înghiți mâncare sau te întinzi pe spate.

”Pericardita  apare când se inflamează pericardul (învelișul exterior al inimii), în infecții virale sau bacteriene, tuberculoză, în cancere, colagenoze etc. Durerea este continuă, poate avea intensitate mare, se însoțește de semne generale de infecție. Atunci când se acumulează o cantitate semnificativă de lichid în sacul pericardic, durerea în piept reprezintă o urgență, prin nesitatea evacuării acestuia. În pericardita acută, durerea se ameliorează la administrarea de antiinflamatorii.”, spune dr. Gavrilaș

Disecția de aortă

Disecția de aortă sau ruptura peretelui aortic reprezintă o mare urgență medicală. Aceasta este inițial incompletă (disecția), iar ulterior, dacă nu se intervine de urgență chirurgical, survine ruptura completă a acestuia. Durerea este deosebit de intensă, iradiată pe vasele de la baza gâtului sau membre și poate duce rapid la șoc cardiogen sau deces.

Cardiomiopatia hipertropica

 Această boală genetică determină creșterea anormală a mușchilor inimii. Uneori, acest lucru duce la probleme cu fluxul de sânge din inimă. Durerea toracică și respirația scurtă apar adesea în timpul exercițiului. În timp, se poate instala insuficiența cardiac, atunci când mușchiul inimii devine foarte îngroșat. Acest lucru face ca inima să lucreze mai mult pentru a pompa sânge. Împreună cu durerea toracică, acest tip de cardiomiopatie poate provoca amețeli, leșin și alte simptome.

Prolapsul de valva mitrala

 Prolapsul valvei mitrale este o afecțiune în care o valvă din inimă nu reușește să se închidă corect. O varietate de simptome au fost asociate cu prolapsul valvei mitrale, inclusiv dureri în piept, palpitații și amețeli, deși poate fi asimptomatic, mai ales dacă este ușor.

Cauzele extracardiace ale durerii de piept la respirație

Probleme pulmonare

Cele mai comune probleme ale aparatului respirator care pot îmi pot lăsa senzația că mă doare inima atunci când respir sunt, de fapt, însoțite de alte tipuri de durere pe care o pot confunda cu durerea de inimă.

Pleurita

Cunoscută și sub denumirea de pleurezie, aceasta este o inflamație sau o iritare a mucoasei plămânilor și a pieptului. Este însoțită de o durere ascuțită atunci când respir, tușesc sau strănut. Cele mai frecvente cauze ale durerii toracice pleuritice sunt infecțiile bacteriene sau virale, embolia pulmonară și pneumotoraxul. Alte cauze mai puțin frecvente includ artrita reumatoidă, lupusul și cancerul.

Pneumonia sau abcesul pulmonar

 Și aceste infecții pulmonare pot provoca dureri toracice la respirație. Pneumonia apare adesea brusc, provocând febră, frisoane, tuse și acumulare de puroi la nivelul  tractului respirator.

Embolia pulmonară

Când un cheag de sânge se deplasează prin fluxul sanguin și se depune în plămâni, acest lucru poate provoca pleurită acută, probleme de respirație și bătăi rapide ale inimii. De asemenea, poate provoca febră și șoc. Embolia pulmonară este mai probabilă ca urmare a trombozei venoase profunde sau după o perioadă de imobilizare de câteva zile sau ca o complicație a cancerului.

Pneumotoraxul

 Adesea cauzat de o leziune a pieptului, pneumotoraxul se întâmplă atunci când o parte a plămânului colapsează, eliberând aer în cavitatea toracică. Acest lucru poate provoca, de asemenea, dureri care se agravează atunci când respir, precum și alte simptome, cum ar fi tensiunea arterială scăzută.

Hipertensiunea pulmonara

 Cu o durere toracică asemănătoare cu cea a anginei, această tensiune arterială anormal de mare în arterele pulmonare face ca partea dreaptă a inimii să lucreze prea mult. Acest lucru mă poate determina să simt că mă doare inima când respire, deși, în realitate, boala are o cauză pulmonară.

Astmul

Provocând dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, tuse și, uneori, dureri în piept, astmul este o tulburare inflamatorie a căilor respiratorii.

Boala Pulmonară Obstructivă Cronică

Aceasta include una sau mai multe dintre cele trei boli: emfizem, bronșită cronică și astm obstructiv cronic. Boala blochează fluxul de aer prin micșorarea și deteriorarea atât a căilor respiratorii care aduc  aer către și din plămâni, cât și a alveolelor care transferă oxigenul în sânge și elimină dioxidul de carbon.

Cauze extrapulmonare ale durerii în piept la respirație

”Durerea în piept poate fi întâlnită adesea și în cazul afecțiunilor ce privesc esofagul, stomacul, vezicula biliară sau unele afecțiuni abdominale.
O cauză de durere de piept pentru care pacienții se prezintă adesea la medic o reprezintă costocondrita sau inflamația articulațiilor condro-costale. Durerea este de regulă foarte vie, accentuată de mișcarea cutiei toracelui și se se ameliorează rapid la administrarea de antiinflamatorii.

De asemenea, să  nu uităm o altă cauză a durerii toracică anterioare, și anume zona zoster: o infamație pe traiectul nervilor, determinată de infecția cu virusul varicelo-zoster. Aceasta este o cauză de durere extrem de violentă și este însoțită de apariția unei erupții veziculare specifice. Și în final, durerea de piept este relativ frecvent întâlnită în tulburările însoțite de anxietate, atacurile de panică sau hiperventilație, când se asociază cu senzație de amorțeală, tremurături, palpitații sau dificultate la respirat.”, subliniază dr. Gavrilaș

Afecțiunile gastrointestinale

Și afecțiunile gastrointestinale pot determina senzația că mă doare inima atunci când respir, dat fiind că au adesea un răspuns dureros la nivelul toracelui.

Boala de reflux gastroesofagian

 Boala de reflux gastroesofagian apare atunci când conținutul stomacului se deplasează înapoi în gât. Acest lucru poate provoca un gust acru în gură și o senzație de arsură în piept sau gât, cunoscută sub numele de arsuri la stomac. Cauzele care pot declanșa refluxul acid includ obezitatea, fumatul, sarcina și alimentele picante sau grase. Dacă sufăr de reflux gastroesofagian, pot simți că mă doare inima atunci când respir, deoarece inima și esofagul sunt situate aproape unul de altul și au o rețea nervoasă comună.

Tulburări de contracție esofagiană

Contracțiile musculare necoordonate (spasme) și contracțiile de înaltă presiune sunt problem ale esofagului care pot provoca dureri în piept.

Hipersensibilitatea esofagiană

Această sensibilitate face ca esofagul să devină foarte dureros la cea mai mică modificare a presiunii sau expunerii la acid, lucru care poate fi resimțit și la nivelul toracelui. Cauza acestei sensibilități este necunoscută.

Ruptura sau perforarea esofagiană

 O durere toracică bruscă și severă după vărsături sau o procedură care implică esofagul poate fi semnul unei rupturi în esofag.

Ulcerele peptice

Un disconfort vag și recurent poate fi rezultatul acestor răni dureroase la nivelul mucoasei stomacului sau a primei părți a intestinului subțire. Mai frecventă la persoanele care fumează, beau mult alcool sau iau analgezice, cum ar fi aspirina sau antiinflamatoarele, durerea se ameliorează adesea atunci când mănânci sau iei antiacide.

Hernia hiatală

 Această problemă apare atunci când partea de sus a stomacului împinge în toracele inferior după masă. Acest lucru cauzează adesea simptome de reflux, inclusiv arsuri la stomac sau dureri toracice. Durerea tinde să se înrăutățească atunci când te culci.

Pancreatita

 Durerile la nivelul toracelui inferior, care sunt adesea mai severe atunci când stai întins și  se ameliorează când te apleci înainte pot fi semn al unei boli grave, pancreatita.

Probleme ale vezicii biliare

 După o masă grasă, poți avea senzație de plenitudine sau durere în zona toracică dreaptă inferioară sau în partea superioară dreaptă a abdomenului. Acestea pot fi cauzate  de o problemă a vezicii biliare.

Alte probleme care pot determina dureri toracice la respirație

Probleme osoase, musculare sau nervoase

Uneori, durerea toracică poate rezulta din utilizarea excesivă sau o vătămare a zonei pieptului în urma unei căderi sau a unui accident. Virusurile pot provoca, de asemenea, dureri în zona pieptului.

Probleme ale coastelor

 Durerea cauzată de o coasta ruptă se poate agrava la respirație profundă sau tuse. Este adesea limitată la o anumită zonă și se poate simți dureros atunci când se apasă această regiune.  Zona în care coastele se alătură sternului se poate, de asemenea, inflama.

Zona Zoster

Cauzată de virusul varicelei zoster, zona zoster poate provoca o durere ascuțită, în bandă, la nivelul toracelui, înainte de apariția erupției cutanate.

Alte cauze potențiale ale durerii toracice

O altă cauză potențială a durerii toracice este reprezentată de  anxietate și atacurile de panică. Unele simptome asociate pot include amețeli, senzație de scurtare a respirației, palpitații, senzații de furnicături și tremurături. În caz de atac de panică sever, pot avea senzația că mă doare inima când respire și că mă aflu într-o condiție amenințătoare de viață.

Ce să fac dacă mă doare inima când respir

Fie că este determinată de o cauză banală sau de o condiție severă, durerea în piept la respirație trebuie evaluată de un medic. Acest lucru este valabil  mai ales dacă apare brusc sau nu este ameliorată de medicamente antiinflamatoare sau de alte metode de auto-îngrijire, cum ar fi schimbarea dietei.

Trebuie apelat serviciul de urgență dacă durerea toracică la respirație este însoțită de unul dintre următoarele simptome:

  • o  senzație bruscă de presiune, strângere, etanșeitate sau strivire la nivelul sternului
  • durere toracică care se extinde la maxilar, brațul stâng sau spate
  • durere toracică bruscă și ascuțită, cu dificultăți de respirație, mai ales după o perioadă lungă de inactivitate
  • greață, amețeli, ritm cardiac rapid sau respirație rapidă, confuzie, cianoză sau transpirație excesivă
  • tensiune arterială foarte scăzută sau ritm cardiac foarte scăzut

De asemenea, durerea toracică însoțită de febra, frisoane sau tuse cu mucus galben-verde și probleme la înghițire necesită vizita la medic.

În funcție de simptome, există o serie de teste diferite pe care medicul  le poate recomanda. Acestea include:

  • Radiografia toracică: o radiografie toracică poate fi utilă dacă există o anumită problem (pulmonară, osoasă), dar o radiografie negativă nu poate exclude multe dintre cauzele potențiale ale durerii toracice. De exemplu, radiografiile toracice sunt negative la până la 25% dintre persoanele cu cancer pulmonar.
  • Tomografia computerizată (CT)
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN): un RMN este mai eficient pentru imagistica țesuturilor moi.
  • Angiografia CT: acesta este utilizat pentru a verifica afecțiunile cardiace, inclusive boala coronară.
  • Electrocardiograma (EKG): folosit pentru a verifica anomaliile ritmului cardiac.
  • Ecocardiograma: oferă imagini ale zonelor inimii și permite detectarea unor anomalii structural
  • Toracocenteza: : o microcameră este introdusă în cavitatea toracică pentru a vizualiza direct plămânul (de obicei pentru a diagnostica cancerul pulmonar).
  • Bronhoscopia: în acest test, un tub flexibil este introdus prin gură și filetat în căile respiratorii mari ale plămânilor (bronhiile).
  • Biopsia țesutului pulmonar: o probă de țesut este obținută și examinată de un patolog.
  • Oximetria: Aceasta măsoară nivelul de oxigen din sânge.
  • Testele de sânge: Acestea includ rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) și proteina C reactivă (CRP), ambele detectând inflamația generalizată.
  • Testele funcției pulmonare: acestea măsoară capacitatea și performanța pulmonară.

Tratamentul durerilor toracice care însoțesc respirația

Odată ce medicul dumneavoastră a stabilit cauza respirației dureroase, va stabili posibilele opțiuni de tratament. Acestea depind de tipul și gravitatea cauzei care determină durerea.

De regulă, în cazul în care chiar mă doare inima când respir, acest lucru poate reprezenta o urgență medicală (infarct, pericardită, embolie pulmonară, disecție aortic) și se tratează numai în spital, prin metode complexe, ce pot include și intervenția chirurgicală. Cauzele mai puțin severe ale durerii cardiace care însoțește respirația (angină, prolaps) trebuie ținute, de asemenea, sub observație.

În cazul în care  nu este vorba de o durere cardiacă, tratamentele diferă în funcție de cauza determinantă. De exemplu,  pneumonia bacteriană este tratată cu antibiotice,alte afecțiuni pulmonare pot necesita medicamente anticoagulare sau chiar intervenții chirurgicale. Condiții precum astmul și emfizemul necesită, de obicei, îngrijiri pe termen lung, inclusiv tratamente respiratorii și medicație. În cazul unor afecțiuni inflamatorii pot fi recomandate medicamente antiinflamatoare, iar dacă durerea este cauzată de probleme gastrointestinale, este necesară medicație specific și regimuri stabilite de medic.

În cazul unei boli pulmonare obstructive, este important să se urmeze planul de tratament pentru a reduce problemele de respirație, inclusiv durerile toracice care pot însoți respirația. Renunțarea la fumat și evitarea poluării și mediilor toxice sunt esențiale. Tehnicile diafragmatice (respirație profundă) pot ajuta la ameliorarea respirației în timp și la reducerea durerii.

Pentru a  reduce riscul de atac de cord, angina pectorală și alte boli de inimă este necesar să se respecte regulile unui stil de viață sănătos, incluzând:

  • menținerea greutății în limite normale
  • scăderea tensiunii arteriale
  • scăderea nivelului de cholesterol
  • realizarea de exerciții zilnice
  • scăderea consumului de sare, grăsimi saturate și grăsimi trans
  • renunțarea la fumat
  • controlul diabetului

Surse: