aer curat

Numai 7 țări din lume respiră aer curat. Unde se situează România

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Poluarea aerului este una dintre cele mai îngrijorătoare probleme cu care se confruntă omenirea, o adevărată ”catastrofă globală a sănătății”. Astfel, poluarea aerului este responsabilă pentru mai mult de 10% din toate decesele din întreaga lume. Ea poate afecta aproape fiecare organ și sistem al corpului. Conform raportului companiei elvețiene de tehnologie a calității aerului IQAir din 2023, doar 7 țări din lume se pot bucura de aer curat.

Indicatorul pentru poluarea aerului este reprezentat de concentrația de particule fine, cu un diametru mai mic de 2,5 microni, care se regăsește în aer. Aceste particule microscopice pot fi inhalate adânc în plămâni și pot ajunge în fluxul sanguin. Particulele în suspensie au fost legate de boli de inimă și plămâni, hipertensiune arterială, risc crescut de astm, depresie și anxietate și moarte prematură.

Limita de siguranță pentru particulele PM2,5 este de cinci micrograme pe metru cub de aer (µg/m3), valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane.

Raportul mondial privind calitatea aerului din 2023 a arătat că numai 7 țări din cele monitorizate îndeplinesc niveluri sigure privind calitatea aerului. Descoperă în articolul de față care sunt țările unde se respiră un aer curat și pe ce loc se situează România în ceea ce privește poluarea atmosferică și riscurile ei.

Ce înseamnă un aer curat

Să respiri un aer curat înseamnă să te bucuri pe deplin de puterea și energia generate de procesul respirator, fără teama că în corpul tău vor pătrunde substanțe care să-l îmbolnăvească sau să-l distrugă.

Aerul curat se referă la condițiile atmosferice lipsite de concentrații nocive de poluanți, inclusiv particule și substanțe chimice.

Un astfel de aer este favorabil respirației umane și nu prezintă riscuri pentru sănătate.

În schimb, aerul poluat sau „murdar” conține niveluri ridicate de contaminanți care pot afecta negativ sănătatea umană, în special  populațiile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu afecțiuni respiratorii și copiii.

Ce reprezintă poluarea aerului

Poluarea atmosferică apare atunci când anumite gaze, particule de praf și fum sunt eliberate în atmosferă, care devine astfel nocivă pentru populație, pentru infrastructură și pentru mediul înconjurător. Deoarece un aer curat este o condiție esențială pentru o viață sănătoasă, poluarea  reprezintă una dintre urgențele majore abordate de politicile internaționale de sănătate și de mediu.

Organizația Mondială a Sănătății clasifică poluarea aerului ca fiind cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Europa și în lume.

Uneori, putem avea senzația că respirăm un aer curat, dar, în realitate, acesta să fie încărcat de particule microscopice. Acestea reprezintă poluanți care rezultă din surse naturale (incendii, erupții vulcanice), dar mult mai des din activitatea umană, în special din activitatea industrială, dar și din viața de zi cu zi.

Surse de poluare a aerului

Activitățile umane sunt principalele responsabile de absența unui aer curat în majoritatea țărilor. Acestea generează cantități semnificative de particule. Exemplele includ:

  • Arderea combustibililor fosili
  • Construcții (inclusiv activități de reabilitare/renovare sau demolare a clădirilor)
  • Lucrări de drumuri, evacuări diesel ale utilajelor grele utilizate, emisii din producerea materialelor de construcție etc.
  • Reziduuri materiale care nu sunt curățate sau acoperite corespunzător (de exemplu, în șantierele de construcții, gropile de gunoi și unitățile de producție a ceramicii; cenușa rămasă de la ardere sau incendii)
  • Prelucrarea metalelor (de exemplu, sudare)
  • Prelucrarea lemnului
  • Reprocesarea sticlei
  • Diferite industrii
  • Gătit (prăjire, fierbere, grătar)
  • Activități agricole
  • Centrale electrice
  • Incinerarea deșeurilor
  • Praful de pe șosele, de la anvelope și uzura drumului, precum și praful de pe drumurile neasfaltate
  • Turnuri de răcire umede în sistemele de răcire.
  • Diverse procese industriale, cum ar fi minerit, metalurgie și rafinarea petrolului
  • Dezastre (atât naturale, cât și cauzate de oameni, de exemplu, incendii, cutremure, războaie)
  • Microplastice

Particule în suspensie și alți poluanți ai atmosferei

Particulele atmosferice sunt particule microscopice de materie solidă sau lichidă, suspendate în aer. Au un impact major asupra climei și precipitațiilor și afectează negativ sănătatea umană.

Poluanții atmosferici considerați de Organizația Mondială a Sănătății cei mai nocivi pentru sănătatea umană sunt următorii:

  • particulele în suspensie (PM)
  • dioxidul de azot (NO2)
  • dioxidul de sulf (SO2)
  • ozonul de la nivelul solului (O3)

Particulele din aer sunt cancerigene din grupa 1, extrem de dăunătoare deoarece pot pătrunde adânc în organism prin respirație și fluxul sanguin. Astfel, acestea cauzează probleme de sănătate precum boli de inimă, boli pulmonare, cancer, decese premature.

Particulele în suspensie (PM) includ o gamă largă de substanțe, variind de la sarea de mare și polen până la agenți carcinogeni la om, precum benzopirenul și negrul-de-fum.

Dioxidul de azot (NO2) este un gaz toxic, de culoare brun-roșcat. El face parte din categoria oxizilor de azot (NOX).

Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz toxic, incolor, cu un miros pătrunzător. Este unul dintre oxizii de sulf (SOX).

Ozonul de la nivelul solului (O3), denumit și ozon troposferic, este un gaz incolor care se formează într-un strat aproape de nivelul solului prin reacția chimică a anumitor poluanți. Un exemplu sunt compușii organici volatili (COV) și oxizii de azot (NOX)] în prezența luminii solare.

Conform datelor raportate de AEM, în 2014, particulele în suspensie fine (PM2,5) au cauzat în jur de 400 000 de decese premature în rândul cetățenilor UE, dioxidul de azot (NO2), în jur de 75 000, iar ozonul (O3), în jur de 13 600.

Standardele UE de calitate a aerului și orientările OMS

PoluantPerioadaμg/m3 conform orientărilor OMSμg/m3, valorile-limită conform Directivei UE privind calitatea aerului înconjurătorNumărul de depășiri autorizate pe an conform standardelor UE
NO21 an4040–
1 oră20020018
O38 ore10012025
PM101 an2040–
24 de ore505035
PM2,51 an1025–
24 de ore25––
SO224 de ore201253
1 oră–35024

Legătura dintre încălzirea globală și poluarea aerului

Schimbările climatice și poluarea aerului se influențează reciproc. Când temperatura este ridicată, nivelul poluanților din aer crește. Valurile de căldură și alte evenimente legate de climă, cum ar fi incendiile, înrăutățesc calitatea aerului. La rândul lor, poluanții atmosferici precum dioxidul de carbon sunt gaze majore cu efect de seră care pot accelera schimbările climatice.

Care sunt riscurile asociate cu poluarea aerului

”Poluarea atmosferică are consecințe grave asupra sănătății cetățenilor europeni. În fiecare an, au loc în jur de 400 000 de decese premature din cauza concentrațiilor excesive ale poluanților atmosferici, cum ar fi particulele de praf, dioxidul de azot și ozonul. ”, se arată în Raportul Special al Curții Europene de Conturi din 2018.

Potrivit OMS, afecțiunile cardiace și accidentele vasculare cerebrale sunt cauza a 80 % din totalul deceselor premature provocate de poluarea atmosferică. Acestea sunt urmate de afecțiunile pulmonare, printre care cancerul, și de alte boli.

Poluarea aerului a reprezentat 8,1 milioane de decese la nivel global în 2021. Acesta a fost al doilea factor de risc de deces, inclusiv pentru copiii sub cinci ani. Din totalul deceselor, bolile netransmisibile, inclusiv bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul, cancerul pulmonar și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) reprezintă aproape 90% din povara bolii cauzată de poluarea aerului.

La nivel mondial, expunerea la PM2,5 a contribuit la 4,1 milioane de decese din cauza bolilor de inimă, accident vascular cerebral, cancer pulmonar, boli pulmonare cronice și infecții respiratorii în 2016

În UE, poluarea aerului cauzează în medie peste 1 000 de decese premature pe zi. Acesta este un număr de peste zece ori mai mare decât numărul de decese cauzate de accidente rutiere

În 2021, peste 700.000 de decese la copii sub 5 ani au fost legate de poluarea aerului. Acesta reprezintă 15% din toate decesele globale la copii sub cinci ani.

Un aer fără particule vizibile nu este neapărat un aer curat

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri. Sunt particule invizibile care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Astfel, un raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății arată că peste 90% dintre copiii lumii respiră aer toxic. Acest lucru are un impact major asupra creșterii și dezvoltării lor.
Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

„Vedem că poluarea aerului are un impact în fiecare aspect al vieții noastre. În unele țări, poluarea reduce între trei și șase ani din viața oamenilor. În plus, aduce mulți ani de suferință, care poate fi prevenită în întregime dacă există o calitate mai bună a aerului.”, a declarat Frank Hammes, CEO al IQAir Global.

OMS a realizat în 2012 un grafic reprezentând numărul de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza poluării aerului înconjurător, la suta de locuitori.

aer curat
Numărul de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza poluării aerului înconjurător, la suta de locuitori
Sursa: OMS
Public Health and Environment (PHE): ambient air pollution DALYs attributable to ambient air pollution, 2012.

Nivelul de poluare a aerului în diferite țări europene

Raportul mondial privind calitatea aerului, lansat la începutul anului 2023, se bazează pe date de la peste 30.000 de stații de monitorizare din 134 de țări, teritorii și regiuni. Acest raport a constatat un lucru cu adevărat îngrijorător: doar câteva țări din lume au un aer curat cu adevărat.

Astfel, raportul a arătat că 124 de state din cele monitorizate încalcă nivelurile sigure de PM2,5 (particule fine), conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).  7 țări se pot lăuda cu un aer curat, în vreme ce 3 state au niveluri de particule la limită.

O scară de culori a fost folosită pentru a indica nivelurile de poluare, multe țări europene încadrându-se în categoria verde, indicând niveluri până la dublarea standardului de siguranță.

Sursa: Euronews

În categoria galbenă – care indică niveluri de poluare de până la trei ori peste standardul de siguranță – țările europene au inclus Lituania, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Slovacia, Bulgaria, Croația, Polonia, Cipru, Slovenia și Italia.

În categoria portocalii – de până la cinci ori peste nivelurile de siguranță – au fost Moldova, România, Albania, Grecia, Turcia, Serbia și Muntenegru.

Bosnia și Herțegovina a înregistrat o scădere cu 18% a nivelurilor de PM2,5 în 2023 față de 2022, dar rămâne țara cea mai poluată din regiune, urmată de Macedonia de Nord – ambele au scăzut în categoria roșie, cu niveluri de poluare de peste cinci ori mai mari decât standard de siguranță.

Iğdır din Turkia este cel mai poluat oraș din Europa, cu niveluri de PM2,5 de peste nouă ori mai mari decât standardul de siguranță.

Care sunt cele mai poluate țări din lume

Pakistanul a ajuns pe locul al doilea, cu niveluri de 14 ori peste standardele de siguranță. A fost urmată de India, cu niveluri de PM2,5 de 10 ori peste limită. Țara găzduiește, de asemenea, cele patru orașe cele mai poluate din lume, cu Begusarai industrial, în nord-est, cel mai rău.

Tadjikistanul și Burkina Faso au fost a patra și a cincea țară cel mai poluată, ambele cu niveluri de PM2,5 de nouă ori peste standardele de siguranță.

Pentru prima dată în istoria celor șase rapoarte ale IQAir, Canada a fost cea mai poluată țară din America de Nord, găzduind cele mai poluate 13 orașe din regiune.

Care sunt țările cu aer curat

Cele șapte țări care au îndeplinit limita de siguranță de cinci micrograme pe metru cub de aer (µg/m3) sau mai puțin au fost Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă.

Puerto Rico, Bermuda și Polinezia Franceză au intrat, de asemenea, în limite de siguranță.

În Europa, Islanda a avut cel mai curat aer, cu 4µg/m3, urmată de Estonia cu 4,7µg/m3 și Finlanda cu 4,9µg/m3.

Orașele europene s-au îmbunătățit de la raportul din 2022, cu 54% clasificate ecologice în 2023, comparativ cu 39% anul precedent.

Croația a înregistrat cel mai mare progres în 2023 în scăderea nivelurilor de PM2,5, media anuală scăzând cu peste 40% față de 2022. A reușit acest lucru prin creșterea utilizării surselor regenerabile, care reprezintă până acum mai mult de 31% din mixul energetic al țării – cu mult peste media UE de 23 la sută.

Croația a introdus, de asemenea, politici de eliminare treptată a cărbunelui înainte de 2033, de a reduce emisiile de metan cu 30% sub nivelul din 2020 până în 2030 și de a pune capăt defrișărilor până în 2030.

Ce loc ocupă România în ceea ce privește nivelul de poluare

Conform raportului IQAir pentru perioada 2018-2023, România se clasează pe locul 67, chiar la mijlocul listei țărilor monitorizate, în funcție de gradul de poluare. Totuși, este important de menționat că, în Europa,  România se situează printre cele mai poluate țări, din punct de vedere al calității aerului, cu un nivel de particule periculoase care depășește de circa 5 ori limita admisă.  Gradul de împădurire în țara noastră este de circa 29%, printre ultimele 10 țări din Europa, ceea ce are un impact semnificativ, crescând riscul poluării și scăzând accesul la un aer curat.  

Sursa: Eurostat

Conform datelor furnizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), menționate pe site-ul stirileprotv.ro, în 2024 s-au înregistrat depășiri semnificative ale limitelor admise pentru mai mulți poluanți atmosferici, cum ar fi: particulele în suspensie (PM10 și PM2,5), dioxidul de azot, ozonul troposferic (de la nivelul solului).

Potrivit Agenției Europene a Mediului, citată de pressone.ro, în România mor aproximativ 30.000 de persoane anual, din cauza poluării.

”Datele plasează țara pe locul 8 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare, la mia de locuitori, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.”, se menționează pe pressoane.ro

De ce este important un aer curat

Așa cum am menționat mai sus, poluarea aerului este un factor determinant sau agravant pentru o multitudine de probleme de sănătate. Un aer curat este esențial pentru creștere și dezvoltare, pentru longevitate, pentru prevenirea bolilor respiratorii, pentru bunăstarea generală. Cele mai importante probleme care pot fi prevenite sau ameliorate dacă se menține un aer curat includ:

Boli cardiovasculare și respiratorii

PM2.5 accelerează formarea unor depozite mari de placă în artere, provocând inflamație vasculară și ateroscleroză.  Astfel, se reduce elasticitatea vaselor, ceea ce poate duce la atacuri de cord și alte probleme cardiovasculare.

O creștere a expunerii anuale estimate la PM 2,5 de doar 5 μg/m3 a fost asociată cu un risc crescut cu 13% de atacuri de cord. PM afectează și bacteriile care provoacă boli la oameni.

Astmul bronșic, boala pulmonară obstructivă cronică și pneumonia interstițială sunt cele mai frecvente afecțiuni determinate de poluarea aerului. Nivelurile deceselor premature, bronșitei cronice și bolilor cardiovasculare cresc într-un ritm rapid în absența unui aer curat.

Riscuri cognitive și de sănătate mintală

Poluarea aerului poate crește riscul de tulburări de dezvoltare (de exemplu, autism), tulburări neurodegenerative, tulburări mentale, depresie și sinucidere.

De asemenea, particulele par să aibă un rol în patogeneza bolii Alzheimer și îmbătrânirea prematură a creierului. Există tot mai multe dovezi care sugerează o corelație între expunerea la PM2,5 și prevalența bolilor neurodegenerative precum Alzheimer.

Infertilitate, sarcină și malformații congenitale

Expunerea la particule a fost corelată cu rate mai mari de infertilitate. Expunerea mamei la PM2,5 în timpul sarcinii este, de asemenea, asociată cu hipertensiunea arterială la copii. Inhalarea de PM2,5 – PM10 este asociată cu un risc crescut de rezultate adverse ale sarcinii, cum ar fi greutatea mică la naștere.

Expunerea la PM poate provoca inflamație, stres oxidativ, tulburări endocrine și acces afectat de transportul oxigenului la placentă.

Creșterea mortalității

Organizația Mondială a Sănătății a estimat că „… poluarea aerului cu particule fine (PM(2.5)), cauzează aproximativ 3% din mortalitatea prin boli cardio-pulmonare, aproximativ 5% din mortalitatea prin cancer de trahee, bronhie și plămâni și aproximativ 1% din mortalitatea cauzată de infecții respiratorii acute la copiii sub 5 ani, în întreaga lume.”

De ce sunt importante datele despre calitatea aerului

Rapoartele privind calitatea aerului acționează ca îndemnuri importante la acțiune pentru a reduce nivelurile de poluare. Acestea sunt, de obicei, cele mai grave în zonele care găzduiesc grupuri vulnerabile de persoane. Lipsa datelor din țările africane lasă o treime din populația continentului fără acces la datele despre calitatea aerului, ceea ce înseamnă că mulți nu au putut fi incluși în studiu.

„Un mediu curat, sănătos și durabil este un drept universal al omului. În multe părți ale lumii, lipsa datelor despre calitatea aerului întârzie acțiuni decisive și perpetuează suferința umană inutilă.”, spune Frank Hammes, CEO global, IQAir.

aer curat

„Datele despre calitatea aerului salvează vieți. Acolo unde se raportează calitatea aerului, se iau măsuri, iar calitatea aerului se îmbunătățește.”, adaugă specialistul.

Surse: