răceala la cap

Ce este răceala la cap și de ce este specifică sezonului rece

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Răceala la cap este, de fapt, binecunoscuta răceală comună, o boală relativ ușoară, dar care poate produce o stare de disconfort mai mică sau mai mare, pentru câteva zile. Răceala comună se poate manifesta predominant la nivelul capului, cu simptome precum fi dureri de cap, congestie nazală sau rinoree, durere în gât. De asemenea, poate afecta și zona pieptului, determinând simptome precum tuse, acumulare de mucus sau presiune toracică.

Persoanele răcite se simt obosite și pot avea o stare de rău general pentru câteva zile. În mod normal, simptomele se ameliorează după o perioadă scurtă și, de obicei, pot fi gestionate acasă cu odihnă și medicamente fără prescripție medicală.

Răceala la cap poate apărea mai des la copii (chiar și de 6-8 ori pe an), dar afectează și adulții de-a lungul anului, mai ales în lunile de iarnă.

Cele mai multe răceli sunt ușoare și dureaza aproximativ o saptamană. Dar unele persoane, în special cei cu un sistem imunitar slăbit, pot dezvolta forme mai grave sau complicații ale unei răceli, cum ar fi bronșita sau pneumonia.

În cazul în care simptomele se manifestă în zona capului, răceala se poate complica cu afecțiuni din zona ORL, precum sinuzită sau otită.

Descoperă în articolul de față ce simptome are răceala la cap, cum o poți deosebi de alte infecții respiratorii și cum să tratezi această afecțiune, pentru o vindecare cât mai rapidă.

Ce este răceala la cap

Răceala este o boală respiratorie cauzată de un virus. Deseori denumită răceală comună și se poate localiza predominant în zona capului (răceala la cap) sau în zona pieptului (răceala la piept).

Simptomele sunt de obicei ușoare, dar vă pot face să vă simțiți obosit, aglomerat și slăbit. Simptomele tipice pentru răceala la cap pot include congestie nazală, presiune în sinusuri și durere de cap. Uneori, răceala la cap poate fi însoțită de temperatură moderată, dureri de urechi, dureri musculare și pierderea gustului și a mirosului.

O răceală comună durează, de obicei, cel mult o săptămână. La persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau cu o afecțiune preexistentă simptomele pot persista mai mult.

Cauzele unei răceli 

Există peste 200 de tipuri de virusuri care provoacă simptome comune de răceală. 30-35% dintre răceli sunt cauzate de rinovirusuri. Alte virusuri responsabile de răceli includ:

  • metapneumovirusul uman
  • virusul paragripal uman
  • virusul respirator sincițial (RSV)

Virusurile se poate răspândi cu ușurință pe cale aerogenă, prin picături de salivă rezultate în urma strănutului sau tusei. De asemenea, poare fi contactat prin atingerea unei suprafețe contaminate, cum ar fi clanța unei uși.

Bacteriile nu provoacă răcelă comună. De aceea antibioticele nu sunt recomandate pentru a trata o răceală. Uneori, răceala la cap se poate complica cu sinuzită sau otite cu suprainfecție bacteriană, caz în care se pot administra antibiotice.

Care este diferența dintre răceala la cap și o răceală în piept?

S-ar putea să fi auzit termenii „răceală la cap” și „răceală la piept”. Toate racelile sunt, practic, forme ale răcelii comune, infecții respiratorii cauzate de un virus. Diferența de termeni se referă, de obicei, la localizarea simptomelor.

Astfel, răceala la cap implică predominant simptome la nivelul capului, cum ar fi nas înfundat, rinoree, ochi iritați. În cazul răcelii la piept poate apărea congestie la nivelul pieptului și tuse. Bronșita virală este numită, uneori, „răceală toracică”.

De ce răcești mai frecvent iarna

Probabil ai auzit frecvent „Nu ieși afară iarna dezbrăcat sau cu părul ud că o să răcești.” Multă lume crede chiar că frigul este cauza răcelilor. Dar realitatea este ceva mai complicată.

În realitate, frigul nu este un motiv direct al răcelilor. Totuși, vremea rece poate favoriza infecțiile cu virusuri respiratorii, precum cele care determină răceala sau gripa. Multe virusuri, inclusiv rinovirusul, cauza răcelii obișnuite, virusul gripal sau SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, rămân infecțioase mai mult timp și se reproduc mai repede la temperaturi mai scăzute și la niveluri mai scăzute de umiditate. Transmiterea virusului este mai ușoară când este frig.

Mai precis, vremea rece poate schimba membrana exterioară a virusului gripal, făcând-o mai solidă și mai elastică. Oamenii de știință cred că învelișul elastic facilitează transmiterea virusului de la persoană la persoană. Acest lucru, împreună cu faptul că oamenii petrec mai mult timp în interior și, deci, în contact mai apropiat unii de ceilalți, sunt adevăratele motive pentru răspândirea mai frecventă a agenților patogeni în sezonul rece.

Riscul transmiterii crește atunci când aerul este și rece și uscat. Un aer uscat de iarnă ajută virusul gripal să rămână infecțios mai mult timp. Aerul uscat face ca apa din picăturile respiratorii să se evapore mai repede. Acest lucru are ca rezultat particule mai mici, care sunt capabile să reziste mai mult și să călătorească mai departe, atunci când tușim sau strănutăm.

Alte motive pentru care răcești mai frecvent când este frig

Modul în care sistemul imunitar reacționează pe vreme rece contează, de asemenea, foarte mult. Inhalarea aerului rece poate afecta negativ răspunsul imunitar din tractul respirator, ceea ce facilitează instalarea virusurilor. De aceea, purtarea unei eșarfe pe nas și pe gură poate ajuta la prevenirea răcelii, deoarece încălzește aerul inhalat.

Expunerea la lumina solară este afectată iarna și, implicit, cantitatea de vitamina D pe care o sintetizează organismul. Vitamina D este esențială pentru sănătatea sistemului imunitar.

Activitatea fizică, un alt factor important pentru imunitate, tinde, de asemenea, să scadă în timpul iernii.

În plus, temperaturile și umiditatea scăzute usucă și irită ochii și mucoasele din nas și gât. Deoarece virusurile care provoacă răceli sunt, de obicei, inhalate, se pot atașa mai ușor la aceste mucoase afectate și uscate.

Răceala la cap simptome

Simptomele unei răceli la cap, desi inconfortabile, nu sunt, de obicei, grave. Uneori, răceala la cap are simptome ușoare, care includ:

  • Congestie nazală
  • Rinoree
  • Lăcrimarea ochilor
  • Strănut
  • Durere în gât
  • Durere moderată de cap
  • Tuse

Nasul înfundat este cel mai frecvent simptom al răcelii la cap, fiind determinat de inflamarea și umflarea vaselor de sânge din sinusuri și căile nazale.

Gâtul uscat, iritat, cu mâncărimi, este unul dintre primele simptome ale răcelii comune. Durerea în gât poate face înghițirea dificilă sau dureroasă.

Durerile de cap sunt, de obicei, legate de creșterea presiunii în sinusuri. Durerea se poate resimți la nivelul frunții, în spatele sinusurilor sau al ochilor.

Răceala obișnuită poate da o senzație generală de disconfort, oboseală și slăbiciune. Uneori, pot apărea dureri musculare și rigiditate, mai frecvente la nivelul gâtului și partea superioară a spatelui. Durerea în mușchi este cauzată de inflamație, deoarece sistemul imunitar luptă împotriva infecției, iar tusea poate determina contractură care obosește mușchii.

Tusea, este, de asemenea un simptom comun și poate face trecerea dinspre o răceală la cap către răceala la piept. Infecția cu rinovirus se transmite prin tuse și strănut, de aceea trebuie luate măsuri de precauție în preajma unei persoane care tușește.

Strănutul este un alt simptom frecvent pentru răceală și o altă modalitate prin care acest virusurile se răspândesc de la o persoană la alta.

Alte simptome ale răcelii comune

Uneori, răceala la cap poate fi însoțită de temperatură, care este modalitatea prin care organismul încearcă să blocheze virusul. Temperatura este moderată, putând atinge valori de circa 38°C. În cazul în care febra crește peste 39°C, durează mai mult sau nu cedează la antitermice poate fi necesar un consult medical, pentru că este posibil ca răceala să se complice cu o suprainfecție bacteriană.

 Presiunea la nivelul ochilor și al feței este legată de inflamația sinusurilor și a căilor nazale. Poate apărea chiar o diminuare a auzului, deoarece inflamarea împiedică deschiderea pasajelor care vă leagă urechile și nasul.

 Pierderea gustului și a mirosului : persoanele care suferă de răceală ar putea experimenta, de asemenea, pierderea temporară a gustului și a mirosului din cauza infecției.

”În starea de răceală, la nivelul nasului se produc mai multe mucozități care pot ajunge să acopere receptorii de miros și astfel să afecteze acest simț. Mirosul ar trebui să revină odată cu vindecarea răcelii.”, specifică dr. Gânsac Manuela Alina, pe medlife.ro.

Simptomele răcelii apar, de obicei, la una până la trei zile după expunerea la virus.

Cât durează răceala la cap

O răceală la cap poate dura între 3 zile și 2 săptămâni, în funcție de severitatea ei. Unii oameni, cu un sistem imunitar slăbit sau cu afecțiuni preexistente pot prezenta simptome pentru o perioadă mai îndelungată. Copiii pot avea, de asemenea, simptome mai persistente.

”O întrebare frecventă este cât durează o răceală. Recuperarea este, de regulă, de 7 zile pentru adolescenți și adulți și de 10-14 zile pentru copii. Dacă simptomele adulților persistă mai mult de 10 zile, este necesar consultul medical pentru a exclude o altă patologie mai severă.”, precizează dr. Gânsac.

Răceală la cap sau sinuzită?

Durerea în gât, durerile de cap și sinusurile inflamate sunt printre principalele simptome ale unei răceli. Dar acestea sunt și simptome ale unei infecții a sinusurilor. Infecția sinusurilor sau sinuzita poate fi mai gravă decât o răceală și, în unele cazuri, poate necesita intervenție medicală.

Sinuzita este cauzată de umflarea și inflamația sinusurilor, ca răspuns la infecția virală. În unele cazuri, inflamarea poate duce la o suprainfecție bacteriană, deoarece sinusurile nu se pot drena corespunzător și se acumulează mucus, un teren favorabil pentru înmulțirea bacteriilor.

De obicei, simptomele sinuzitei dispar de la sine în două până la trei săptămâni. Cu toate acestea, dacă simptomele sunt severe, se agravează sau nu se ameliorează după o săptămână este recomandată o vizită la medic.

Răceala la cap și sinuzitan au multe simptome comune, inclusiv:

  • congestionarea căilor nazale
  • nas care curge
  • durere de cap
  • tuse
  • durere de gât

Simptomele suplimentare ale sinuzitei includ:

  • scurgeri vâscoase din nas, de culoare verzuie
  • picurare postnazală, adică mucus care curge în partea din spate a gâtului
  • durere sau sensibilitate la nivelul feței, în special în jurul ochilor, nasului, obrajilor și frunții
  • durere de dinți
  • reducerea simțului mirosului sau modificări de miros
  • febră
  • oboseală pronunțată
  • respirație urât mirositoare

Tratament pentru răceala la cap

Răceala comună se tratează, de regulă, la domiciliu. În mod normal, simptomele se ameliorează în câteva zile, chiar și fără administrarea unui tratament. Totuși, pentru a diminua intensitatea acestora, poți lua mai multe măsuri:

Folosește medicamente fără prescripție medicală

Pentru dureri ușoare, puteți încerca un analgezic fără prescripție medicală, cum ar fi acetaminofenul (Paracetamol) sau ibuprofenul (Advil, Nurofen). Aspirina poate fi administrată la adulți, dar se recomandă să nu fie folosită la copii și adolescenți. Poate provoca o boală rară, dar gravă, numită sindrom Reye.

Nu administra medicamente împotriva răcelii copiilor sub 6 ani, cu excepția siropurilor speciale tip Panadol Baby, Bioflu sau Nurofen pentru copii.

Utilizează decongestionante nazale

Decongestionantele pot oferi o ameliorare temporară a simptomelor unei răceli. Pot diminua durerile de cap și pot facilita respirația pe timp de noapte. Nu este recomandată folosirea decongestionantelor pentru mai mult de 3 zile, deoarece pot avea efect de rebound și duce la congestie suplimentară.

Fă gargară pentru calmarea durerii în gât

Poți folosi un amestec de 1/2 linguriță de sare și o cană de apă de câteva ori pe zi. De asemenea, poți folosi pastile pentru gât precum Strepsils, vitamina C sau Faringosept. Poți utiliza și spray-uri speciale pentru dureri în gât.

Odihnește-te cât mai mult

Odihna oferă corpului timp să-și revină și activează sistemele de vindecare ale corpului. În timpul somnului, sistemul imunitar repară daunele provocate de boală.

Hidratează-te

Bea multe lichide pentru a te menține hidratat. Apa este cea mai bună, dar poți consuma și suc de fructe bogat în vitamine, precum și diferite ceaiuri de plante medicinale (mușețel, echinaceea, lămâie și miere, măceșe, eucalipt)

Folosește un umidificator

Acesta poate ajuta la reducerea disconfortului cauzat de simptome precum un gât uscat și mâncărimi. Aerul umed poate reduce senzația de presiune din sinusurile blocate și poate ajuta la curățarea căilor nazale.

Spală-ți sinusurile

Alternativ, poți stimula fluxul de mucus prin inhalarea de aburi dintr-un vas cu apă fierbinte. Un spray salin poate ajuta la fluidizarea mucusului din căile nazale

Folosește o compresă caldă

Plasarea unei comprese calde peste podul nasului poate ajuta la stimularea fluxului de mucus în sinusuri și căile nazale și poate ajuta la reducerea presiunii resimțite în cap

Antibiotic pentru răceala la cap

Așa cum am precizat mai sus, antibioticele nu sunt utile în cazul răcelilor, care sunt provocate de virusuri, asupra cărora antibioticele nu au efect.

Totuși, medicul poate recomanda antibiotice în cazul unor complicații, precum pneumonia bacteriană, sinuzita, otite, când poate fi vorba de o suprainfecție bacteriană.

Prevenirea răcelilor comune

Majoritatea oamenilor răcesc cel puțin o dată pe an și răceala la cap nu este ușor de evitat. Cu toate acestea, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a reduce riscul de contaminare, a ta sau a celor din jur:

  • Spală-te pe mâini în mod regulat, mai ales după folosirea zonelor de acces comun, cum ar fi o baie de la locul de muncă sau transportul public.
  • Acoperă-ți gura când tușești sau strănuți, de preferință cu un șervețel.
  • Aruncă șervețelele folosite cât mai curând posibil.
  • Evită să împarți obiecte precum pahare, pixuri sau tastatura computerului cu cineva care are simptome de răceală.
  • Evită să-ți atingi gura și ochii când te afli lângă cineva cu simptome de răceală.
  • Încearcă să te menții în formă, cu o dietă variată și echilibrată, hidratându-te și dormind suficient. Legumele cu frunze de culoare verde închis sunt bogate în vitamine care susțin sistemul imunitar, în timp ce ouăle, laptele fortificat, somonul și tonul au vitamina D. Fă exerciții fizice și gestionează stresul, întărește-ți sistemul imunitar.
  • Utilizează un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool, în special când nu ai acces la apă și săpun, pentru a te spăla pe mâini.

Când să te adresezi unui medic 

Majoritatea răcelilor nu necesită o vizită la medic și pot fi tratate acasă, cu odihnă și medicamente fără prescripție medicală, pentru a atenua simptomele.

Cu toate acestea, poate fi necesară asistență medicală, în următoarele cazuri:

  • Simptomele durează mai mult de trei săptămâni.
  • Simptomele se agravează în timp.
  • Temperatura depășește 38°C.
  • Apar dureri în piept sau dificultăți de respirație.
  • Ai afecțiuni preexistente, cum ar fi diabetul.
  • Ai un sistem imunitar slăbit, de exemplu la persoanele care fac chimioterapie, la vârstnici cu comorbidități, la cei cu imunodeficiențe,.

La copii, este recomandată consultarea unui medic dacă apar:

  • dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare
  • febră mai mare de 38,5 ° C
  • durere severă în gât
  • durere de cap severă, mai ales cu febră
  • tuse care este greu de oprit sau care nu dispare
  • dureri de urechi
  • durere în jurul nasului, ochilor sau frunții care nu dispare
  • erupție cutanată
  • oboseală extremă
  • confuzie

Surse: