boli pulmonare obstructive cronice

De la plămâni sănătosi la boli pulmonare obstructive cronice: cum se ajunge acolo?

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


O clasificare generală a bolilor pulmonare este aceea în boli pulmonare obstructive și boli pulmonare non-obstructive. Termenul de Boală Pulmonară Obstructivă Cronică este, de fapt, un termen umbrelă, care include două afecțiuni principale, emfizemul pulmonar și bronșita cronică.  Acestor boli pulmonare obstructive cronice li se adaugă astmul bronșic.

Indiferent de ce boli pulmonare obstructive cronice vorbim, toate se caracterizează printr-o limitare semnificativă a fluxului de aer, cauzată de îngustarea căilor respiratorii. Printre simptomele principale ale afecțiunilor pulmonare se numără tusea, dificultățile de respirație, presiunea în piept și dispneea.

De asemenea, aceste boli pulmonare obstructive cronice pot prezenta exacerbări, respectiv perioade în care simptomele se agravează, tusea devine productivă, chiar purulentă, dispneea se accentuează, pacientul obosește chiar și la eforturi foarte mici. Uneori, exacerbările sunt atât de severe, că pot necesita spitalizare, ventilație mecanică sau chiar pot pune în pericol viața.

Dar ce anume poate duce de la plămânii sănătoși la respectivele boli pulmonare obstructive cronice? În cazul BPOC, respective bronșitei și emfizemului pulmonar, principala cauză este fumatul. Acesta provoacă inflamația cronică a bronhiilor si plamânilor care duce la îngustarea progresivă a bronhiilor si distrugeri ale peretilor alveolelor pulmonare. Fumatul pasiv poate avea efecte similare, ca și expunerea la factori poluanți.

În ceea ce privește astmul bronșic, acesta este o boală multifactorială, care poate implica aspecte genetice, factori alergici și infecțioși, inhalarea cronică de substanțe toxice, etc.

Descoperă în articolul de față cum se pot dezvolta bolile pulmonare obstructive și ce măsuri poți lua pentru ameliorarea sau prevenirea lor.

Ce înseamnă boli pulmonare obstructive cronice

Bolile pulmonare pot fi clasificate în două categorii: obstructive și non-obstructive.

Bolile obstructive sunt caracterizate de limitări ale fluxului de aer cauzate de modificări structurale și/sau funcționale ale peretelui sau lumenului căilor respiratorii.

Principalele boli pulmonare obstructive cronice sunt:

  • Bronhopneumopatia pulmonară obstructivă cronică, denumită generic Boala Pulmonară Obstructivă Conică (BPOC)
  • Astmul bronșic

Astmul bronșic este o boală obstructivă a căilor respiratorii dezvoltată din hiper-reactivitate crescută a căilor respiratorii, frecvent la diferiți aero-alergeni. Are simptome precum respirația șuierătoare, dispneea, senzația de apăsare în piept și tuse, adesea mai frecvent noaptea și/și dimineața devreme.

BPOC este o altă boală cu limitare similară a fluxului de aer, cu simptome similare, dar cu o patogeneză diferită a inflamației, care este adesea progresivă și însoțită de caracteristici de implicare sistemică. Dar BPOC nu este de fapt o singură boală, ci este un termen umbrelă pentru două boli pulmonare obstructive cronice:

Principalele simptome ale BPOC sunt tusea persistentă și dificultățile de respirație. BPOC este o boală progresivă, care, netratată corespunzător, poate avea consecințe grave, inclusiv decesul pacientului. Poate avea exacerbări provocate de factori infecțioși, iritanți sau inflamatori, episoade în care simptomele se agravează și poate fi nevoie de asistență medicală, uneori de urgență.

Există și alte boli legate de implicarea căilor respiratorii și obstrucția fluxului de aer, dar astmul și BPOC sunt cele mai frecvente.

La acestea se adaugă un sindrom rezultat din starea de suprapunere a celor două afecțiuni, respectiv Sindromul de suprapunere astm- BPOC  (ACOS: Asthma-COPD Overlap Syndrome)

Deși sunt descrise ca două boli pulmonare obstructive cronice separate, există multe suprapuneri între astm și BPOC în ceea ce privește patologia, fiziologia și manifestările clinice ale acestora.

Cum poți ajunge la boli pulmonare obstructive cronice

În vreme ce astmul este o afecțiune multifactorială, BPOC este o o boală care poate fi prevenită, pentru că are drept cauză principală fumatul. Există și alți factori care contribuie la declanșarea bolii, dar expunerea la fumul de țigară (activă sau pasivă) este determinantul principal al celei mai cunoscute boli pulmonare obstructive cronice.

În ceea ce privește astmul, acesta are adesea o componentă alergică semnificativă și începe frecvent din copilărie. La copii, astmul bronșic este cea mai frecventă boală cronică, principala etiologie fiind cea alergică.

Ambele boli pot fi evolutive, determinând transformări semnificative la nivelul plămânilor sănătoși și căilor respiratorii.

În cazul astmului, dacă boala nu este controlată, prin evitarea factorilor declanșatori și tratamente specifice, funcția pulmonară va fi deteriorată semnificativ.

Semnele că astmul se agravează includ:

  • Simptomele  mai frecvente și deranjante mai deranjante
  • Creșterea dificultăților de respirație, măsurată cu un dispozitiv utilizat pentru a verifica cât de bine funcționează plămânii (debitmetru de vârf)
  • Necesitatea de a folosi mai des un inhalator cu eliberare rapidă.

În cazul BPOC, chiar dacă boala nu se vindecă, renunțarea la fumat și adoptarea unui stil de viață sănătos ajută la încetinirea progresiei, controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

În schimb, dacă se continuă fumatul și boala nu este tratată, deteriorarea pulmonară va continua și boala poate progresa spre forme severe, putând ajunge în stadii terminale, când pacientul nu mai poate respira singur.

Indiferent de tipul de boli pulmonare obstructive cronice, controlul afecțiunii și schimbările de stil de viață sunt esențiale pentru a încetini progresia și a menține calitatea vieții. Aici intervine responsabilitatea bolnavului, care poate întrerupe evoluția acestor boli spre forme severe, caracterizate prin deteriorare pulmonară avansată.

Cum sunt afectate căile respiratorii în astmul bronșic

Astmul este o boală inflamatorie, cu simptome ce pot varia de la ușoare până la severe.

Ca urmare a contactului cu un factor declanșator, pereții bronhiei se inflamează, se acumulează celule și lichid (hiperemie și edem). Rezultatul este că peretele se îngroașă, iar lumenul bronhiei se îngustează (obstrucția bronhiei), astfel că pacientul respiră cu dificultate și se poate auzi un șuierat/ fluierat la fiecare respirație (wheezing).  Din cauza îngustării bronhiilor, mucusul se acumuează și poate deveni mai consistent, producând o tuse persistent și nevoia de expectorare.  Simptomele se agravează adesea în cursul nopții când gradul de îngustare a bronhiilor este mai mare.

Treptat inflamația se reduce, musculatura bronșică se relaxează , simptomele se reduc sau pot dispărea până la următorul contact cu factorul declanșator. Astmul are o evoluție ”în valuri”, cu perioade în care nu se manifestă nici un simptom. Aceasta este cauza întârzierii diagnosticului și agravării bolii.

Iată trei modificări ale căilor respiratorii la persoanele cu astm:

  • Inflamarea și umflarea pereților căilor respiratorii
  • Acumularea de mucus care blochează căile respiratorii
  • Îngustarea căilor respiratorii, ca răspuns la inflamație și blocarea fluxului de aer.

Aceste modificări provoacă simptome de astm bronșic, cunoscute și ca episoade, exacerbări sau atacuri de astm bronșic. Aceste episoade pot să apară oricând, mai ales dacă pacientul intră în contact cu anumiți declanșatori.  Simptomele ușoare pot dura doar câteva minute, în timp ce simptomele de astm mai severe pot dura ore sau zile.

boli pulmonare obstructive cronice

Cum previi episoadele de astm bronșic

Așa cum am precizat deja, agravarea diferitelor boli pulmonare obstructive cronice poate fi prevenită prin controlul factorilor declanșatori și adoptarea unui stil de viață sănătos.  În cazul astmului bronșic, sunt necesare mai multe măsuri precum:

  • Evitarea sau limitarea contactului cu factorii declanșatori ai astmului și alergenii.
  • Vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii care pot agrava astmul
  • Crearea și implementarea unui plan de acțiune personalizat, pe care pacientul îl realizează împreună cu medicul curant.  
  • Respectarea medicației și administrarea acesteia conform instrucțiunilor.
  • Protejarea sănătății generale este importantă pentru că poate ajuta la o gestionare mai bună a astmului. Consumul de alimente sănătoase, igiena somnului, activitatea fizică, hidratarea și identificarea unor modalități de a gestiona stresul crează un mediu favorabil pentru controlul simptomelor astmului.

Simptomele principalelor boli pulmonare obstructive cronice

Câteva simptome sunt comune pentru diferitele boli pulmonare obstructive cronice. Acestea includ:

  • Tusea persistentă
  • Dificultățile de respirație
  • Senzația de blocare a fluxului de aer și dispneea
  • Presiunea la nivelul pieptului

Alte simptome apar predominant la o anumită boală. Astfel sunt simptomele caracteristice astmului bronșic precum:

  • Respirația șuierătoare (wheezing-ul)
  • Tuse uscată cu expectorație minimă (spre deosebire de tusea din BPOC care este însoțită de flegmă în exces); tusea este chinuitoare și apare frecvent noaptea.
  • Crize declanșate de diferiți factori, precum alergenii, frigul, exercițiile fizice

În ceea ce privește boala pulmonară obstructivă cronică, tusea este însoțită frecvent de expectorații mucopurulente abundente, constricție toracică, dispnee  accentuată de efort, cianoză periorală. BPOC poate evolua către stadii severe, în care pacientul nu mai poate respira singur, ci este ventilat mecanic.

Bronhopneumpatia obstructivă conică

Așa cum am precizat deja, BPOC este un termen umbrelă, incluzând alte boli pulmonare obstructive cronice, respectiv bronșita cronică și emfizemul pulmonar.

Bronșita cronică rezultă în urma unei inflamări pe termen lung a mucoasei bronhiilor. Inflamația împiedică fluxul de aer în și din plămâni și produce mucus suplimentar.

”Fumatul este principala cauza de apariția simptomelor de bronșită cronică. Fumatul sau expunerea la fumul de țigară (fumatul pasiv) timp îndelungat irită tuburile bronsice și afectează cilii. Această situație apare după mai mulți ani – bronșită cronică este de obicei diagnosticată la fumători, după vârstă de patruzeci de ani. Bronșită cronică de la fumat nu este contagioasă și simptomele pot fi mai puțin severe decât in cazurile acute.”, specifică dr. Simona Bucșa Dobre, medic primar pneumologie pe cdt-babes.ro

În cazul emfizemului pulmonar, sunt deteriorate alveolele pulmonare și este afectat schimbul de gaze la nivelul acestora.

”La persoanele cu emfizem, sacii de aer din plămâni sunt deteriorati. În timp, pereții interiori ai sacilor de aer slăbesc și se rup – creând spații de aer mai mari în loc de multe spații mici. Acest lucru reduce suprafață plămânilor și, la rândul sau, cantitatea de oxigen care ajunge în sânge. Când expirați, alveolele deteriorate nu funcționează corect și aerul vechi rămâne prins, fără a lasă loc pentru intrarea aerului proaspăt, bogat în oxigen.”, explică dr. Ileana Năsui pe sfatulmedicului.ro

Ambele afecțiuni sunt probleme pe termen lung, care pot bloca respirația. Anumite persoane cu BPOC au doar una dintre aceste boli pulmonare obstructive cronice, dar majoritatea au și bronșită cronică și emfizem pulmonar.

Simptomele ambelor afecțiuni variază de la o persoană la alta și de obicei se agravează pe măsură ce afecțiunea progresează. Cu toate acestea, există tratamente și modificări ale stilului de viață care pot ajuta foarte mult în gestionarea lor.

Cum evoluează Boala Pulmonară Obstructivă Cronică

Boala pulmonară obstructivă cronică este o afecțiune pulmonară inflamatorie progresivă, caracterizată prin tuse persistentă și dificultăți de respirație. În 85-90% dintre cazuri, BPOC este cauzată de fumat, inclusiv expunerea la fumatul pasiv. Poluarea aerului și praful și vaporii industriali contribuie, de asemenea, declanșarea și agravarea BPOC.

Detectarea precoce a acestei boli pulmonare obstructive cronice este esențială pentru încetinirea progresiei sale și evitarea complicațiilor grave. Medicii folosesc un sistem numit Criteriile GOLD pentru a determina cât de severă este BPOC la fiecare persoană. Există patru stadii distincte ale BPOC:

  • Uşoară
  • Moderată
  • Severă
  • Foarte severă

Medicul va determina stadiul pe baza rezultatelor unui test de respirație numit spirometrie, care evaluează funcția pulmonară prin măsurarea cantității de aer care poate fi inspirată și expirată și a ușurinței/rapidității cu care are loc expirația.  Medicul va lua, de asemenea, în considerare, severitatea simptomelor și frecvența crizelor.

Fiind o boală pulmonară progresivă, simptomele BPOC devin treptat mai severe în timp, iar persoanele cu BPOC devin, de asemenea, din ce în ce mai susceptibile la complicații precum: probleme cardiace, hipertensiune pulmonară și cancer pulmonar.

Dar, deși nu există nici un remediu pentru această afecțiune, simptomele sunt tratabile.  Progresul bolii poate fi încetinit prin respectarea unui plan riguros de tratament și obiceiuri de viață sănătoase. Renunțarea la fumat, evitarea fumului de țigară (fumatului pasiv), exercițiile fizice regulate, o dietă sănătoasă și anumite măsuri preventive (de exemplu vaccinarea anuală antigripală) sunt esențiale pentru gestionarea BPOC.

Cauzele BPOC

BPOC se dezvoltă treptat de-a lungul multor ani, pe măsură ce căile respiratorii se îngustează, iar plămânii își pierd capacitatea de a se extinde și de a se contracta în mod eficient atunci când respiri.

Iritantul (de obicei fumul de țigară) poate provoca modificări ale mucoasei ce căptușește căile respiratorii ale plămânilor. Aceasta produce, în mod normal, cantități mici de mucus pentru a lubrifia pereții căilor respiratorii.

Iritarea mucoasei declanșează o reacție imunitară amplă, ce implică o serie de celule inflamatorii, precum macrofagele, neutrofilele și limfocitele. Din păcate, acest mecanism de apărare activat de prea multe ori agravează, în cele din urmă, problema.

Celulele inflamatorii infiltrează în pereții căilor respiratorii și declanșează producția de mucus suplimentar în interiorul acestora, blocând spațiul pentru trecerea aerului.

Celulele inflamatorii eliberează, de asemenea, o varietate de substanțe chimice, inclusiv enzime numite proteaze.

Deși în mod normal intervin în procesele de reparare a leziunilor, o supraabundență a acestor substanțe chimice este dăunătoare și poate contribui la apariția emfizemului pulmonar și a bronșitei cronice.

Simptomele BPOC

Simptomele specifice diferitelor boli pulmonare obstructive cronice apar, de regulă, atunci când se formează mai multe leziuni pulmonare. Simptomele se agravează de obicei în timp, mai ales dacă fumatul sau alte expunerea la alte substanțe iritante continuă.

Simptomele BPOC pot include:

  • Dispnee și dificultăți de respirație, mai ales în timpul exercițiilor fizice sau după alt tip de efort
  • Șuierat care însoțește respirația, din cauza blocării fluxului de aer
  • Tuse continuă care produce mult mucus. Mucusul poate fi limpede, alb, galben sau verzui.
  • Constricție sau greutate la nivelul toracelui
  • Lipsa de energie sau senzație de oboseală
  • Infecții pulmonare frecvente
  • Pierdere neintenționată în greutate
  • Umflarea gleznelor sau picioarelor
  • Febră ocazională

Persoanele cu BPOC pot avea, de asemenea, momente de agravare a simptomelor, peste variația obișnuită de zi cu zi. Aceste episoade de agravare a simptomelor se numește exacerbări. Exacerbările pot fi cauzate de factori declanșatori precum mirosuri, aer rece, poluare a aerului, răceli sau infecții. Acestea pot dura de la câteva zile până la câteva săptămâni.

Stadiile BPOC

Stadiile acestei boli pulmonare obstructive cronice sunt:

BPOC stadiul 1 (ușoară)

Principalele simptome ale BPOC stadiul 1 sunt:

  • dificultăți de respirație
  • tuse continuă, care poate fi însoțită de mucus.

Aceste simptome sunt ocazionale și suficient de ușoare încât bolnavul să le treacă cu vederea.  

Deși simptomele BPOC din stadiul 1 sunt ușor de ignorat, există deja leziuni ale plămânilor. În cazul suspiciunii de BPOC, este bine ca pacientul să discute cât mai timpuriu cu medicul pentru o evaluare a funcției respiratorii. În felul acesta, poate începe mai devreme un plan de gestionare a BPOC și prevenire a agravării sale. Este momentul în care persoanele care fumează trebuie să renunțe la acest obicei, pentru a-și proteja plămânii.

Pe lângă renunțarea la fumat, medicul poate prescrie medicamente bronhodilatatoare, care relaxează mușchii căilor respiratorii pentru a ușura respirația și sunt, de obicei, administrate printr-un inhalator. Reacțiile adverse frecvente includ uscăciunea gurii, amețelile, tremorurile, curgerea nasului și iritația gâtului. Dacă apar reacții adverse severe, cum ar fi vederea încețoșată, o frecvență cardiacă rapidă sau neregulată sau o reacție alergică cu o erupție cutanată sau umflare, tratamentul trebuie întrerupt și se solicită suport medical.

De asemenea, vaccinurile anuale împotriva gripei și vaccinurile împotriva pneumoniei sunt de ajutor pentru a evita agravarea simptomelor respiratorii și a altor complicații de sănătate.

BPOC stadiul 2 (moderată)

În această etapă, simptomele existente în stadiul 1 se intensifică, pe măsură ce limitările fluxului de aer progresează. Dificultățile de respirație din timpul activităților fizice sunt mai vizibile, iar tusea și producția de mucus pot crește.

Alte simptome includ respirație șuierătoare, oboseală și probleme cu somnul.

Acesta este stadiul în care pacientul devine conștient de simptome și poate solicita tratament.

Medicul poate prescrie un medicament bronhodilatator, dacă nu a făcut-o deja, precum și recomandarea exercițiilor de respirație.

Tehnici precum respirația abdominală, respirația cu buzele strânse și respirația coordonată pot preveni sau ameliora dificultățile de respirație din timpul activităților fizice. De asemenea, pot ajuta la menținerea unui stil de viață activ.

Reabilitarea pulmonară oferă persoanelor care trăiesc cu BPOC instrumentele de care au nevoie pentru a-și gestiona starea, reducând severitatea simptomelor și îmbunătățindu-le calitatea vieții. Aceste programe de exerciții și educație în ambulatoriu implică o echipă multidisciplinară de kinetoterapeuți, dieteticieni, asistente și alți profesioniști din domeniul sănătății. Aceștia vor împărtăși tehnici de respirație, strategii de adaptare, sfaturi nutriționale și recomandări de exerciții fizice.

Frecvența întâlnirilor cu medicul depinde de severitatea stării pacientului. Dacă simptomele sunt ușoare, este posibil să aibă loc întâlniri de monitorizare la fiecare șase luni. Simptomele mai severe  vor necesita o monitorizare mai frecventă.

BPOC stadiul 3 (severă)

În stadiul 3 al acestei boli pulmonare obstructive cronice, funcția pulmonară scade semnificativ. Pe măsură ce pereții alveolelor pulmonare continuă să slăbească, absorbția oxigenului și eliminarea dioxidului de carbon devin mai dificile.

Simptomele anterioare sunt mai intense și mai vizibile.  Dificultatea de respirație se agravează, tusea sau respirația șuierătoare apar mai frecvent și mucusul produs este mai vâscos.

De asemenea, pacientul poate experimenta și alte simptome, precum:

  • Oboseală sau slăbiciune extremă
  • Sentimente de confuzie sau probleme de memorie
  • Umflarea gleznelor și a picioarelor
  • Presiune în piept
  • Infecții toracice mai frecvente

În această etapă, este posibil să apară exacerbări ale BPOC, când simptomele devin brusc mai severe și funcția pulmonară se schimbă dramatic. În timpul acestor exacerbări, cantitatea de mucus poate crește foarte mult și înfundă tuburile bronșice, determinând constricții bruște ale mușchilor din jurul căilor respiratorii.

Exacerbările sunt cauza principală a spitalizărilor legate de BPOC și este important ca pacientul să ia măsuri imediate dacă apar simptome agravate. simptome de erupție.

Semnele la care pacientul trebuie să fie atent includ:

  • Dificultăți de respirație mai mari sau dispnee
  • Creșterea frecvenței și a intensității atacurilor de tuse
  • Șuierat care însoțește tusea (wheezing) sau alte zgomote respiratorii
  • Creșterea cantității de mucus
  • Oboseală sau probleme de somn
  • Tulburări cognitive, inclusiv confuzie, depresie sau probleme de memorie

Medicul poate propune un plan de acțiune pentru gestionarea crizelor, inclusiv medicamentele care trebuie administrate. Steroizii orali, inclusiv prednison, metilprednisolon și dexametazonă, pot trata exacerbările acute ale BPOC. Efectele secundare ale utilizării pe termen scurt ale acestor medicamente sunt, de obicei, minore.

Dacă apar crize frecvente, medicul poate prescrie: corticosteroizi inhalatori

expectorante, care subțiază și slăbesc mucusul, oxigenoterapie.

De asemenea, pot fi necesare consultații la fiecare două săptămâni – o lună, pentru monitorizarea continuă a simptomelor.

BPOC stadiul 4 (foarte severă)

În stadiul 4 al BPOC, funcția pulmonară este foarte scăzută. Simptomele din stadiul 3 se agravează și devin mai persistente. Dificultățile de respirație și senzația de apăsare în piept apar în timpul activităților de zi cu zi și efort de a respira devine foarte mare.

Spitalizările pentru complicații respiratorii, infecții pulmonare sau insuficiență respiratorie sunt frecvente în timpul stadiului 4 al BPOC, iar crizele bruște pot pune viața în pericol.

Alte simptome ale BPOC stadiul 4 includ:

  • Cracmente la inspirarea aerului și alte zgomote respiratorii patologice
  • Stare de delir
  • Bătăi neregulate sau rapide ale inimii
  • Pierdere majoră în greutate
  • Hipertensiunea pulmonară, o formă de hipertensiune arterială care afectează arterele din plămâni și partea dreaptă a inimii.

Există diferite opțiuni de tratament pentru simptomele severe ale BPOC, inclusiv:

  • oxigen suplimentar
  • reabilitare pulmonară
  • steroizi administrați oral, intravenos sau prin inhalator. Efectele secundare potențiale ale steroizilor includ inflamarea căilor respiratorii și a gurii, slăbiciune musculară, pierdere în greutate, oboseală și risc crescut de pneumonie.

Oxigenul suplimentar sau terapia cu oxigen crește cantitatea de oxigen care ajunge în sânge și toleranța la activități fizice. Există mai multe dispozitive pentru oxigenoterapie. Cea mai comună este o canulă nazală, un dispozitiv cu două tuburi mici care se potrivesc în nări și un rezervor de oxigen conectat.

Chirurgia pulmonară sau transplanturile pulmonare sunt, de asemenea, opțiuni pentru unele persoane cu BPOC severă. Medicul poate da recomandări legate de oportunitatea intervenției chirurgicale pulmonare.

BPOC fază terminală

BPOC se agravează progresiv în timp, dar nu este întotdeauna o boală terminală. Modul în care progresează variază de la persoană la persoană.

În timp, unele persoane cu BPOC pot pierde capacitatea de a respira singure, dar acest lucru se poate întâmpla de-a lungul anilor sau chiar deceniilor.  Mulți pacienți pot trăi fără a avea simptome severe, dacă respectă indicațiile medicale.

Diagnosticul diferitelor boli pulmonare obstructive cronice

Pentru diagnosticarea BPOC, astmului, bronșitei cronice sau emfizemului pulmonar, medicul poate recomanda mai multe teste precum:

Testarea funcției pulmonare

Spirometria și alte teste evaluează cât de bine funcționează plămânii.

Pulsoximetrie

Acest test folosește un dispozitiv (pulsoximetru) pentru a măsura nivelul de oxigen din sânge.

Teste imagistice

Radiografia toracică sau tomografia computerizată pot căuta modificări ale plămânilor cauzate de BPOC sau alte boli pulmonare obstructive cronice.

Testarea gazelor din sângele arterial

Acesta este un test de sânge care verifică nivelul de oxigen și dioxid de carbon din sânge.

Teste de efort

Medicul evaluează dacă nivelul de oxigen din sânge scade atunci când pacientul face exerciții fizice.

Electrocardiograma (ECG sau EKG)

Acest test verifică funcția inimii și exclude bolile de inimă ca o cauză a dificultății de respirație.

Analize de sânge

Medicul poate verifica nivelurile de proteină AAT pentru a vedea dacă există deficit de alfa-1 antitripsină, care poate afecta respirația.

Testare genetică

Dacă medicul crede că poate fi vorba despre o afecțiune genetică cauzează probleme pulmonare, poate verifica modificările genetice cu ajutorul unor teste de sânge.

boli pulmonare obstructive cronice

Tratament pentru boli pulmonare obstructive cronice

În general, diferitele boli pulmonare obstructive cronice nu au o vindecare completă, dar multe simptome pot fi ameliorate semnificativ.

În cazul BPOC, tratamentul se concentrează pe diminuarea simptomelor și pe reducerea și tratarea exacerbărilor. Medicul poate recomanda o serie de măsuri terapeutice, precum:

Programe de renunțare la fumat: renunțarea la fumat  poate încetini progresia BPOC.

Medicamente inhalatorii: bronhodilatatoarele și steroizii pot reduce inflamația și pot deschide căile respiratorii. Se poate folosi un inhalator sub formă de lichid sau un nebulizator.

Terapia cu oxigen: este posibil să fie necesară oxigenoterapia pentru a îmbunătăți nivelul de oxigen.

Reabilitare pulmonară: acesta este un program de exerciții și educație care au drept scop întărirea capacității plămânilor și gestionarea BPOC.

Corticosteroizi: pot fi necesari steroizi pentru a reduce inflamația în timpul unei exacerbări.

Presiune pozitivă a căilor respiratorii: medicul poate recomanda utilizarea unui aparat BiPAP pentru a ajuta respirația, în special în timpul unei exacerbări.

Antibiotice: dacă apar infecții bacteriene frecvente la plămâni, medicul poate prescrie antibiotice pentru a preveni infecțiile și exacerbările.

Reducerea volumului pulmonar (LVR): în caz de BPOC severă, medicul poate sugera o intervenție chirurgicală sau o procedură valvulară care reduce aerul prins în plămâni.

Surse: