depresia severă

Depresia severă: gravitatea ei este determinată și de bolile respiratorii

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Tulburarea depresivă majoră, cunoscută și sub denumirea de depresie clinică este o tulburare mentală caracterizată printr-un sentiment intens și persistent de tristețe și lipsă de energie,  o dispoziție redusă care durează  de peste două săptămâni, stimă de sine scăzută și pierderea interesului sau a plăcerii legate de activități anterior agreabile. Depresia severă este un subtip al tulburării depresive majore, forma cea mai gravă de depresie, în care pot să apară peste 5 simptome depresive (minimum necesar pentru diagnosticul depresiei majore), inclusiv gânduri suicidare și manifestări psihotice.  

O serie de studii au demnonstrat că există o strânsă legătură între bolile respiratorii cronice și depresia severă. Persoanele care au anumite boli, precum Boala Pulmonară Obstructivă Cronică pot prezenta anxietate marcantă și stări depresive. La rândul lor, astfel de stări pot amplifica simptomele  BPOC, ceea ce accentuează sentimentele de teamă și neajutorare. Astfel, se creează o spirală a simptomelor depresive, care poate culmina cu depresia severă.

Persoanele cu boli respiratorii cronice trebuie să cunoască faptul că depresia severă  le poate afecta suplimentar calitatea vieții și să ia măsuri pentru a trata această afecțiune care poate avea consecințe grave. Articolul de față prezintă simptomele depresiei severe, felul în care  corelează cu bolile pulmonare,  precum și principalele direcții de abordare terapeutică pentru depresie. 

Ce este depresia severă

Depresia în general este o afecțiune psihiatrică frecventă, caracterizată prin dispoziție scăzută recurentă și persistentă, lipsă de plăcere și energie scăzută.  Conform criteriilor DSM-5, diagnosticul de depresie majoră presupune prezența a cel puțin cinci simptome specifice de depresie, pentru minimum două săptămâni,  cum ar fi:

  • starea persistentă de tristețe
  • energie scăzută
  • pierderea interesului sau plăcerii pentru activități anterior agreabile
  • modificări ale somnului
  • modificări ale apetitului
  • senzația lipsei de valoare
  • sentimente de vinovăție și inutilitate
  • dificultăți de gândire, concentrare și luare a deciziilor
  • gânduri recurente legate de moarte și suicid

Potrivit raportului OMS, numărul persoanelor cu depresie a depășit 300 de milioane la nivel global, reprezentând aproximativ 4,4% din populația totală și este de așteptat ca depresia să devină o problemă  globală majoră până în 2030.

”Aproape un sfert din adulții tineri prezinta un episod depresiv major până la vârstă de 24 de ani, acest grup populațional fiind mai expus decât oricare altul riscului de declanșare a depresiei. Depresia instalata în aceasta perioada critica a vieții poate avea consecinte nefaste de mare amploare pe termen scurt – cuprinzând aici deteriorarea relațiilor interpersonale, funcționarea deficitara socioprofesionale și riscul de adicție sau consum de substanțe psihoactive dar și pe termen lung afectând întreagă dezvoltare neuropsihica.”, arată dr. Augustin Cupșa, medic neurolog, pe site-ul cdt-babes.ro

Depresia majoră  se poate desfășura de-a lungul unui spectru care cuprinde grade diferite de intensitate și de durată. În acest sens, putem distinge:

Depresie ușoară

Depresia ușoară poate apărea în perioadele de stres, dar se rezolvă în timp și poate să nu necesite niciun tratament specific. Aproximativ 20% dintre persoanele depresive prezintă forme ușoare ale acestei afecțiuni.

Depresie moderată

Depresia moderată provoacă simptome cronice și necesită, de obicei, cel puțin o formă de tratament, dacă nu mai multe tratamente combinate. Depresia moderată implică adesea apariția mai multor simptome care sunt mai semnificative în ceea ce privește severitatea și durata.

Depresia severă

Depresia severă este adesea caracterizată prin simptome accentuate de lipsă de speranță, iritabilitate crescută, pierderea plăcerii, dificultăți de concentrare sau de somn,  gânduri de moarte sau sinucidere. Din punct de vedere tehnic, depresia severă nu este un diagnostic formal de sănătate mintală, putând fi considerată cea mai debilitantă manifestare a depresiei majore.

Cauzele depresiei nu sunt încă elucidate pe deplin, dar se cunoaște faptul că implică o modificare a echilibrului neurotransmițătorilor din creier.

”Implicarea neurotransmitatorilor în producerea depresiei o și face boala biochimică. Dezvoltarea psihofarmacologiei ne-a ajutat să înțelegem că depresia se produce prin scăderea acestor neurotransmitatori: serotonina, dopamină și noradrenalina. Deficitul de serotonina este responsabil de ideația suicidala, de comportamentul impulsiv. Noradrenalina este implicată în componenta cognitiva a depresiei, adică de lipsa atenției, a motivației. Dopamina, de incapacitatea de a te bucura. Nu găsești placere în nicio activitate pe care o făceai înainte.”, explică colonel medic conf. dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatrie șef Secție Psihiatrie la Spitalul Militar Central, pe scumc.ro

Factorii implicați în depresie pot fi atât externi cât și interni.

”În depresie vorbim și despre acești factori externi, deci poate fi depresie reactiva, sau poate fi vorba despre niste factori endogeni, o persoana care nu are vreo grija și care deodata nu se mai bucură de nimic, nu mai poate să doarmă, să mănânce, nu se mai bucură de lucrurile pe care le făcea în mod obișnuit. La acestea se adaugă afectarea funcționalității: în depresie, este dificil să-ți mai îndeplinești sarcinile sociale, familiale sau de serviciu. Putem vorbi despre o depresie daca aceste simptome se mențin cel puțin 14 zile.”, continuă dr. Daniel Vasile.

Severitatea depresiei este determinată de modul în care simptomele. interferează cu viața de zi cu zi, afectând activitățile cotidiene, putând să afecteze serviciul sau școala, punând în risc siguranța fizică a persoanei. În general, depresia severă necesită tratamente specifice pentru ameliorarea simptomelor. Este important de subliniat că severitatea depresiei se poate modifica în timp, crescând din ce în ce mai mult sau alternând între manifestări ușoare și severe, în timpul aceluiași episod depresiv.

depresia severă

Simptomele depresiei severe

Pentru că nu există o definiție formală a depresiei severe, gravitatea acesteia va fi estimată de medicul psihiatru în funcție de intensitatea simptomelor care apar în mod obișnuit la depresia majoră. Toate simptomele menționate mai sus apar în depresia severă, cu o instensitate mai mare decât în celelalte forme de depresie.

Iată lista simptomelor care pot apărea în cazul depresiei severe:

  • Sentimente de tristețe, plâns facil, stare de gol interior, deznădejde
  • Izbucniri de furie, iritabilitate sau frustrare, chiar și pentru chestiuni mărunte
  • Pierderea interesului sau a plăcerii față de majoritatea sau față de toate activitățile normale, cum ar fi hobby-urile, sexul sau sportul
  • Tulburări de somn, inclusiv insomnie sau somn în exces
  • Oboseală și lipsă de energie, astfel că și sarcinile cele mai mărunte necesită un efort suplimentar
  • Poftă de mâncare redusă și pierderea în greutate sau apetit  crescută și creșterea în greutate
  • Anxietate, agitație sau neliniște
  • Încetinirea gândirii, vorbirii, mișcărilor corpului
  • Sentimente de lipsă de valoare sau vinovăție, fixarea pe eșecurile din trecut sau autoînvinovățire
  • Probleme cu gândirea, concentrarea, luarea deciziilor și memoria
  • Gânduri frecvente sau recurente despre moarte, gânduri suicidare, tentative de sinucidere
  • Probleme fizice inexplicabile, cum ar fi dureri de spate, probleme respiratorii sau dureri de cap

Pentru multe persoane cu depresie, simptomele sunt, de obicei, suficient de severe pentru a interfera cu activitățile de zi cu zi, cum ar fi munca, școala, activitățile sociale sau relațiile cu ceilalți.

Astfel de sentimente duc la pierderea interesului pentru orice activitate și pentru viață în general. Cercetările arată că starea de tristețe este mai intensă în orele dimineții și este însoțită de obicei de lentoarea mișcării,  dificultăți de concentrare și pierderea poftei de mâncare.

La persoanele în vârstă depresia severă poate apărea foarte des, deși, din păcate, este adesea nediagnosticată și netratată, mai ales din cauza reticenței vârstnicilor. Simptomele depresiei pot fi diferite sau mai puțin evidente la adulții în vârstă, respectiv:

  • Dificultăți de memorie sau modificări de personalitate
  • Dureri sau alte simptome fizice
  • Oboseală, pierderea poftei de mâncare, probleme de somn
  • Izolare, preferința de a rămâne acasă, mai degrabă decât să iasă și să socializeze sau să facă lucruri noi
  • Gânduri sau sentimente suicidare, în special la bărbații în vârstă

Trebuie subliniat că la persoanele în vârstâ cu boli respiratorii cronice cum este BPOC, riscul de depresie severă este și mai mare.

În plus, în depresia severă pot să apară manifestări extreme precum:

Psihoză

Depresia severă poate include simptome psihotice tranzitorii, cum ar fi ideile delirante și halucinațiile. Alte simptome ale depresiei psihotice pot include:

  • Agitaţie
  • Anxietate extremă
  • Deficiențe intelectuale
  • Imobilitate fizică
  • Insomnie, probleme cu somnul

Gânduri și comportamente suicidare

Depresia severă poate fi însoțită de gânduri legate de suicid, declarații și discuții despre sinucidere, precum și planificarea sinuciderii sau comportamente suicidare.

Semnele de avertizare privind intenția suicidară includ:

  • Dobândirea mijloacelor pentru sinucidere (de exemplu, cumpărarea unei arme, acumularea unui număr mare de pastile etc.)
  • Modificări ale obiceiurilor alimentare sau de somn
  • Angajarea într-un comportament riscant sau autodistructiv
  • Agitație sau anxietate extremă
  • Persoana își pune în ordine treburile (întocmirea unui testament, distribuirea bunurilor)
  • Consum crescut de substanțe precum drogurile și alcoolul
  • Instabilitate emoțională și schimbări intense ale dispoziției
  • Persoana își ia rămas bun de la prieteni și familie, ca pentru ultima oară
  • Senzația de capcană și lipsă de speranță
  • Persoana vorbește mult despre moarte, sinucidere și violență
  • Izolarea față de prieteni sau familie

Efectele fizice ale depresiei

Depresia severă se poate exprima fizic, prin simptome resimțite la nivelul întregului organism. Exemple de efecte fizice ale depresiei includ tulburări de somn, modificări ale apetitului, dificultăți de concentrare sau memorie slabă,  pierderea interesului sexual. Unele persoane cu depresie potsă simtă, de asemenea,  durere cronică, să aibă probleme gastrointestinale sau să aibă o stare de oboseală profundă. Există o strânsă conexiune între depresia severă și problemele respiratorii: depresia asociată cu anxietatea poate afecta semnificativ respirației, iar modul în care respirăm influențează starea psihică, accentuând simptomele depresive. În cele ce urmează vom detalia modul în care bolile respiratorii cronice pot duce la apariția sau agravarea depresiei.

Modificări psihomotorii

Încetinirea notabilă a activității mentale și fizice poate apărea, uneori, în bolile psihiatrice, cum ar fi depresia majoră.  Din punct de vedere clinic, aceasta este adesea denumită întârziere psihomotorie și poate include afectarea comportamentului motor fin,  a vorbirii și a expresiilor faciale. În depresia severă, persoana poate ajunge să se miște foarte încet sau deloc, să aibă dificultăți de executare a mișcărilor fine, să vorbească cu greutate sau foarte încet, să aibă un facies specific, cu o expresie de încremenire sau suferință.

Legătura dintre despresia severă și bolile respiratorii

Depresia tinde să predispună o persoană la boli fizice; astfel, simptomele somatice pot apărea printre primele manifestări ale depresiei, chiar înaintea simptomelor afective sau de natură psihiatrică.  Un exemplu este dispneea care poate apărea în anumite stări depresive, deși cauza exactă a relației dintre dispnee și depresie nu este cunoscută. În unele cazuri, depresia severă este asociată cu anxietate foarte mare, care poate duce la apariția dificultăților de respirație. 

Depresia asociată bolilor pulmonare este o adevărată provocare pentru medici, mai ales din cauza suprapunerii simptomelor fizice cu cele prihosomatice, determinate de depresie.

Simptomele respiratorii, cum ar fi tusea, respirația șuierătoare și dispneea de efort pot fi un marker al bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) și astmului. BPOC, ca boală respiratorie cronică, este frecvent asociată cu tulburări sistemice care implică întregul corp, inclusiv tulburări inflamatorii și depresie. Pacienții cu BPOC au o prevalență ridicată a anxietății și depresiei, iar depresia pare a fi un factor important în exacerbările acute ale BPOC. De asemenea, prevalența depresiei și a tulburărilor de anxietate la astmatici este de cel puțin două ori mai mare decât în ​​populația generală, iar depresia severă contribuie la agravarea astmului.

Interacțiunea complexă dintre problemele psihiatrice și simptomele pulmonare a fost recunoscută pe scară largă ca un factor important de morbiditate și mortalitate la pacienții cu boală pulmonară cronică.

Pacienții cu BPOC cu anxietate sau depresie comorbidă experimentează exacerbări mai acute, incidențe de reinternare și prezintă un risc mai mare de mortalitate decât pacienții cu BPOC fără aceste comorbidități.

Unele studii au arătat că severitatea depresiei crește semnificativ riscul de astm bronșic și BPOC. În mod interesant, analizele au identificat diferențe de gen, bărbații având un risc mai mare de simptome respiratorii decât femeile în rândul pacienților cu depresie.

O meta-analiză a arătat că pacienții cu BPOC și cu simptome de depresie și anxietate au un risc de trei ori mai mare de a nu respecta medicația prescrisă .  Impactul neaderării la terapiile BPOC duce la rate mai mari de spitalizare, la costuri crescute, precum și creșterea numărului de exacerbări și internări de urgență.

Rezultatele studiilor clinice au arătat că impactul negativ al anxietății și depresiei la pacienții cu BPOC pe parcursul reabilitării pulmonare a inclus dispnee crescută semnificativ, performanță funcțională redusă și afectarea calității vieții. Aceste rezultate arată importanța diagnosticării și tratării anxietății și depresiei la pacienții cu BPOC. Deși reabilitarea pulmonară ar fi trebuit să reducă simptomele respiratorii, prezența depresiei și anxietății a determinat menținerea unor niveluri crescute de dispnee și alte probleme de respirație.  

Anumite cercetări au evidențiat faptul că depresia severă poate duce la excitarea simpaticului, cu implicații asupra sistemului respirator, respectiv simptome precum  tusea cronică. De asemenea, depresia este una dintre cele mai importante cauze ale refluxului gastroesofagian, care este, un factor important în tusea cronică. În plus, există o relație strânsă între depresie și factori pro-inflamatori. Suprasecreția acestor factori poate crește nivelurile plasmatice ale hormonului pro-adrenocorticotrop, ducând la o deteriorare consecutivă a mai multor funcții imune, care pot induce depresie, creându-se o reacție bidirecțională, în care depresia promovează mai departe producerea de noi citokine proinflamatorii. Producția excesivă de citokine proinflamatorii duce, de asemenea, la o funcție endotelială anormală și la afectarea funcției alveolare.  Nivelul crescut de inflamație în plămâni este asociat cu BPOC și astm, de, declanșând o gamă largă de simptome respiratorii. Astfel, cu cât severitatea depresiei este mai mare, cu atât este mai mare riscul de simptome respiratorii. Mai mult, depresia severă reduce funcția pulmonară, crescând astfel prevalența dispneei de efort. Unele studii au arătat că stările depresive intensifică percepția dispneei de efort,  chiar dacă funcția pulmonară este normală.

Alte studii au găsit o relație bidirecțională între astm și depresie, pacienții depresivi având un risc mai mare de astm bronșic decât pacienții fără depresie.

Tratament pentru depresie severă

Din fericire, există o serie de opțiuni de tratament pentru depresia severă. Medicul poate recomanda o serie de măsuri terapeutice precum:

Psihoterapie

Poate ajuta adesea la ameliorarea simptomelor  depresive. Diferite tipuri de psihoterapie includ:

  • Terapia cognitiv-comportamentală. Această abordare presupune identificarea identifice și modificarea gândurile negative care contribuie la sentimentele de depresie.
  • Terapie interpersonală – Acest tip de terapie se concentrează facilitarea unor relații interpersonale pozitive și evitarea interacțiunilor sociale care afectează sănătatea mintală.
  • Terapie psihodinamică – Acest tip de psihoterapie implică  dezvoltarea conștientizării de către pacienți a  sentimentelor și emoțiilor  și lucrul cu acestea, pentru a scădea intensitatea depresiei.

Medicația

Depresia severă necesită și tratament medicamentos. Cel mai frecvent tip de medicație presupune administrarea de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, antidepresive precum Prozac (fluoxetină), Zoloft (sertralină) și Paxil (paroxetină).

Alte medicamente utilizate pentru tratarea depresiei includ:

  • Inhibitori ai recaptării norepinefrinei-dopaminei (NDRI)
  • Antidepresive triciclice (TCA)
  • Inhibitori de monoaminooxidază (IMAO)

Antidepresivele acționează prin modificări la nivelul substanțelor chimice ale creierului. În general, este nevoie de 4 până la 6 săptămâni pentru ca aceste medicamente să aibă un efect complet. Este important ca tratamentul să fie continuat conform recomandărilor medicale și să nu fie întrerupt fără a consulta în prealabil medicul curant.  

”Tratamentul depresiei necesita însă o anumită rigoare și disciplina din partea pacientului, el trebuie urmat fară întrerupere, zilnic, mai multe luni de zile în funcție de recomandarea medicului prescriptor. După faza inițială „de atac” în urma căreia se obține dispariția acuzele și stărilor neplăcute, tratamentul trebuie continuat pentru consolidarea efectelor și prevenirea recăderilor. La tratamentul cu antidepresive, se pot adaugă anxiolitce sau somnifere pentru perioade scurte timp atunci când este cazul.”, subliniază dr. Cupșa.

Terapia de stimulare a creierului

Dacă cineva are depresie severă care nu a răspuns bine la tratamentele de primă linie, cum ar fi medicamentele antidepresive sau psihoterapia, se pot încerca tratamente de stimulare a creierului. Astfel de metode terapeutice includ:

  • Terapia electroconvulsivă (ECT)
  • Stimulare magnetică transcraniană (TMS)
  • Stimularea nervului vag (VNS)

Aceste terapii sunt recomandate pentru a trata depresia severă, care pune viața în pericol și care nu a răspuns la medicamente.Terapia electroconvulsivă presupune utilizarea unui curent electric ușor care trece prin creier și determină convulsii, care, prin mecanisme insuficient cunoscute, ajută la restabilirea echilibrului normal al substanțelor chimice din creier și ameliorează simptomele.

În unele cazuri, se poate recomanda tratament intraspitalicesc pentru depresia severă, astfel încât medicii să poată monitoriza permanent starea pacientului și să prevină riscuri majore, cum ar fi cel suicidar. Totodată, în spital poate fi urmărită mai bine eficiența protocolului de tratament și pot fi făcute modificări prompte, dacă depresia se agravează.

depresia severă

Măsurile suplimentare care pot fi adoptate pentru gestionarea simptomelor depresiei severe includ:

  • Crearea unei rețele de sprijin
  • Un stil de viață sănătos, cu somn suficient și o dietă potrivită
  • Exercitii fizice regulate
  • Evitarea fumatului, drogurilor și a alcoolului

Astfel de schimbări ale stilului de viață pot îmbunătăți starea de spirit și sănătatea în general.

În cazul în  care depresia severă este asociată cu boli respiratorii, tratamentul antidepresiv se va asocia cu medicația specifică afecțiunii implicate.

Tratamentul pentru BPOC vizează încetinirea proceselor inflamatorii și fibrozante la nivel pulmonar și ameliorarea simptomatologiei. În acest sens se pot administra:

  • medicamente bronhodilatatoare cu acțiune de scurta sau lunga durata
  • corticoizi
  • oxigenoterapie
  • medicație antibiotica în cazul suprainfecțiilor bacteriene

Pacienții cu BPOC beneficiază de tratamente antidepresive non-farmacologice și farmacologice în funcție de severitatea depresiei.

Pacienții cu BPOC cu depresie ușoară beneficiază de reabilitare pulmonară și terapie cognitiv-comportamentală, în timp ce pacienții cu depresie severă sau persistentă pot fi tratați cu intervenții farmacologice.

În cazul astmului bronșic, tratamentul depinde de severitatea simptomelor și poate include medicație de control, care ajută la prevenirea crizelor de astm, precum și medicație specifică episoadelor astmatice, respectiv corticoizi inhalatori, medicamente antihistaminice, bronhodilatatoare.

Surse:

  • https://www.cdt-babes.ro/articole/depresia-tratament.php
  • https://www.scumc.ro/vocea-medicului-specialist-din-spitalul-militar-central-depresia-netratata-duce-la-pierderea-neuronilor/
  • https://affidea.ro/stiri/depresia-simptome-cauze-i-tratament-interviu-cu-dr-mihaela-oprea/
  • https://www.medlife.ro/articole-medicale/cum-recunoastem-simptomele-fizice-ale-depresiei.html
  • https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007
  • https://www.webmd.com/depression/warning-signs
  • https://www.verywellmind.com/what-are-the-signs-that-you-are-severely-depressed-1066883
  • https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/major-depression
  • https://www.patientcareonline.com/view/depression-severity-linked-to-higher-odds-of-asthma-copd-and-respiratory-symptoms
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10037643/
  • https://www.dovepress.com/relationship-between-depression-and-lung-function-in-the-general-popul-peer-reviewed-fulltext-article-COPD
  • https://www.resmedjournal.com/article/S0954-6111(23)00339-6/fulltext
  • https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0954611114003187#sec2
  • https://respiratory-research.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12931-022-02266-5
  • https://welldoing.org/article/breathing-techniques-depression
  • https://en.wikipedia.org/wiki/Major_depressive_disorder